Protestele de la Chișinău din 2009

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Revolta de la Chișinău
Parte a
Chisinau riot 2009-04-07 20.jpg
Informații generale
Perioadă 68 aprilie 2009
Locație Piața Marii Adunări Naționale, Chișinău, Republica Moldova
Cauze Neacceptarea rezultatelor comunicate ale alegerilor din 5 aprilie 2009
Obiective
  • Efectuarea unor noi alegeri
  • Proclamarea limbii române, ca limbă oficială în stat
  • Revenirea la studierea în școli a obiectului Istoria românilor
Caracteristici
Rezultat Incert
Părți implicate
Protestatari antiguvernamentali Guvernul Republicii Moldova
Figuri politice
Lideri în opoziție: Lideri guvernamentali:
Număr
peste 50,000 de protestatari[1] necunoscute
Accidente
Morți 4[4][5][6]
Răniți 270[2][3]

Protestele de la Chișinău, începute pe 6 aprilie 2009 și supranumite Revolta de la Chișinău, reprezintă o serie de manifestații de contestare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova desfășurate pe 5 aprilie.

Cauze[modificare | modificare sursă]

Ceea ce a determinat protestele a fost anunțarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit aprope 50 % din voturi Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.[7]

Totuși, raportul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) cu privire la algerile din 5 aprilie a adus calificări pozitive procesului de votare, menționând calmul relativ din ziua scrutinului, deși au fost raportate câteva incidente. Cu toate acestea, baroneasa Emma Nicholson, parlamentar european și observator acreditat la alegerile din Republica Moldova a criticat raportul OSCE cu privire la desfășurare scrutinului într-un interviu acrodat postului de radio britanic BBC, declarând că ea și alți observatori au avut impresia că sistemul a putut fi manipulat, fără însă a avea dovezi:[8][9]

„Problema este că e vorba de un raport al OSCE și în organizație sunt, bineînțeles, rușii. Iar punctul lor de vedere a fost destul de diferit, substanțial diferit de al meu, spre exemplu.[...] M-am luptat din greu, la fel ca alții, să introduc o serie de declarații ferme în raport, dar punctele noastre de vedere au fost respinse.[...] La ora 1.00 noaptea comuniștii aveau 35% din voturi, iar cele 15-16 partide de opoziție aveau împreună 40-45%. La ora 8.00 dimineața, situația s-a schimbat radical. Comuniștii aveau 50%, iar opoziția înregistra un procent foarte mic.”
—Baroneasa Emma Nicholson, europarlamentar britanic, parte a misiunii OSCE de supervizare a alegerilor din Republica Moldova

Pe de altă parte, Coaliția 2009 pentru alegeri libere și corecte, o asociație de organizații neguvernamentale locale care a participat la observarea alegerilor, a calificat scrutinul din 5 aprilie ca fiind incorect și parțial liber.[10]

O altă cauză este protestul împotriva nivelui de viață scăzut. Cu venitul lunar mediu sub 250 USD și rata șomajului ridicată, Republica Moldova este considerată cea mai săracă țară din Europa. PCRM, la putere din 2001, n-a reușit să redreseze economia, iar perspectiva perpetuării situației timp de încă cel puțin patru ani era considerată inacceptabilă.[11]

Desfășurarea evenimentelor[modificare | modificare sursă]

Harta zonei centrale a Chişinăului cu amplasarea clădirilor Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului

6 aprilie: Proteste spontane, pașnice[modificare | modificare sursă]

Protestatari în Chișinău.

