Mass-media în Republica Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Mass-media din Republica Moldova s-a dezvoltat în perioada post-sovietică. Imediat după declararea independenței, piața de media din Moldova era practic inexistentă. Presa moldovenească era constituită din televiziunea națională (moștenită de la URSS), cele două canale ale societății naționale de radiodifuziune, precum și câteva ziare.

Fosta televiziune sovietică, cu sediul la Moscova, a continuat să transmită în Moldova, exclusiv în limba rusă. Concomitent, televiziunea de stat din România (Televiziunea Română) a început să-și transmită programele de la București, ulterior emisia acestei televiziuni a fost sistată, invocându-se motive financiare si inlocuita cu televiziunea moldoveneasca "2 plus", care in mare parte retransmite televiziunea nationala din Romania, TVR 1. Toate cele trei televiziuni sunt transmise și în prezent în regim gratuit și acoperă aproximativ întreg teritoriul Moldovei.

Programele de televiziune române și ruse s-au dovedit concurență neloială pentru piața săracă de televiziune din Moldova. Dezvoltarea rapidă a audiovizualului în cele două țări, a făcut ca moldovenii să primească tot mai multe stații TV străine în detrimentul producțiilor autohtone. Piața de publicitate s-a concentrat pe fluxurile TV retransmise din România și Rusia. Chiar dacă guvernul moldovean primește bani din România și Rusia pentru înlesnirea transmisiunii în Moldova, aceste sume sunt net inferioare celor care ar fi rezultate din publicitate.

Așadar în anii de după independență în Moldova nu au apărut stații TV locale care să acopere întreaga țară. În schimb a început crearea filialelor locale ale televiziunilor străine. Prima a fost ProTV Chișinău, care retransmite programele „Pro TV” de la București cu câteva programe de știri locale în română . Același lucru se întâmplă cu canalul rus „ORT”, care a devenit cel mai popular canal în Moldova după independență.

Televiziune[modificare | modificare sursă]

Teleradio Moldova este compania publică de televiziune care transmite postul de televiziune Moldova 1. Postul difuzează emisiuni sociale, buletine de știri în limbile română și rusă și emisiuni de divertisment și actualitate. "2 plus" (română) și ORT Moldova (rusă), televiziunea națională din Rusia, se bucură de difuzare națională prin eter, acoperind 89% și, respectiv, 96% din teritoriul Republicii Moldova. Spre deosebire de „2 plus”, „ORT Moldova” produce și buletine de știri locale în limbile română și rusă.

TVC21 [1], lansat în 1994, este un post TV moldovenesc de limbă rusă care transmite săptămânal două emisiuni în limba română: "Bună dimineața, Chișinău!" (din 25 iulie, 1998) și Casino Muzical (din 1 octombrie, 2006), ambele realizate de Honestas TV Studio. Director - Silvia Bodiu (Caloianu).

În 1997 este lansat la Chișinău postul de televiziune privat NIT TV (Noile idei televizate) cu emisie aproape exclusivă in limba rusă și apropiat de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Ca urmare a ajungerii PCRM la putere în anul 2001, NIT TV reuseste ca pana in anul 2005 să obțină de la CCA (Consiliul Coordonator al Audiovizualului) frecvente de emisie prin eter, astfel incât, în prezent este recepționat liber si gratuit pe aproape întreg teritoriul republicii.

ProTV Chișinău, lansat la sfârșitul lui 1999 emite în eter pe raza orașelor Chișinău, Bălți, Cahul, Varnița, Anenii Noi și suburbii, precum și prin rețelele de cablu în toată țara.[2][3] Retransmite programele postului omonim din București, dar creează și emisiuni proprii (buletine de știri locale, emisiunea „În profunzime” cu Lorena Bogza, „VIP Magazin”, „Autoexpert”). Potrivit barometrului Opinia, Pro TV Chișinău este cel mai bun post de televiziune din Moldova în perioada 2002-2006.[4] ProTV Chișinău impreuna cu NIT TV sunt singurele televiziuni din dreapta Nistrului prezente pe retelele de cablu din Transnistria.

