Comrat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Comrat
Komrat
—  Oraș  —
Stema Comrat
Stemă
Comrat se află în Găgăuzia
{{{alt}}}
Comrat
Comrat pe harta Republicii Moldova
Comrat se află în Găgăuzia
{{{alt}}}
Comrat
Satul pe harta Unității Teritoriale Găgăuzia
Coordonate: Coordonate: 46°19′N 28°40′E / 46.317°N 28.667°E / 46.317; 28.66746°19′N 28°40′E / 46.317°N 28.667°E / 46.317; 28.667

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Unitate Teritorială Autonomă Găgăuzia
Atestare 1789
Promovat oraș 1957

Guvernare
 - Primar Nicolai Dudoglo

Suprafață
 - Total 16,4  km²
Altitudine 64 m.d.m.

Populație (2014[1])
 - Total 26 000 locuitori
 - Densitate 1 585,4 loc./km² 

Site: Primăria Comrat

Harta Comratului
Harta Comratului

Comrat este un oraș cu statut de municipiu, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova. Situat în sudul țării, avea în anul 2014 o populație estimată la 26.000 locuitori[1].

Amplasarea geografică[modificare | modificare sursă]

Orașul Comrat este situat pe malul drept al râului Ialpug, la sud de Chișinău, la distanță de 100 km, pe traseul internațional Chișinău-Izmail.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Data primei atestări documentare a orașului Comrat este foarte contraversată. Astfel, unii consideră că orașul a apărut în 1789, alții – în a doua jumătate a sec. XVIII, inclusiv în Enciclopedia Sovietică Moldovenească se scrie că orașul a apărut la răscrucea secolelor XVIII-XIX. Însă cercetătorul istoriei localităților basarabene Vladimir Nicu a găsit un document, care atestă Comratul la 27 mai 1443.

Oricum, la începutul sec. XIX Comratul era un sătuc micuț, însă noile autorități rusești care au venit aici printr-un decret au declarat că satul a fost înființat în timpul războiului din 1806-1812. În anul 1819 apare alt decret în care se spune că satul se colonizează cu bulgari și alte naționalități veniți de peste Dunăre. În 1835 Comratul avea o școală, una din cele mai vechi dintre școlile sătești, iar în anul 1878 aceasta devine școală de 2 clase. În anul 1840 este edificată Catedrala Sf. Ioan, în prezent important monument de arhitectură, care după frumusețea ei arheologică și calitatea liturgiilor care se oficiază este una din cele mai faimoase din Moldova. În anul 1878 se deschide o școală ministerială și tot în același an școală primară este transforamtă în școală parohială. La începutul secolului XX, Comratul avea peste 8.600 locuitori. Aici se construiește spitalul local care avea 5 saloane cu 16 paturi. După cel de al doilea război mondial, orășelul crește vertiginos. Se dezvoltă industria alimentară. Funcționează 10 organizații de construcție, se construiește rezervorul de apă de pe râul Ialpug cu o suprafață de 170 ha. În prezent orașul Comrat este centrul administrativ au Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a orașului Comrat este de 16.403 ha, cea mai mare parte 10.955 ha sunt terenuri cu destinație agricolă, dintre care 10% sunt sădite cu vii și livezi. Suprafața terenului intravilan este de 1.094 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ialpug care are o suprafață de 12,5 ha pe teritoriul orașuluiși rezervorul de apă Comrat cu o suprafață de 175 ha. Suprafața totală a terenurilor ocupate de resursele acvatice este de 288 ha.

Economie[modificare | modificare sursă]

Principalii agenți economici din teritoriu activează în domeniul prelucrării produselor agricole. Comrat este considerat un centru agricol de producere și prelucrare a cărnii de vită și de porc. „ComratVin” S.A. are o capacitate de producție de 17,6 mii tone de struguri. În întreprindere sunt instalate 8 linii de prelucrare a strugurilor cu o capacitate de 20 tone pe oră. Întreprinderea produce 18 mărci de vinuri de calitate superioară care corespund standardelor internaționale: „Caberne-Savinion”, „Roșu de Comrat”,„Comratscoe”, vin de desert ordinar roșu „Cagor” etc. Producția întreprinderii este exportată în Rusia, Ucraina, Lituania, Germania, Polonia, etc. Întreprinderea individuală „Novac” a fost înființată în anul 1999. Cifra de afaceri a întreprinderii în anul 2002 a constituit circa 6 mln. lei. La întreprindere sunt angajați peste 200 muncitori. Activitatea ei de bază este producerea și prelucrarea produselor agricole. Sistemul de comerț este format din 150 magazine și 2 piețe orășenești. În oraș funcționează 3 hoteluri.

Social[modificare | modificare sursă]

Orașul Comrat are o populație de 30.000 locuitori, dintre care cea mai mare parte sunt găgăuzi – 81,4%. Restul sunt bulgari – 5,2%, ruși – 4,6%, români – 4,4%, ucraineni – 3,3%, alte naționalități – 1,1%. Sistemul de învățământ din localitate este format din 6 instituții preșcolare, 5 școli medii de cultură generală, 3 licee, 4 instituții medii profesionale, inclusiv colegiul pedagogic și o instituție superioară – Universitatea de Stat din Comrat. Sistemul de ocrotire a sănătății este format din Spitalul central cu 385 paturi, centrul medicilor de familie și centrul de medicină preventivă. În oraș activează primul ansamblu profesionist găgăuz „Diuz-Ava”, care de aproape 20 de ani dezvoltă și promovează tradiția și cultura găgăuză atât în țară cât și peste hotarele ei.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Personalități ale orașului[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2014, în profil teritorial statistica.md. Accesat la 17 martie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5