După publicarea primelor rezultate oficiale de către Comisia Electorală Centrală, conform cărora Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a obținut pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament, reprezentanți ai societății civile—Asociația Obștească „Hyde Park” și Think Moldova— au declarat ziua de 6 aprilie drept „Ziuă Națională de Doliu” și au chemat pe cei interesați să se adune pentru a aprinde lumânări în acest sens.[12] Vestea despre demonstrație s-a răspândit rapid prin mesaje text și pe Internet, prin intermediul serviciilor de mesageriei instantanee și a rețelelor sociale, adunând circa 15 mii de participanți.[13] În cele din urmă la manifestație s-au alăturat și liderii principalelor formațiuni de opoziție, care s-au solidarizat cu protestatarii, iar liderul PLDM, Vlad Filat, i-a chemat în mod public să se adune pe 7 aprilie pentru a continua demonstrațiile.[12] În același context, Vlad Filat, a declarat că nu recunoaște rezultatul alegerilor din 5 aprilie, anunțând organizarea unor ample acțiuni de protest de comun acord cu Partidul Liberal și Alianța „Moldova Noastră”; Serafim Urechean, liderul Alianței „Moldova Noastră”, a reiterat coordonarea pozițiilor partidelor de opoziție.[14] Tinerii au scandat sloganuri ca „Alegeri repetate”, „Jos dictatura” sau „Nu fraudării alegerilor”, iar protestele s-au desfășurat fără incidente.[15] Natalia Morar, o jurnalistă dizidentă de origine moldoveană, expulzată din Federația Rusă,[16] și totodată una dintre organizatoarele manifestației, a subliniat caracterul apolitic al manifestației.[15] Grupările pro-democrație au calificat protestele ca o reacție spontană la rezultatele alegerilor, reacție care a crescut rapid în intensitate prin intermediul Internetului și a telefoanelor mobile, în timp ce reprezentanții principalelor partidelor de opoziție nu și-au asumat un rol major în desfășurarea protestelor.[17]

7 aprilie: Violențe în centrul Chișinăului[modificare | modificare sursă]

Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii[18] de persoane, susținători ai opoziției au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.[19] În Președinție, datorită pasivității suspecte a forțelor de ordine, manifestanții au pătruns forțând ușa și stricând geamurile cabinetelor de unde au sustras documente importante de stat (care au fost mai târziu arse), mobilier și computerele Aparatului Președintelui[necesită citare][20]. În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră polițiștii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.[21]

Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizații din România. Liderii partidelor de opoziție s-au delimitat de violențe, cerând autorităților de stat să nu implice deloc opoziția în aceste violențe, motivând că aceștia nu sunt responsabili de acțiunile care au avut loc pe 7 aprilie.[22] Opoziția a început negocieri cu guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord,[23] iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română.[24]

În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet, astfel încât lucrătorii din ministere să fie „protejați de știrile despre proteste”. Autoritățile se temeau că oamenii din ministere ar fi putut ieși masiv în stradă sau ar fi putut coopera cu protestatarii pentru deschiderea instituțiilor de stat, potrivit Ziarul de Gardă.[25] Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului.[25]

Calmarea protestelor și reacția autorităților[modificare | modificare sursă]

În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat 193 de studenți,[26] printre care și jurnalista Natalia Morar, sub acuzația de instigare la violențe.[27]

Arborarea drapelului UE pe clădirea Parlamentului la 7 aprilie 2009: protestatarii sunt însoțiți de polițiști în uniforme

Imediat după calmarea protestelor—în zilele imediat următoare violențelor protestele s-au desfășurat pașnic în Piața Marii Adunări Naționale[26]—jurnaliștii moldoveni au descoperit mai multe indicii suspecte în privința protestelor violente de la Chișinău: imagini video în care se vede clar cum persoanele care au arborat drapelul României și al UE pe clădirea Președinției au fost ajutate de polițiști în uniforme, retragerea prematură a forțelor de poliție din fața protestatarilor și pasivitatea pompierilor în stingerea incendiului de la Parlament.[28] Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral. S-a afirmat că forțele de ordine au permis acțiunile provocatorilor.[29] În legătură cu aceasta, opoziția de la Chișinău a remis câteva declarații de presă în cursul zilei de 9 aprilie în care a reiterat acuzele potrivit cărora puterea comunistă s-a făcut vinovată de provocarea tulburărilor sociale din Moldova.[30][31][10][28] Reprezentanții PLDM au afirmat, în același timp, că printre provocatori s-au aflat și membri ai „Noii generații” a PPCD.[32] Totodată, au apărut relatări despre agresarea mai multor jurnaliști de la Jurnal de Chișinău și Ziarul de Gardă, precum și sechestrarea unor cetățeni de către persoane în civil în prezența camerelor de filmat.[33][34][35][36]

