Peru
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| República del Perú Republica Peru |
|
| Deviză: nici una | |
| Imn naţional: $IMN_NATIONAL | |
 |
|
| Capitală | Lima |
| Oraş principal | Lima |
| Limba oficială | spaniolă (principală)1 |
| Sistem politic | Republică prezidenţială |
| - Preşedinte | Alan García Pérez |
| - Prim-ministru | Jorge Del Castillo |
| Independenţă | 28 iulie 1821 (faţă de Spania) |
| Suprafaţă | |
| - Total | 1.285.220 km² (loc 20) |
| - Apa (%) | 8,80 |
| Populaţie | |
| - recensământ 2005 | 27.219.266 loc. (loc 41) |
| - Densitate | 22 loc./km² (loc 183) |
| PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
| - Total | $ (º) |
| - Per capita | $ |
| Monedă | Nuevo Sol (S/.) |
| Fus orar | UTC -5 |
| Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
| Domeniu Internet | .pe |
| Prefix telefonic | +51 |
.svg)
Peru este o ţară situată în vestul Americii de Sud. La nord se învecinează cu Ecuador şi Columbia, la est cu Brazilia, la sud-est cu Bolivia. La sud are hotar cu Chile şi la vest se află Oceanul Pacific. Denumirea oficială a statului este Republica Peru. Peru este o ţară multietnică, având o bogăţie culturală şi arheologică deosebită. Cunoscută internaţional ca baştina Imperiului Inca. Sediul Comunităţii Andine şi a Comunităţii Sud-Americane a Naţiunilor se află în capitala statului peruan, Lima.
Cuprins |
[modifică] Istoria
[modifică] Precolumbiană
Primele dovezi ale prezenţei umane în teritoriile peruviene, au fost descoperite la Pikimachay, datată aproximativ la 12 000 î.Hr. Cea mai veche societate în Peru e considerată civilizaţia Norte Chico, care se dezvolta pe coasta Pacificului între anii 3000 şi 1800 Î.E.N. Acesta a fost urmată de culturile Chavin, Paracas, Mochica, Nazca, Wari, Chimu. În secolul 15 Inca au consolidat un stat puternic care timp de un secol s-a dezvoltat în imperiu, devenind cel mai mare imperiu în America precolumbiană. Societăţile Andine se bazau pe agricultură, utilizând tehnici de irigare şi terasare, îmblânzirea camelideor (Lama) şi pescuitul erau de asemenea importante. Organizarea socială se baza pe reciprocitate şi redistribuire, nu există dovezi despre existenţa pieţei sau a banilor.
[modifică] Dominaţia Spaniolă
În 1532, un grup de conchistadori conduşi de Francisco Pizarro, l-a învins pe imperatorul Atahualpa şi a stabilit dominaţia spaniolă. Zece ani mai târziu Coroana Spaniolă fondează viceregatul Peru, cu jurisdicţie aproape asupra tuturor teritorilor din America de Sud. Cucerirea spaniolă a introdus utilizarea banilor, catolicismul şi limba spaniolă. Viceregele Francisco de Toledo a reorganizat ţara în 1570, principala activitate devenind mineritul argintului, utilizând munca forţată a băştinaşilor. Peru aducea profituri Coroanei Spaniole, alimentând complexa sa reţea comercială extinsă din Europa până în Filipine.
[modifică] Independenţa
În sec. XIX, continentul sudamerican era dominat de mişcările de emancipare de sub autoritatea spaniolă. În acest context, Peru, rămânea un teritoriu loial coroanei spaniole. Precum elitele ezitau, proclamarea independenţei nu a fost posibiliă decât după campaniile militare ale lui José de San Martín şi Simón Bolívar, proclamată pe 28 iulie 1821. În primii ani ai republicii, lupta pentru putere, între militari, a cauzat instabilitate politică. În această perioadă se afirmă identitatea naţională. Uniunea cu Bolivia, sa dovedit a fi efemeră. Condusă de preşedintele Ramón Castilla, ţara cunoaşte o perioadă de stabilitate, datorită incasărilor din urma exportului de guano. Odată cu diminuarea exportului de guano, sa accentuat şi lupta pentru putere, şi respectiv, a început o nouă perioadă de instabilitate politică.
[modifică] Geografia
Peru este situat în America de Sud, pe coasta vestică. Relieful este în special muntos, cu înălţimi de peste 5000m. Din munţii Anzii Peruvieni izvoreşte fluviul Amazon, cel mai mare ca debit de apă din lume. În partea de sud a ţării se găseşte cea mai secetoasă regiune de pe glob, Arica.
[modifică] Politica
[modifică] Economia
[modifică] Demografia
Peru este, alături de Bolivia şi Guatemala, una din cele trei ţări cu populaţie majoritar indigenă. Aproximativ 45 % din populaţie sunt descendenţi indigeni, aparţin în special populaţiei Quechua (40%) şi Aymará (5%). 37% din locuitori sunt de origine metisă, 15% sunt de origine europeană şi restul de 3% sunt de origine în parte africană, în parte asiatică.
Prin emigrarea masivă a provincialilor către capitală, în care se concentrează o treime din populaţie, aceasta are ca rezultat mari probleme sociale. O mare parte din populaţia majoritară indigenă din Lima trăieşte la sau sub limita subzistenţei.
[modifică] Cultura
Cu bogata sa istorie naţională, cultura populară peruană contemporană este rezultatul unei fuziuni între culturi, în principal între cea incaşă şi cea hispanică. Această încrucişare culturală a fost îmbogăţită de lungul istoriei de alte culturi europene nehispanice, africane, asiatice. Joncţiunile culturale, au favorizat apariţia unei culturi foarte bogate şi variate la nivel mondial.
|
||||||||||
|
||||||||||||||||||||||
