Organizarea administrativă a Republicii Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Împărțirea teritorială a Republicii Moldova, de facto (de fapt : situația pe teren) și de jure (de drept : situația legal recunoscută prin constituția țării și în dreptul internațional).

Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit de jure (de drept) în 37 de raioane, 4 municipii (Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol) și două Unități teritoriale autonome recunoscute : Găgăuzia (U.T.A.G.) și Transnistria (U.T.A.N.). De facto (de fapt, concret), în locul acesteia din urmă se găsește o entitate teritorială auto-proclamată : Republica Moldovenească Nistreană. Statutul acestei regiuni este așadar disputat : "republică independentă" sub numele de Republica Moldovenească Nistreană pentru guvernul de la Tiraspol, "Unitate teritorială autonomă a Nistrului" pentru guvernul de la Chișinău și pentru comunitatea internațională. Pe deasupra, limitele entităților de jure U.T.A.N. și de facto R.M.N. nu corespund integral : U.T.A.N. cuprinde teoretic 5 raioane (Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), în timp ce R.M.N. se întinde concret peste 4,5 dintre raioanele transnistrene (Camenca, Rîbnița, jumătate din Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia), două municipii (Tighina și Tiraspol), și peste câteva părți de pe malul drept al Nistrului, din raioanele Anenii Noi și Căușeni. Așadar guvernul de drept de la Chișinău controlează o mică parte din U.T.A.N. (jumătate din raionul Dubăsari) în timp ce R.M.N. controlează teritorii care nu fac parte din U.T.A.N. (municipiul Tighina și părți din raioanele Căușeni și Anenii Noi).

  1. Anenii Noi
  2. Basarabeasca
  3. Briceni
  4. Cahul
  5. Cantemir
  6. Călărași
  7. Căușeni
  8. Cimișlia
  9. Criuleni
  10. Dondușeni
  11. Drochia
  12. Dubăsari
  13. Edineț
  14. Fălești
  15. Florești
  16. Glodeni
  17. Hîncești
  18. Ialoveni
  19. Leova
  20. Nisporeni
  21. Ocnița
  22. Orhei
  23. Rezina
  24. Rîșcani
  25. Sîngerei
  26. Soroca
  27. Strășeni
  28. Șoldănești
  29. Ștefan Vodă
  30. Taraclia
  31. Telenești
  32. Ungheni
Republica Moldova cu :
* regiunile de dezvoltare, * diviziunile administrative standard (municipii și raioane), * unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, împărțită în 3 dolaiuri, * și Transnistria (zona cenușie unde se suprapun parțial Unitatea teritorială autonomă a Nistrului de jure și "Republica moldovenască nistreană" de facto).
Împărțirea administrativă a Republicii Democratice Moldovenești în 1917.
Cele 9 judeţe ale Republicii Moldova (1998-2001) cu unităţile teritoriale autonome ale Nistrului și Găgăuziei.

Partea Moldovei de la este de fluviul Nistru, Transnistria, deși este populată în majoritate relativă de băștinași, etnici moldoveni/români - 32%, față de 30% ruși și 29% ucrainieni, se află sub controlul autorităților pro-ruse, majoritari în municipiul Tiraspol, care au autoproclamat independența în 1992, temându-se de o posibilă reunificare a Republicii Moldova cu România. O parte din forțele ruse staționate în zonă de pe vremea URSS (armata a 14-a) se află încă în regiune, în ciuda faptului că Rusia promisese în mod oficial retragerea lor prin semnarea Înțelegerii de la Istanbul în 1999 din cadrul reuniunii OSCE.

Localități[modificare | modificare sursă]

În Moldova sunt în total 1 681 localități. 5 din ele au statut de municipii : Chișinău, Bălți, Tighina, Comrat și Tiraspol. Bălți are 2 localități-satelite : Elizaveta și Sadovoi. Tighina (Bender în limba rusă) are una : Proteagailovca. Alte 60 localități au statut de orașe în componența cărora sunt incluse 39 sate. 914 localități au statut de sat-comună (fostele sovete sătești, în tabel incluse la categoria comune) și 660 sunt sate subordonate acestor comune.

