Cricetinae

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Hârciog)
Salt la: Navigare, căutare
Cricetinae

Cricetinae este o subfamilie de animale rozătoare care face parte din familia Cricetidae. Această grupă de animale cuprinde ca. 20 de specii care trăiesc în areale cu climă uscată, aridă. În Europa Centrală hârciogul este semnalat pentru prima oară în perioada miocenă, el ar fi migrat din nordul Africii. Cele mai multe specii nu sunt periclitate de dispariție, un caz de excepție este hârciogul sirian auriu (Mesocricetus auratus). Animalele după talie au de la mărimea unui șoarece până la mărimea unui șobolan, ele au în general o coadă scurtă și au pe maxilarul inferior trei dinți tăioși și buzunare în amândouă părțile ale gurii în care își depozitează hrana pentru a transporta în galeriile subterane. Hârciogul european (Cricetus cricetus) este prezent nativ într-un areal larg în majoritatea regiunilor Europei, Rusiei, până în Kazahstan.

Areal și mod de viață[modificare | modificare sursă]

Hârciogii trăiesc de regulă în regiunile de șes sau munte cu climă uscată, sau semiuscată. Hrana lor este în general de natură vegetală, formată din semințe, rădăcini, fructe, frunze sau flori, ce o procură din iarba sau tufișurile care cresc în regiunile de stepă, sau zonele păduroase din munți. Dar ei pot face și pagube însemnate în terenurile cultivate cu cereale sau zarzavaturi. Animalele mai consumă de asemenea insecte, nevertebrate mici sau pui de păsări, șoareci, broaște și șerpi. Hrana pe care o transportă în buzunare, o parte o consumă în liniște în apropiere de gura galeriei subterane, cealaltă parte o depozitează în galerii, această fiind rezerva lui pentru anotimpul rece, de iarnă. În asemenea galerii a hârciogului european s-au găsit cantități de hrană ce cântăreau până la 90 de kilograme. Galeriile hârciogilor sunt comartimentate și au mai multe ieșiri, ei sunt animale active seara și noaptea. Speciile mai mari hibernează iarna, hârciogii sunt animale solitare fiind deosebit de agresive față de intruși care intră în revirul lor, speciile mari atacă chiar câinii. Probabil această agresivitate este explicată prin sărăcia în hrană a regiunii.

Sistematică[modificare | modificare sursă]




Cricetulus (Urocricetus)



Phodopus (Phodopus sungorus)