La 8 aprilie s-a constituit un Consiliu al Salvării Naționale similar FSN-ului românesc și condus de scriitorul Nicolae Dabija. Din CSN fac parte reprezentanți ai studenților moldoveni, membri ai societății civile și niciun politician.[37] În urma protestelor s-au înregistrat 3 victime (Valeriu Boboc, Eugen Țapu si Ion Țâbuleac) iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliției.[38]

Alte orașe[modificare | modificare sursă]

Proteste de solidaritate față de manifestanții din Chișinău au avut loc în Cimișlia,[39]Bălți, Ungheni ș.a., în schimb în unele orașe (mai ales în regiunea autonomă Găgăuzia) au fost condamnate acțiunile protestatarilor din 7 aprilie.

În România au avut loc proteste în semn de solidaritate cu manifestanții din Republica Moldova în orașele București, Iași, Timișoara, Cluj Napoca, Brașov, Constanța, Suceava, Galați, Hunedoara, Valea Jiului și nu numai.[40]

Manifestații au avut loc și în fața ambasadei Republicii Moldova din Washington[41], precum și în Boston, S.U.A. [42] [43] și Londra în Regatul Unit.[44]

Reacții diplomatice[modificare | modificare sursă]

Republica Moldova Președintele moldovean Vladimir Voronin a cerut ajutorul Occidentului pentru a reinstaura ordinea în Republica Moldova.[45]

Rusia Președintele rus, Dmitri Medvedev, în cursul unei conversații telefonice cu omologul său moldovean Vladimir Voronin a facut apel „la reglementarea pașnică” a crizei din Republica Moldova, „cât mai rapid”, conform unui comunicat al Kremlinului.[48]
Șeful Comisiei Dumei de Stat pentru relatia cu CSI, Alexei Ostrovski, a afirmat:[49]

„Ei (serviciile secrete Occidentale și Bucureștiul - menționate anterior în declarație) vor să influențeze asupra acestei poziții, să o schimbe și să atragă țara în structurile euroatlantice. Un ajutor important este acordat de anumite forțe din România, care vrea să înghită Moldova pentru a crea un nou stat în această regiune.”

Vice-ministrul de externe rus, Grigori Karasin, și-a exprimat îngrijorarea referitor la „protestele provocate în Republica Moldova” și a reamintit că toți observatorii de la Comunitatea Statelor Independente la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa au fost de acord că scrutinul din Moldova s-ar fi desfășurat corect.[50]

Ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a reiterat lipsa unui temei pentru repetarea alegerilor și și-a exprimat speranța „că atât Uniunea Europeană cât și conducerea României, care a condamnat public violența, vor întreprinde acțiuni pentru ca steagurile și lozincile românești să nu fie folosite drept camuflaj pentru subminarea statalității Moldovei”.[51]

Uniunea Europeană Din partea Uniunii Europene, Comisarul European pentru Relații Externe, Benita Ferrero-Waldner, s-a declarat ingrijorată de demonstrațiile violente și a cerut celor implicați să înceteze orice acte de violență,[52] iar înaltul Reprezentant pentru Politica Externă și Securitate Comună, Javier Solana, a declarat că nu aprobă demonstrațiile violente din centrul Chișinăului.[53] Parlamentul european a adoptat o rezoluție în luna iunie 2009 prin care a condamnat "campania masivă de hărțuire, gravele incălcări ale drepturilor omului și toate celelalte acțiuni ilegale întreprinse de guvernul Republicii Moldova"[54]

România Prim-ministrul român Emil Boc, înainte de asaltul asupra clădirilor statale, a reiterat susținerea României pentru integrarea Moldovei în UE și a declarat că politica internă ține de suveranitate. După apariția unei poziții a UE, Ministerul de Externe a transmis autorităților de la Chișinău să nu cedeze violenței și provocărilor.[55]