In 2002 este fondat RIF TV, care avea sa devina mai tarziu N4, post de televiziune cu emisie aproape inegrala in limba rusa, care acopera in prezent aproximativ 70% din teritoriul Republicii Moldova.

Tot in 2002 este inființat si EuTV Chișinău.Postul a fost înființat în anul 2002 ca un post public în proprietatea municipalității Chișinău și a fost privatizat în 2007, fiind cumpărat de Igor Boldureanu. EUTV a ajuns la inceputul anului 2009, sa fie in incapacitate de plata, astfel s-a ajuns sa se renunte la redactia de stiri, pentru moment difuzandu-se doar filme artistice dublate in Limba rusă si subtitrate in in Limba română. Trebuie precizat ca in acest moment EUTV are acoperire pentru 50-60% din teritoriu si drepturi de emisie care i-ar putea asigura un procent de 70-75% acoperire din republica.

La 1 martie 2006, a fost lansat canalul TV7, care retransmite preponderent emisiunile postului rus NTV, dar produce și propriile programe informative și analitice: „Astăzi în Moldova” (în rusă), „Cotidian” (în română), „Cotidian Exclusive” (în română), „Vedete cu șorț” (în română) și prognoza meteo (în română și rusă).[5][6] Programul poate fi recepționat prin toate rețelele de cablu din capitală.

La 5 martie 2010 a început să emită prima televiziune de știri din Republica Moldova având denumirea "Jurnal TV". Acesta are majoritatea emisiunilor în limba română, și o parte în limba rusă. Jurnal TV este și prima și singura televiziune din Republica Moldova care poate fi vizionată și în România prin intermediul rețelelor de cablu tv.

Publika TV

În anul 2010 o altă televiziune de știri, Publika TV a început să emită. Publika TV este o televiziune multiculturală, bilingvă, cu programe în limbile română și rusă, care transmite știri din oră în oră, precum și talk-show-uri pe teme politice, economice și sociale. Publika TV este o investiție românească a grupului media Realitatea-Cațavencu.

Ar mai fi de menționat Muz-TV Moldova, care are tot mai multe programe localizate pentru Moldova. Sorin Bucătaru, director de programe la această televiziune, spune că a acceptat poziția pe care o ocupă numai când și-a dat seama că rușii de la centru înțeleg și ei necesitatea localizării. [7][8]

Piața de cablu din Moldova este dominată de operatorul Sun TV, care transmite în pachetele sale, în afara televiziunilor cu flux local, și posturi din România ca : TVR 1, PRO TV, Realitatea TV, Național TV, Prima TV, Acasă TV, Kiss TV, N24, TeleSport, Minimax, Favorit, HBO, AXN dar și canalele Viasat History, Discovery, National Geographic Channel și Animal Planet dublate în rusă cu titrare în română.[9][7][10]

Alături de Sun TV în Republica Moldova mai activează și rețele de cablu tv și satelit. Focusat este o companie de cablu tv. În Republica Moldova Focus Sat este prima și la moment unica companie care prestează servicii TV digital prin satelit.

Pe 4 iulie 2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a sancționat o serie de posturi de televiziune, și anume „TV7”, „Prime”, „Ren TV Moldova”, „RTR Moldova” și „Rossia 24”, pentru că ”în emisiunile informativ-analitice preluate din Federația Rusă, posturile de televiziune respective utilizează instrumente de propagandă agresive, promovează și intensifică zvonuri neconfirmate, manipulează prin text și imagini, utilizează etichetări pentru a discredita și a prezenta într-o conotație negativă guvernul de la Kiev, dezinformează și manipulează opinia publică referitor la evenimentele din Ucraina prin tertipuri de montaj și comentarii ce abundă în invective. De asemenea, posturile monitorizate au difuzat știri și reportaje în care nu există pluralism de opinii, acestea prezentînd, unilateral și preponderent punctul de vedere al Moscovei și al adepților federalizării Ucrainei. Limbajul utilizat în comentarii este unul agresiv și intolerant, care conține insulte directe față de Guvernul Ucrainei și față de populația care îl susține. Totodată, raportul evidențiază cîteva cazuri de instigare la violență și ură interetnică, discriminare pe motiv de apartenență la forțele proucrainene și proeuropene.[11]