Situația localităților este prezentată la data modificării Legii nr. 764 din 24.02.2008 [1]

Ndo Tipul Denumire Municipii Comune
subordonate
municipiilor
Orașe Sate
subordonate
orașelor
Comune Sate
subordonate
comunelor
Total
1 municipiu Chișinău 1 - 6 2 12 14 35
2 municipiu Bălți 1 2 - - - - 3
3 municipiu Bender 1 1 - - - - 2
4 regiune autonomă Găgăuzia 1 - 2 1 23 5 32
5 regiune cu statut disputa Transnistria 1 - 9 2 69 66 147
6 raion Anenii Noi - - 1 5 25 14 45
7 raion Basarabeasca - - 1 - 6 3 10
8 raion Briceni - - 2 - 26 11 39
9 raion Cahul - - 1 1 36 17 55
10 raion Cantemir - - 1 - 26 24 51
11 raion Călărași - - 1 1 27 15 44
12 raion Căușeni - - 2 1 28 17 48
13 raion Cimișlia - - 1 3 22 13 39
14 raion Criuleni - - 1 2 24 16 43
15 raion Dondușeni - - 1 - 21 8 30
16 raion Drochia - - 1 - 27 12 40
17 raion Dubăsari - - - - 11 4 15
18 raion Edineț - - 2 4 30 13 49
19 raion Fălești - - 1 - 32 43 76
20 raion Florești - - 3 - 37 34 74
21 raion Glodeni - - 1 1 18 15 35
22 raion Hîncești - - 1 - 38 24 63
23 raion Ialoveni - - 1 - 24 9 34
24 raion Leova - - 2 1 23 13 39
25 raion Nisporeni - - 1 - 22 16 39
26 raion Ocnița - - 3 - 18 12 33
27 raion Orhei - - 1 - 37 37 75
28 raion Rezina - - 1 3 24 13 41
29 raion Rîșcani - - 2 6 26 21 55
30 raion Sîngerei - - 2 1 24 43 70
31 raion Soroca - - 1 - 34 33 68
32 raion Strășeni - - 2 2 25 10 39
33 raion Șoldănești - - 1 - 22 10 33
34 raion Ștefan-Vodă - - 1 - 22 3 26
35 raion Taraclia - - 1 - 14 11 26
36 raion Telenești - - 1 2 30 21 54
37 raion Ungheni - - 2 1 31 40 74
Total 5 3 60 39 914 660 1681

Această listă include raioanele Republicii Moldova ordonate după numărul populație (fără Transnistria), la 1 ianuarie 2013[2].

Loc Unitate teritorială Populație Procentaj
din total. popul.
Densitate loc./km²
01. Flagge-Chisinau-01-11 (Flagge).png Municipiul Chișinău 800.600 22,49% 1 421,3
02. Flag of Gagauzia.svg Găgăuzia 161.700 4,54% 84,5
03. Balti flag 2006.png Municipiul Bălți 149.700 4,20% 3 185,1
04. Stema Raionul Orhei.gif Raionul Orhei 125.600 3,53% 102,3
05. Rajon Cahul Flag.gif Raionul Cahul 124.900 3,51% 80,8
06. Hincesti rajon flag.gif Raionul Hîncești 121.200 3,40% 82,3
07. Ungheni rajon flag.gif Raionul Ungheni 117.300 3,29% 99,1
08. Stema raionul ialoveni.png Raionul Ialoveni 100.200 2,81% 127,8
09. Soroca rajon flag.gif Raionul Soroca 100.100 2,81% 96,0
10. Singerei rajon flag.gif Raionul Sîngerei 93.200 2,62% 90,1
11. Rajon Fălești Flag.gif Raionul Fălești 92.100 2,59% 85,8
12. Straseni rajon flag.gif Raionul Strășeni 91.700 2,57% 125,6
13. Rajon Căușeni Flag.png Raionul Căușeni 91.600 2,57% 69,9
14. Drochia rajon flag.gif Raionul Drochia 88.900 2,49% 88,9
15. Raionul Florești 88.900 2,49% 82,3
16. Raionul Anenii Noi 83.100 2,33% 93,7
17. Steag raionul edinet.svg Raionul Edineț 82.100 2,30% 88,0
18. Rajon Calarasi flag.gif Raionul Călărași 78.600 2,21% 104,2
19. Raionul Briceni 74.400 2,09% 91,4
20. Raionul Telenești 73.500 2,06% 86,6
21. Steag criuleni.jpg Raionul Criuleni 73.400 2,06% 106,7
22. Stefan voda rajon flag.gif Raionul Ștefan Vodă 71.300 2,00% 71,4
23. Riscani rajon flag.gif Raionul Rîșcani 69.100 1,94% 73,8
24. Nisporeni rajon flag.gif Raionul Nisporeni 66.300 1,86% 105,4
25. Raionul Cantemir 62.300 1,75% 71,8
26. Raionul Cimișlia 60.900 1,71% 65,9
27. Raionul Glodeni 60.900 1,71% 80,7
28. Ocnitar.gif Raionul Ocnița 55.500 1,56% 93,0
29. Leova rajon flag.gif Raionul Leova 53.300 1,49% 69,7
30. Rezina rajon flag.gif Raionul Rezina 51.900 1,46% 83,4
31. Raionul Dondușeni 44.300 1,24% 68,8
32. Stema Raionul Taraclia.gif Raionul Taraclia 44.100 1,23% 65,4
33. Soldanesti rajon flag.gif Raionul Șoldănești 42.700 1,20% 71,4
34. Dubasari.gif Raionul Dubăsari 35.300 0,99% 114,2
35. Raionul Basarabeasca 28.800 0,81% 97,8
TOTAL 3.559.500 100% 119,93