Relațiile cu România[modificare | modificare sursă]

În cursul zilei de 8 aprilie, președintele Vladimir Voronin, președinte în exercițiu după expirarea mandatului de șef al statului pe 7 aprilie, a reiterat acuzațiile că România s-ar fi aflat în spatele protestelor violente de la Chișinău, anunțând expulzarea ambasadorului român la Chișinău, Filip Teodorescu și reintroducerea sistemului de vize pentru cetățenii români.[56] Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe al României a respins categoric acuzațiile președintelui Vladimir Voronin privind presupusa implicare a României în acțiunile de protest, calificând declarațiile drept provocări.[57] În același comunicat se menționa caracterul aberant al măsurilor unilaterale de introducere a sistemului de vize pentru cetățenii români dornici să intre în Republica Moldova.[57] Pe de altă parte, Mihnea Constantinescu a primit avizul comisiilor de politică externă ale Senatului și Camerei Deputaților ale României pentru postul de ambasador al României în Republica Moldova dar a fost respins de autoritățile de la Chișinău.[58]

Pe 9 aprilie, Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova normalizarea relațiilor cu România.[59]

Comunicatul Ministerului Afacerilor Externe Român
Declarația ministrului afacerilor externe, Cristian Diaconescu, pe tema relației bilaterale România - Republica Moldova
București

09.04.2009


Măsurile luate de autoritățile din Republica Moldova în ultimele zile sunt arbitrare și discriminatorii la adresa cetățenilor români, iar partenerii din UE și NATO trebuie să manifeste solidaritate pentru contracararea derapajului de la normele democratice și de drept internațional, a declarat astăzi ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, în cadrul unei conferințe de presă.

Măsurile cele mai abuzive sunt introducerea regimului de vize în relația cu România și acțiunile întreprinse de autoritățile moldovene împotriva cetățenilor români.

Introducerea vizelor, care a intrat în vigoare începând de astăzi, 9 aprilie 2009, ora 00.00, ridică două probleme de fond, a arătat ministrul afacerilor externe: „În primul rând, stabilirea fără niciun fel de fundament juridic a criteriului cetățeniei române privind obligativitatea introducerii vizelor. Această este o măsură discriminatorie, deoarece, potrivit Acordului dintre Republica Moldova și Comisia Europeană, măsura poate fi introdusă numai pentru categorii de vizitatori, și în niciun caz pe criteriul naționalității sau a cetățeniei. În al doilea rând, măsura a fost luată cu încălcarea prevederilor Acordului dintre Republica Moldova și Comisia Europeană privind facilitarea vizelor și readmisia, care stipulează necesitatea notificării, la Bruxelles, cu 48 de ore înainte de luarea unei astfel de măsuri. Aceste acțiuni arată distanța imensă între declarațiile autorităților de la Chișinău și disponibilitatea reală de a acționa în spirit european”. Ministrul Diaconescu a precizat că România a sesizat deja Comisia Europeană și partenerii europeni în legătură cu aceste aspecte.

În ceea ce privește măsurile luate de autoritățile moldovene împotriva cetățenilor români, ministrul a menționat că, începând din data de 8 aprilie, autoritățile de la Chișinău desfășoară o operațiune metodică de identificare a persoanelor care au participat la manifestările din 7 și 8 aprilie 2009, iar printre cele 200 de persoane despre care se afirmă că sunt deținute se află și cetățeni străini.

Ministerul Afacerilor Externe a făcut o notificare oficială în acest sens și face un apel insistent și ferm către autoritățile din Republica Moldova de a preciza oficial numărul cetățenilor români reținuți și de a permite personalului consular de la Consulatul României de a intra în legătură cu aceștia, pentru a le acorda asistența consulară, conform legilor internaționale.

