16 februarie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| februarie | ||||||||||||
| L | Ma | Mi | J | V | S | D | ||||||
| 1 | ||||||||||||
| 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | ||||||
| 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | ||||||
| 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | ||||||
| 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 | |||||||
| 2009 | ||||||||||||
Luni: Ianuarie - Februarie - Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 14 februarie 15 februarie - 16 februarie - 17 februarie 18 februarie
16 februarie este a 47-a zi a calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
- 1875: Are loc prima şedinţă publică a Societăţii Studenţilor în Medicină
- 1699: Prima diplomă leopoldină ce recunoaştea clerului greco–catolic aceleaşi privilegii de care se bucurau şi preoţii catolici
- 1918: Ziua naţională a Lituaniei.
- 1923: La Geneva s–au pus bazele noului pact al Micii Înţelegeri
- Mormântul faraonului Tutankamon a fost inclus în circuitul turistic egiptean
- 1926: Înfiinţarea Fundaţiei Culturale Regele Ferdinand I
- 1930: Federaţia Română de Fotbal s-a afiliat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Fotbal (FIFA)
- 1933: Greva de la Atelierele CFR Griviţa [1]; Pactul de reorganizare a Micii Înţelegeri (Geneva) [2]
- 1935: A fost adoptată Legea pentru înfiinţarea Monetăriei Naţionale
- 1959: Fidel Castro a preluat conducerea Cubei
- 1968: România a renunţat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni şi raioane şi a reînfiinţat unitatea administrativ-teritorială tradiţională: judeţul; au fost organizate 39 de judeţe, plus municipiul Bucureşti
- 1976: S–a desemnat, la Barcelona, de către reprezentanţii a 12 state mediteraneene, Convenţia pentru protecţia Mediteranei împotriva poluării
[modifică] Naşteri
- 1497: Philipp Melanchthon, umanist şi reformator german (d. 1560)
- 1836: Bogdan Petriceicu Haşdeu, spirit enciclopedic al culturii române, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române (d. 1907)
- 1838: Henry Adams, istoric şi om de litere american (d. 1918)
- 1843: Constanţa Dunca-Schianu, critic muzical, pianistă şi scriitoare
- 1853: Ioan Artenie Anderca Honorodeanu, poet şi memorialist (d. 1877)
- 1878: Lajos Ágner, scriitor, istoric literar, orientalist maghiar (d. 1949)
- 1886: Constantin Budeanu, inginer, unul dintre întemeietorii şcolii româneşti de electrotehnică, membru al Academiei Române. A avut o contribuţie însemnată în studierea mărimilor şi unităţilor din fizică (d. 1959)
- 1893: Emil Dorian, poet şi prozator (d. 1956)
- 1896: Alexander Brailovsky, pianist american de origine rusă (d. 1976)
- 1903: Ioan Siadbei, lingvist şi istoric literar, vicepreşedinte al Societăţii române de lingvistică (d. 1977)
- 1906: Tiberiu Popoviciu, matematician, membru al Academiei Române. A organizat Institutul de calcul numeric din Cluj, de numele lui legându-se şi începuturile şcolii clujene de analiză matematică (d. 1975)
- 1925: Carlos Paredes, cel mai mare compozitor portughez de muzică de chitară (d. 2004)
- 1926: John Schlesinger, regizor de film (d. 2003)
- 1935: Sonny (Salvadore) Bono, membru al grupului Sonny and Cher (d. 1998)
- 1936: Iosef Krijanovsky, pictor
- Fernando Solanas, regizor argentinian
- 1939: Ilie Constantin, poet, prozator şi eseist român stabilit în Franţa
- 1942: Kim Jong al II-lea, fiul dictatorului Kim Ir Sen, preşedinte nord-coreean
- 1949: Maria Elena Bjornson, considerată printre cei mai buni scenografi ai ultimelor decenii din teatrul mondial
- 1959: John McEnroe, jucător de tenis american
- 1968: Adina Vălean, politician român
- 1969: Liviu Alexandru Miroşeanu, politician român
[modifică] Decese
- 1279: Regele Alfonso al III-lea al Portugaliei (n. 1210)
- 1945: Börries, baron de Münchhausen, poet liric german, autor de balade (n. 1874)
- 1995: Victor Kernbach, prozator, poet, eseist, traducător, autor al unui Dicţionar de mitologie generală (n. 1923)
- 1996: Nicolae Carandino, gazetar, traducător şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti, ultimul dintre supravieţuitorii procesului Iuliu Maniu (n. 1905)
- 2000: Lila Kedrova, actriţă de origine rusă, laureată a Premiului Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin în filmul Zorba grecul (n. 1919)
