Pupăză

Pupăză

Stare de conservare: Risc scăzut (lc)

Clasificare științifică

Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Coraciiformes
Familie:	Upupidae Leach, 1820
Gen:	Upupa
Specie:	U. epops

Nume binomial

Upupa epops
Linnaeus, 1758

Hartă aproximativă.
cuibărit rezident (tot anul) iernat

v • d • m

Pupăza (Upupa epops) este unica pasăre din familia Upupidae, ordinul Coraciiformes.

Totuși, în taxonomia Sibley-Ahlquist, pupăza este clasificată într-un ordin separat, Upupiformes. Este singurul membru extant al familiei, deși păsările care sunt considerate acum subspecii, precum pupăza africană U. e. africana, au fost tratate ca specii diferite.

Pupezele sunt larg răspândite în Europa, Asia și Africa de nord, dar și în sudul Saharei și Madagascar. Cu excepția celor din Sudului Africii, pupezele migrează la tropice în timpul iernii.

Habitatul lor este reprezentat de spațiile cultivate deschise, cu iarbă scurtă. Își petrec mult timp pe sol, vânând insecte și viermi.

Pupăza are o lungime de 25–29cm, cu o anvergură a aripilor de 44–48cm. Această pasăre este neconfundabilă, mai ales din cauza zborului haotic, asemănător unui fluture gigactic. Creasta este erectilă, dar în principiu ținută închisă.

Sunetul produs de ele este trisilabic "pu-pu-pu", fapt ce a dat naștere numelui comun și celui științific.

Cuibul este o gaură într-un copac sau într-un perete. Acesta tinde să conțină o cantitate mare de fecale și miroase foarte urât, ca protecție împotriva prădătorilor. Pupezele care au pui sunt capabile la aruncarea de fecale pe intruși.

Pupăza gigant, U. antaios, acum extinctă, a trăit pe insula Sf. Elena.

Pupezele în cultura populară [modificare]

În cultura de limbă română, o pupăză ocupă un rol important în acțiunea unui fragment din romanul Amintiri din copilărie, scris de Ion Creangă.
În trecut, pupăză se mai numea o mică prajitură din categoria colacilor (în sudul Moldovei, posibil și în alte regiuni), mucenicilor (sfinților) ce era facută într-o formă ce amintea de conturul unei pupeze. Se împărțeau atunci când se dădea de pomană; de aici provine expresia "colac peste pupăză", expimând ceva ce nu mai e necesar, un surplus, un exces.
Pupăza apare în mitologia greacă. Odată bărbat, Tereus a fost transformat într-o pupăză. Personajul apare mai ales în Păsările de Aristofan.
În tradițiile islamice (Coran 27:20-28) și unele iudaice (Midrash Mishlei), pupăza este asociată cu Solomon (în arabă fiind numit Suleyman) care vorbea cu animalele, și îi spune acestuia despre Regina din Saba și tarâmul ei magnific.
Pupezele și sângele lor reprezintă instrumente în multe practici magice medievale vestice, de multe ori asociate cu diferite forme de divinație și necromanție.
În cultura valenciană, pupăza este numită Palput și este asociată cu penisul. ^[1]
Pupăza cu cioc lung a fost aleasă drept pasărea națională a Israelului în mai 2008, o dată cu aniversarea a 60 de existență a țării, după un sondaj național adresat unui număr de 155 000 de cetățeni. ^[2]