Ministrul a anunțat că, la întâlnirea pe care astăzi a avut-o cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și ale NATO, acreditați la București, aceștia au fost informați în legătură cu modul în care România vede relația cu Republica Moldova, respectiv faptul că România reiterează principiul continuității în relația cu țara vecină. Astfel, pe principiile de cooperare europeană și de parteneriat, România consideră că relațiile de bună vecinătate nu se pot întemeia decât pe valorile europene, pe standardele și pe normele pe care se constituie și pe care se fundamentează relația în cadrul Uniunii Europene, și al Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, România s-a angajat să promoveze în continuare apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, aceasta reprezentând cea mai bună variantă pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru consecvența politicii externe românești din ultimii ani.

„Ca stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice, România are responsabilitatea și acționează constant pentru asigurarea unui climat de stabilitate la frontiera estică a celor două organizații; dar evenimentele din ultima vreme arată clar că este nevoie de o solidaritate a tuturor partenerilor strategici din cadrul Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice”, a declarat Cristian Diaconescu.

În urma evoluțiilor situației din Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Externe român consideră că situația din acest stat ridică probleme severe pentru securitatea cetățenilor români și le recomandă cetățenilor români să evite călătoriile în această țară în perioada următoare. „Știm că această solicitare pune pe mulți deținători de dublă cetățenie în situații dificile, în special în condițiile în care urmează sărbătorile Paștelui ortodox. Din păcate însă, suntem puși în postura de a face și o asemenea recomandare, în urma acțiunilor și măsurilor autorităților de la Chișinău”, a arătat ministrul de externe.

Referitor la situația cu care se confruntă unii jurnaliști români aflați în prezent în Republica Moldova, ministrul a menționat că România a sesizat reprezentanța OSCE pentru libertatea mass-media și a solicitat investigarea încălcării libertăților de expresie care au avut loc recent în țara vecină. „Acest demers este normal și își are rădăcinile în modul în care, la nivel comunitar, funcționează sistemul de protecție a drepturilor și libertăților fondamentale ale cetățenilor”, a adăugat ministrul Cristian Diaconescu.

sursă Ministerul Afacerilor Externe al României

Urmări[modificare | modificare sursă]

Comisia Electorală Centrală a adoptat în noaptea dintre 8 și 9 aprilie o decizie privind punerea la dispoziția formațiunilor de opoziție a listelor de alegători, pentru depistarea unor presupuse fraude.[60] Cu toate acestea, secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a dezmințit la radio RFI informațiile apărute în presă potrivit cărora Comisia Electorală Centrală ar fi urmat să inițieze procesul de renumărare a voturilor din 5 aprilie, motivând inexistența unui temei legal pentru inițierea acestei proceduri.[10] În aceeași zi, autoritățile moldovene au transmis o cerere de extrădare pentru omul de afaceri moldovean Gabriel Stati, reținut pe teritoriul Ucrainei, în cadrul anchetei declanșate privind implicarea sa în presupusa tentativă de lovitură de stat.[61]

Sentințe[modificare | modificare sursă]