Radio[modificare | modificare sursă]

Clădirea postului radio Chișinău în 1937, la începerea lucrărilor de construcție

Primul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău.[12]

Piața de radio din Moldova este mult mai bine delimitată din punct de vedere lingvistic între limbile română și rusă. Sub auspiciile societății publice „Teleradio Moldova”, emite postul național Radio Moldova, singurul post de radio care acoperă integral teritoriul Moldovei. Alte posturi cu acoperire națională sunt Vocea Basarabiei (90% din teritoriul Moldovei) BBC (70%), Antena C (61%) și Micul Samaritean, toate preponderent de limbă română. Pe lângă posturile naționale, există o serie de stații de radio încadrate în categoria regionale, între care se numără și majoritatea stațiilor de radio retransmise din România și Rusia cu un anumit volum de producții locale. În funcție de acoperire, cei mai importanți radiodifuzori regionali sunt radiourile moldovenești „Sănătatea” și „Radio Noroc” cu o acoperire de 21% și, respectiv, 19% din teritoriu, precum și posturile retransmise de la Moscova („Ploaia de argint”, „Русское радио”) și de la București („Fresh FM”/„Național FM”). În Chișinău, însă, și în suburbii, sunt difuzate și stațiile locale ale Kiss FM, Radio 21 și ProFM din România, cu inserții locale.

Potrivit sondajului sociologic online „Moldova 2006. Bilanțul anului”, între preferințele ascultătorilor moldoveni se numără Radio Antena C și Radio Noroc cu aproximativ 10% din răspunsurile exprimate fiecare, Kiss FM (8%) și Hit FM (6%).[4]

Lista stațiilor de radio în FM (87,50 - 108,00 MHz cu o rată de 50 kHz) și VHF (65,81 - 74,00 MHz cu o rată de 30 kHz) în Chișinău la 22 iunie 2008:

Frecvență (MHz) Stație de radio Frecvență (MHz) Stație de radio
66.44 „Sănătatea” web 67.58 Antena Cweb
69.44 „Micul Samaritean” 71.57 Vocea Basarabieiweb
87.60 „Radio Șanson” ru Радио Шансон 88.00 Antena Cweb
88.60 „Megapolis”
89.10 „Retro FM” ru Ретро FM 90.70 „Scaparici”
92.10 „Fresh FM” web 92.80 „Univers FM”
96.20 "Radio Singera" 96.70 „Veritas FM"
97.20 BBCweb 97.70 „Maestro FM”
99.70 Norocweb 100.10 „Sănătatea” web
100.50 Radio Moldovaweb 100.90 Kiss FMweb
101.30 „Nașe radio” ru Наше радио 101.70 „Hit FM” web
102.70 Radio 21web 103.20 „Avtoradio” ru Авторадио
103.70 „Russcoie radio” ru Русское радио 104.20 „Micul Samaritean”
104.70 „Radio Plai” web 105.20 „7 na semi holmah” ru 7 на семи холмах
105.90 „Nova” web 106.40 „Evropa plius” ru Европа плюс
106.90 Pro FMweb 107.30 RFIweb
107.90 „Serebreanîi dojdi” ru webСеребряный дождь


Notă: Numele stațiilor de radio sunt redate în ghilimele și constituie numele complet și oficial al acestora. Unele stații radio pot reda, parțial, în timpul transmisiei programele altor stații de radio.