Reformele administrativ-teritoriale[modificare | modificare sursă]

Istoria unei țări poate fi citită și după dezvoltarea administrativ-teritorială a ei.

  • Voievodatul Moldovei era împărțit în Ținuturi, împărțite în Ocoluri, ele însele împărțite în Ienorii.
  • Sub administrarea țaristă, Basarabia a fost o Gubernie împărțită în nouă Kraiuri : Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Chișinău, Kagul, Bender, Izmail și Akkerman.
  • Sub administrarea românească, era împărțită în zece Județe : Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, parțial Iași, Lăpușna, Cahul, Tighina, Chilia și Cetatea-Albă. Aceste județe erau împărțite în Plăși, ele însele împărțite în Comune, după modelul francez cu Departamente împărțite în Arondismente ele însele împărțite în Comune.
  • Uniunea Sovietică, împărțind țara între două republici unionale Ucraina și Moldova, a organizat teritoriul în Raioane împărțite în Sovete sătești.
  • Legea 306-XIII/1994 păstra orînduirea sovietică, dar readuce în Moldova noțiunea de Comună (în locul Sovetului sătesc).
  • Legea 191-XIV/1998 reînființează nouă județe, nu aceleași ca pe vremea administrării românești : Edineț, Soroca, Bălți, Ungheni, Orhei, Județul Chișinău, Lăpușna, Cahul și Tighina, la care se adaugă municipalitatea Chișinău și cele două unități teritoriale autonome, anume Găgăuzia și Transnistria (în cea mai mare parte ocupată de facto, împreună cu orașul Tighina și câteva teritorii limitrofe aflate pe malul drept al Nistrului, de Republica Moldovenească Nistreană, entitate autoproclamată, ne-recunoscută de guvernul republican).
  • Legea 764-XV/2001 din 27.12.2001 este aproape aidoma cu cea care poate fi găsită în "RSS Moldovenească. Orânduire administrativ-teritorială"[3] care instituia 1658 localități, 829 sovete sătești, 49 așezări de tip orășenesc, 40 raioane și 21 orașe dintre care 10 erau de subordonare republicană și 11 - raională. Cu ultimele modificări din 24 aprilie 2008[4], legea 764-XV/2001 este astăzi în vigoare și determină organizarea administrativ-teritorială actuală a Republicii Moldova : păstrază din legea 306-XIII/1994 noțiunea de Comună, din legea 191-XIV/1998 noțiunea de Unitate teritorială autonomă, și reînființează Raioanele.
  • Legea 438-XVI/2006 din 28.12.2006 definește regiunile de dezvoltare funcționale pe teritoriul Republicii Moldova. Sunt astfel înființate 6 regiuni de dezvoltare: Nord (cu reședința stabilită la Bălți) [5], Centru (reședință Ialoveni) [6], Sud (reședință Cimișlia) [7], Găgăuzia, Municipiul Chișinău și Transnistria.[8]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]