Scriitorul și scenaristul rus, Eduard Baghirov a fost arestat pe 16 iunie 2011.[62][63] și posibil va fi condamnat la 4-8 ani de închisoare pentru organizarea evenimentelor din aprilie 2009[64] Doi ani și jumătate mai târziu, statul moldovean a fost condamnat la CEDO la plata a 15.000 de euro despăgubiri unui tânăr arestat în timpul protestelor și agresat fizic de autorități.[65]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ole, ole, Basarabie!, Ziua nr. 4507/8 aprilie 2009, accesat 9 aprilie 2009
  2. ^ La Spitalul de urgență din Chișinău s-au adresat 78 de răniți, Noutăți Moldova, 8 aprilie 2009
  3. ^ [1]
  4. ^ , R. Moldova: Un tanar a murit dupa ce a fost batut cu cruzime de catre politie, 12 aprilie 2009, 11:14
  5. ^ http://www.ziua.ro/news.php?data=2009-04-15&id=25760
  6. ^ Ziarul de Gardă » Încă un tânăr decedat: Soroca e în doliu
  7. ^ Paul Ciocoiu, Vlad Odobescu - Tinerii zgâlțâie comunismul la Chișinău, Evenimentul Zilei, 8 aprilie 2009, accesat 8 aprilie 2009
  8. ^ Romania blamed over Moldova riots” (în engleză). BBC. 8 aprilie 2009. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/7989360.stm. Accesat la 8 aprilie 2009. 
  9. ^ Emma Nicholson critică raportul OSCE referitor la alegerile din Republica Moldova”. Cotidianul. 8 aprilie 2009. http://www.cotidianul.ro/emma_nicholson_critica_raportul_osce_referitor_la_alegerile_din_republica_moldova-79833.html. Accesat la 8 aprilie 2009. 
  10. ^ a b c Ilona Spătaru (9 aprilie 2009). „CEC de la Chișinău spune că nu va iniția procedura de renumărare a voturilor din 5 aprilie”. RFI. http://www.rfi.ro/index.php?id=11226. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  11. ^ en Moldova students raid parliament”. BBC News. 7 aprilie 2009. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/7987608.stm. Accesat la 7 aprilie 2009. 
  12. ^ a b Denis Cenusa (8 aprilie 2009). „Revoltele de la Chișinău nu sunt tocmai portocalii”. Adevărul. http://www.adevarul.ro/articole/revoltele-de-la-chisinau-n-au-multa-culoare.html. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  13. ^ Romania blamed over Moldova riots (România învinuită pentru tulburările din Moldova)” (în engleză). BBC. 8 aprilie 2009. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/7989360.stm. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  14. ^ PLDM nu recunoaște rezultatul alegerilor și anunță organizarea unor ample acțiuni de protest”. Unimedia. 6 aprilie 2009. http://www.unimedia.md/?mod=news&id=10242. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  15. ^ a b Mii de tineri protestează în centrul Chișinăului în acest moment împotriva fraudării alegerilor și regimului comunist”. Unimedia. 6 aprilie 2009. http://unimedia.md/?mod=news&id=10238. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  16. ^ New Times Staffer Non-Grata in Russia” (în engleză). 17 decembrie 2007. http://www.kommersant.com/p836986/r_500/freedom_of_the_press/. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  17. ^ What is behind unrest in Moldova? (Ce se află în spatele tulburărilor din Moldova?)” (în engleză). BBC. 8 aprilie 2009. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/7989780.stm. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  18. ^ Proteste violente la Chișinău”. Cotidianul. 7 aprilie 2009. http://www.cotidianul.ro/proteste_violente_la_chisinau_video-79617.html. 
  19. ^ Corespondentul Hotnews.ro transmite din mijlocul protestatarilor”. 7 aprilie 2009. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-5557352-audio-live-text-din-chisinau-corespondentul-hotnews-transmite-din-mijlocul-protestatarilor-multimea-mutat-parlament-presedintie-piata-marii-adunari-nationala-primarul-chirtoaca-face-apel-calm-violente.htm. 
  20. ^ Clădirea Parlamentului din Chișinău a fost incendiata Mai mult nici Presedintia nu este pazita, politistii si jandarmii aflandu-se la mare distanta de cele doua cladiri. Ziarul Financiar, 7 aprilie 2009
  21. ^ Revoltă în Republica Moldova: Manifestanții au ocupat clădirea Parlamentului, realitatea.net, accesat 7 aprilie 2009