Presa scrisă[modificare | modificare sursă]

La ora actuală, în Republica Moldova apar următoarele publicații:

Sursa: Independent Journalism Center, Ministerul Dezvoltării Informaționale

Internet[modificare | modificare sursă]

Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaționale din Republica Moldova, la începutul anului 2005, erau înregistrate 7 200 de domenii .md.[13] „Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice Și Psihologice CIVIS” a publicat în 2005 pentru programul „Edificarea Guvernării Electronice în Moldova” (sub egida PNUD Moldova) un studiu referitor la prezența și conținutul siturilor web în Republica Moldova. În urma procesării a 1230 de instituții s-a constatat că aproximativ fiecare a treia (34%) instituție este prezentă în spațiul web local. În acest context, se evidențiază prezența înaltă în spațiul web a instituțiilor pieței virtuale (100% din instituțiile studiate), instituțiilor medicale (78%) și a instituțiilor guvernamentale (61%). Cel mai prost la acest capitol stau instituțiile mass-media, înregistrând o pondere de 21%.

În proporție de 85% (sau ca număr 291) din siturile accesibile la momentul efectuării studiului prezintă informația în limba română și în alte versiuni lingvistice. Acest indice este mai mic în cazul instituțiilor pieței virtuale (63%) și a instituțiilor mass-media (72%). Din totalul siturilor accesibile, puțin mai mult de jumătate (53%) oferă informația exclusiv în limba de stat, iar siturile ce oferă conținutul simultan în 3 limbi (română, rusă și engleză) au o pondere de 20% (cel mai bine se prezintă la acest capitol instituțiile educaționale și instituțiile pieței virtuale).

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ ru www.tvc21.md
  2. ^ FrocuSat - Posturi moldovenești
  3. ^ Proiect pentru „Strategia de acoperire a teritoriului național cu servicii de programe audiovizuale (2007 – 2010)”: Anexa 3. Lista canalelor în serviciul televiziune terestră analogică publicat la 1 ianuarie 2007 de Fundația Soros Moldova
  4. ^ a b Sondaj sociologic on-line: „Moldova 2006. Bilanțul anului”
  5. ^ Situl web oficial TV7
  6. ^ en SEC Info
  7. ^ a b Zapping la Chișinău - Iulian Comănescu despre piața audiovizuală din Republica Moldova, 20 mai 2006, Evenimentul zilei
  8. ^ ru Muz-TV Moldova
  9. ^ Pachetele SUN TV
  10. ^ Disponibilitatea canalelor HBO și AXN
  11. ^ CCA A SANCȚIONAT ”PRIME”,”TV 7”,”RTR MOLDOVA”,”REN MOLDOVA” ȘI A SUSPENDAT TEMPORAR EMISIA POSTULUI ”ROSSIA 24” PE TERITORIUL RM | CCA”. Cca.md. 24 aprilie 2014. http://cca.md/news/cca-sanc-ionat-prime-tv-7-rtr-moldova-ren-moldova-i-suspendat-temporar-emisia-postului-rossia. Accesat la 29 iulie 2014. 
  12. ^ Radiofonie românească: Radio Basarabia
  13. ^ 470 subdomenii au fost înregistrate, în domeniul .md, publicat pe situl web al Ministerului Dezvoltării Internaționale din Republica Moldova la 23 noiembrie 2005

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. Soros.md: Proiect pentru „Strategia de acoperire a teritoriului național cu servicii de programe audiovizuale (2007 – 2010)” (.doc)
  2. Artur Corghencea: en Dominația mass-mediei române și ruse: Un avantaj care aduce dezavantaje, publicat la 2 martie 2004.
  3. Prezența și conținutul site-urilor Web în Republica Moldova, publicat de Ministerul Dezvoltării Informaționale pentru programul „Edificarea Guvernării Electronice în Moldova” (sub egida PNUD Moldova) în 2005.

Miscelanee[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]