Nicaragua
República de Nicaragua |
|
|
| Deviză: Pro Mundi Beneficio (lat.) |
Imn: Salve a ti, Nicaragua
|
|
|
Locația Nicaraguei
|
|
Capitală
(și cel mai mare oraș) |
Managua
12°9′N 86°16′V / <span class="geo-dec geo" title="Maps, aerial photos, and other data for 12.15 Eroare de expresie: operator * neașteptat">12.15, Eroare de expresie: operator * neașteptat |
|
| Limbi oficiale |
Spaniolă |
| Limbi regionale recunoscute |
Miskito, Cay Creole, Rama,Sumo, Miskito, Coastal Creole, Garifuna |
|
| Sistem politic |
republică prezidențială |
| - |
Președinte |
Daniel Ortega |
| - |
Vicepreședinte |
Jaime Morales Carazo |
|
| Independență |
| - |
față de Spania |
15 septembrie 1821 |
|
| Suprafață |
| - |
Total |
130,373 km² (locul 97) |
| - |
Apă (%) |
7,14 |
| Populație |
| - |
Recensământ 2010 |
5.666.301 |
| - |
Densitate |
43 loc/km² |
|
| PIB (PPC) |
estimări 2010 |
| - |
Total |
17,711 de miliarde $[1] |
| - |
Pe cap de locuitor |
3.045 $[1] |
| PIB (nominal) |
estimări 2011 |
| - |
Total |
6,551 de miliarde $[1] |
| - |
Pe cap de locuitor |
1.126[1] |
| Gini (2007) |
40,1 (mediu) |
| IDU (2010) |
▲ 0.565[2] (mediu) (locul 115) |
| Monedă |
Córdoba oro (NIO) |
|
| Prefix telefonic |
+505 |
| Domeniu Internet |
.ni |
|
| Fus orar |
(UTC-6) |
modifică  |
Nicaragua (spaniolă República de Nicaragua, IPA [re'puβlika ðe nika'raɰwa]) este o republică din America Centrală. Cu toate că este cea mai mare țară din regiune, are cea mai mică densitate de locuitori. Nicaragua se învecinează la nord cu Honduras, lungimea graniței fiind de 922 km, iar la sud cu Costa Rica, pe o lungime de 309 km. Coasta vestică este la Oceanul Pacific, iar la sud este Marea Caraibilor. Lungimea totală a țărmului este 910 km.
Numele țării este un derivat al numelui Nicarao, numele dat de tribul de origine Nahuatl, locuitori ai malurilor Lago de Nicaragua înainte de cucerirea Americilor de catre spanioli, și al cuvântului spaniol Agua, care înseamnă apă, datorită multitudinii de lacuri din regiune.
Litoralul mlăștinos din estul țării este aproape nelocuit. Majoritatea locuitorilor trăiesc în zona marilor lacuri Nicaragua și Managua. Lacul cel mai mare, Nicaragua, a fost cândva parte a oceanului, de care a fost separat din cauza activității vulcanice care a determinat apariția lanțului muntos din vestul țării (Condillera Maribios și Condillera Chontelena). Cu timpul, bazinul a devenit un lac cu apă dulce, ceea ce a dus la transformări ale faunei. În prezent, aici trăiește unica specie de rechini de apă dulce din lume.
Țară săracă, bazată în cea mai mare parte pe agricultură: ea asigură aproximativ 75% din veniturile din export ale țării. Culturi de bumbac, arbori de cafea, trestie de zahăr, bananieri, arbori de cacao, susan, creșterea bovinelor.Industria este axată pe substituirea importurilor. Hidrocentralele și centralele geotermice dețin ponderea majoritară în producerea de energie electrică.
Organizare administrativă [modificare]
Nicaragua este o republică unitară. Republica Nicaragua este divizată în 15 departamente (departamentos) și 2 regiuni autonome (regiones autónomas) bazate pe modelul spaniol. Departamentele sunt la rândul lor divizate în 153 de municipii. Cele două regiuni autonome sunt Regiunea Autonomă Atlanticul de Nord (Región Autónoma Atlántico Norte) și Regiunea Autonomă Atlanticul de Sud (Región Autónoma Atlántico Sur) formau un singur departament, Departamentul Zelaya, până în 1985 când au primit statutul de regiune autonomă.[3]
Între 2000-2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 2 obiective culturale sau naturale din Nicaragua.
- ^ a b c d „Nicaragua”. International Monetary Fund. http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/01/weodata/weorept.aspx?sy=2008&ey=2011&scsm=1&ssd=1&sort=country&ds=.&br=1&c=278&s=NGDPD%2CNGDPDPC%2CPPPGDP%2CPPPPC%2CLP&grp=0&a=&pr.x=43&pr.y=13. Accesat la 21 aprilie 2011.
- ^ „Human Development Report 2010”. United Nations. 2010. http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_Complete.pdf. Accesat la 5 noiembrie 2010.
- ^ „Background and socio-economic context” (PDF). p. 9. http://documents.wfp.org/stellent/groups/public/documents/vam/wfp073961.pdf. Accesat la 9 mai 2007.