  22. ^ Marian Lupu a admis parțial că protestele violente nu au fost organizate de opoziție”. Moldova Azi. 7 aprilie 2009. http://www.azi.md/ro/story/2125. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  23. ^ C.P.; Valeriu Vulcan (7 aprilie 2009). „Informatii contradictorii de la negocierile Guvern - Opozitie. Liderii opozitiei sustin ca nu s-a ajuns la nici un rezultat”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5558572-update-4-informatii-contradictorii-negocierile-guvern-opozitie-liderii-opozitiei-sustin-nu-ajuns-nici-rezultat.htm. 
  24. ^ Vladimir Voronin despre manifestanti: O mana de fascisti beti de furie incearca sa comita o lovitura de stat”. Departamentul News Hotnews.ro. 7 aprilie 2009. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5559247-update-vladimir-voronin-despre-manifestanti-fascisti-care-incearca-comita-lovitura-stat.htm. 
  25. ^ a b Vitalie Călugăreanu (8 aprilie 2009). „Protestele de la Chișinău se reiau miercuri dimineață”. Deutsche Welle. http://www.dw-world.de/dw/article/0,,4159461,00.html. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  26. ^ a b Poliția a împușcat cu gloanțe false în timpul nopții și a arestat 193 de studenți”. Unimedia. 8 aprilie 2009. http://unimedia.md/?mod=news&id=10256. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  27. ^ Jurnalista moldoveană Natalia Morar, acuzată oficial de instigare la proteste”. Mediafax. 9 aprilie 2009. http://www.mediafax.ro/externe/jurnalista-moldoveana-natalia-morar-acuzata-oficial-de-instigare-la-proteste.html?3614;4188127. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  28. ^ a b Guvernarea comunistă de la Chișinău, acuzată că a înscenat protestele violente”. Deutsche Welle. 9 aprilie 2009. http://www.dw-world.de/dw/article/0,,4166474,00.html. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  29. ^ Opoziția se desolidarizează de actele de vandalism de la Chișinău, ziare.com, accesat 8 aprilie 2009
  30. ^ Declarație a PL susține că răspunderea pentru tulburările sociale din Moldova aparține puterii”. Radio Europa Liberă. 9 aprilie 2009. http://www.europalibera.org/archive/news/20090409/445/445.html?id=1605481. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  31. ^ PLDM: Provocatorii de la acțiunea de protest par a fi tinerii amnistiați de Voronin în Anul Tineretului”. Unimedia. 9 aprilie 2009. http://www.unimedia.md/?mod=news&id=10282. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  32. ^ PLDM: Printre provocatori sunt membri ai „Noii generații” a PPCD jurnaltv.md, accesat 8 aprilie 2009
  33. ^ Vitalie Călugăreanu (9 aprilie 2009). „Represalii la Chișinău”. Deutsche Welle. http://www.dw-world.de/dw/article/0,,4164836,00.html. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  34. ^ Ion Bitlan (9 aprilie 2009). „Jurnaliști bătuți și copii dispăruți”. Vocea Basarabiei. http://voceabasarabiei.net/index.php/stiri/politica/1607-jurnalisti-batuti-si-copii-disparuti. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  35. ^ Vânătoarea de oameni continuă!”. Ziarul de Gardă. 9 aprilie 2009. http://garda.com.md/stiri/vanatoarea-de-oameni-continua. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  36. ^ Poliția sechestrează oamenii din stradă, la întâmplare...”. Jurnal TV. 9 aprilie 2009. http://jurnaltv.md/?article=2029. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  37. ^ La Chișinău a fost organizat un Comitet al Salvării Naționale, similar cu FSN-ul, realitatea.net, accesat 13 aprilie 2009
  38. ^ Dovada crimelor miliției lui Voronin
  39. ^ Protest la Cimișlia 7 aprilie 2009 youtube.com, accesat 8 aprilie 2009
  40. ^ Sute de studenți din țară au protestat miercuri, în semn de solidaritate cu manifestanții de la Chișinău, Miercuri, 08 Aprilie 2009 16:42]
  41. ^ Moldovenii au manifestat în fața Ambasadei de la Washington, realitatea net, accesat 13 aprilie 2009
  42. ^ Manifestație în Boston: Susțineți democrația în Moldova, realitatea net, accesat 13 aprilie 2009
  43. ^ "Elita romaneasca de la Harvard si MIT sprijina democratia din Republica Moldova: Romanian Student Association at MIT si Harvard Romanian Association"
  44. ^ Marius Mihăescu (9 aprilie 2009). „Moldova: Procuratura a deschis dosare pe numele a trei lideri ai opozitiei.”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5565090-centrul-chisinaului-nu-mai-exista-niciun-protestatar.htm. 
  45. ^ en Moldova calls on West to help restore order, Reuters, accesat 7 aprilie 2009
  46. ^ ru Эксперт: Приднестровье получило наглядное подтверждения опасности реинтеграции с Молдавией (română Expert: Transnistria a primit o confirmare evidentă a riscurilor de reintegrare cu Moldova), RIA „Novîi region”, accesat 8 aprilie 2009
  47. ^ Știrile ProTV, 8 aprilie, ora 21:51, stirileprotv.ro, accesat 8 aprilie 2009
  48. ^ en AFP afp.com, accesat 7 aprilie 2009
  49. ^ Laurențiu Mihu - Moscova acuză Bucureștiul că destabilizează Moldova, România liberă, 8 aprilie 2009, accesat 8 aprilie 2009
  50. ^ Diplomațiile internaționale către Chișinău: Nu cedați violenței!”. ProTV. 7 aprilie 2009. http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/mae-urmareste-situatia-din-moldova-dar-respinge-atitudinile-provocatoare.html. Accesat la 7 aprilie 2009. 
  51. ^ Rusia cere UE și României să apere suveranitatea Republicii Moldova”. Vocea Rusiei. 9 aprilie 2009. http://www.ruvr.ru/main.php?lng=rom&q=3404&cid=430&p=09.04.2009. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  52. ^ BASA-press, basa.md, accesat 7 aprilie 2009
  53. ^ en EU's Solana urges calm in Moldova, Reuters, accesat 7 aprilie 2009
  54. ^ "Moldova: MEPs condemn grave violations of human rights following parliamentary elections"
  55. ^ Diplomațiile internaționale către Chișinău: Nu cedați violenței!, stirileprotv.ro, accesat 7 aprilie 2009
  56. ^ Valetina Ursu (8 aprilie 2009). „Autoritățile comuniste pun protestele pe seama României. http://www.europalibera.org/content/article/1604979.html. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  57. ^ a b Poziția MAE privind recentele decizii ale autorităților de la Chișinău”. MAE. 8 aprilie 2009. http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=38752&idlnk=2&cat=4. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  58. ^ Constantinescu a primit avizul pentru a fi numit ambasador la Chișinău”. Mediafax. 8 aprilie 2009. http://www.mediafax.ro/politic/constantinescu-a-primit-avizul-pentru-a-fi-numit-ambasador-la-chisinau.html?1687;4181086. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  59. ^ UE cere Moldovei sa normalizeze relatiile cu România”. RFI. 9 aprilie 2009. http://www.rfi.ro/index.php?id=11265. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  60. ^ Opoziția din R. Moldova are patru zile pentru a verifica listele electorale”. Mediafax. 9 aprilie 2009. http://www.mediafax.ro/externe/opozitia-din-r-moldova-are-patru-zile-pentru-a-verifica-listele-electorale.html?3614;4186688. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  61. ^ Moldova cere extrădarea lui Gabriel Stati, arestat în Ucraina”. Interlic. 9 aprilie 2009. http://www.interlic.md/2009-04-09/moldova-cere-extradarea-lui-gabriel-stati-arestat-in-ucraina-9553.html. Accesat la 9 aprilie 2009. 
  62. ^ http://www.publika.md/termenul-de-arestare-al-bloggerului-rus-eduard-baghirov-a-fost-prelungit-cu-30-de-zile_399021.html
  63. ^ http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Ambasada_Federatiei_Ruse_sare_in_apararea_scriitorului_rus_Eduard_Baghirov-arestat_la_Chisinau_0_508749326.html
  64. ^ http://unimedia.md/?mod=news&id=37321
  65. ^ Neagu, Alina (7 decembrie 2011). „CEDO: Republica Moldova, condamnata in premiera sa ii plateasca despagubiri unui tanar batut de politisti la protestele din aprilie 2009”. Hotnews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-international-10876909-cedo-republica-moldova-condamnata-premiera-plateasca-despagubiri-unui-tanar-batut-politisti-protestele-din-aprilie-2009.htm. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Protestele de la Chișinău din 2009