Mesocricetus


Cricetus


Cricetulus (Cricetulus) longicaudatus



Cricetulus (Cricetulus) barabensis






Cansumys canus



Tscherskia triton





Cricetulus migratorius



Cricetus cricetus



Allocricetulus







Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Michael D. Carleton, Guy G. Musser: Muroid rodents. In: Sydney Anderson, J. Knox Jones Jr. (Hrsg.): Orders and Families of Recent Mammals of the World. Wiley-Interscience, New York u. a. 1984, ISBN 0-471-08493-X, S. 289–379.
  • Cyril Charles, Jean-Jacques Jaeger, Jacques Michaux, Laurent Viriot: Dental microwear in relation to changes in the direction of mastication during the evolution of Myodonta (Rodentia, Mammalia). In: Naturwissenschaften. 94, Nr. 1, 2007, S. 71–75.
  • Julie Feaver, Zhang Zhi-Bin: Hamsters. In: David W. Macdonald (Hrsg.): The Encyclopedia of Mammals. Oxford University Press, Oxford/New York 2010, ISBN 978-0-19-956799-7, S. 204–205.
  • Wladimir Jewgenjewitsch Flint: Die Zwerghamster der paläarktischen Fauna. In: Die Neue Brehm-Bücherei. 2. Auflage. 366, Westarp-Wissenschaften, Hohenwarsleben 2006 [1966], ISBN 3-89432-766-9 (Nachdruck).
  • Gerard C. Gorniak: Feeding in Golden hamsters, Mesocricetus auratus. In: Journal of Morphology. 154, Nr. 3, 1977, S. 427–458.
  • Michael M. Gottesman: Preface. In: Michael M. Gottesman (Hrsg.): Molecular Cell Genetics. John Wiley & Sons, New York u. a. 1985, ISBN 0-471-87925-8, S. xi–xii.
  • Igor Michailowitsch Gromow, Margarita Alexandrowna Jerbajewa: Млекопитающие фауны России и сопредельных территорий. Зайцеобразные и грызуны. Russische Akademie der Wissenschaften (Zoologisches Institut), Sankt Petersburg 1995.
  • Sandra Honigs: Zwerghamster. Biologie, Haltung, Zucht. 3. Auflage. Natur- und Tier-Verlag, Münster 2010, ISBN 978-3-86659-159-2.
  • Sharon A. Jansa, Marcelo Weksler: Phylogeny of muroid rodents: relationships within and among major lineages as determined by IRBP gene sequences. In: Molecular Phylogenetics and Evolution. Bd. 31, Nr. 1, 2004, S. 256–276.</ref>
  • Chris Logsdail, Peter Logsdail, Kate Hovers: Hamsterlopaedia. A Complete Guide to Hamster Care. Ringpress Books, Dorking 2005 [2002], ISBN 1-86054-246-8 (Nachdruck).
  • Michael Mettler: Alles über Zwerg- und Goldhamster. Falken-Verlag, Niedernhausen (Taunus) 1995, ISBN 3-8068-1012-5.
  • Malcolm C. McKenna, Susan K. Bell: Classification of Mammals Above the Species Level. Columbia University Press, New York 1997, ISBN 0-231-11012-X.
  • Johan Michaux, Aurelio Reyes, François Catzeflis: Evolutionary history of the most speciose mammals: Molecular phylogeny of muroid rodents. In: Molecular Biology and Evolution. Bd. 18, Nr. 11, 2001, S. 2017–2031.
  • Guy G. Musser, Michael D. Carleton: Superfamily Muroidea. In: Don E. Wilson, DeeAnn M. Reeder (Hrsg.): Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference. 3. Auflage. Johns Hopkins University Press, Baltimore 2005, ISBN 0-8018-8221-4, S. 894–1531.
  • Karsten Neumann, Johan Michaux, Wladimir S. Lebedew, Nuri Yiğit, Ercüment Çolak, Natalja W. Iwanowa, Andrei B. Poltoraus, Alexei Surow, Georgi Markow, Steffen Maak, Sabine Neumann, Rolf Gattermann: Molecular phylogeny of the Cricetinae subfamily based on the mitochondrial cytochrome b and 12S rRNA genes and the nuclear vWF gene. In: Molecular Phylogenetics and Evolution. Bd. 39, Nr. 1, 2006, S. 135–148.
  • Jochen Niethammer: Familie Cricetidae Rochebrune, 1881 – Hamster. In: Jochen Niethammer, Franz Krapp (Hrsg.): Handbuch der Säugetiere Europas. Band 2/I: Nagetiere II. Akademische Verlagsgesellschaft, Wiesbaden 1982a, ISBN 3-89104-026-1, S. 1–6.
  • Jochen Niethammer: Cricetus cricetus (Linnaeus, 1758) – Hamster (Feldhamster). In: Jochen Niethammer, Franz Krapp (Hrsg.): Handbuch der Säugetiere Europas. Band 2/I: Nagetiere II. Akademische Verlagsgesellschaft, Wiesbaden 1982b, ISBN 3-89104-026-1, S. 7–28.
  • Jochen Niethammer: Wühler. In: Bernhard Grzimek (Hrsg.): Grzimeks Enzyklopädie Säugetiere. Band 5. Kindler-Verlag, München [1988], S. 206–265 (elfbändige Lizenzausgabe).
  • Ronald M. Nowak: Walker’s Mammals of the World. 6. Auflage. Johns Hopkins University Press, Baltimore/London 1999, ISBN 0-8018-5789-9.
  • Frank J. Orland: A study of the Syrian hamster, its molars, and their lesions. In: Journal of Dental Research. 25, Nr. 6, 1946, S. 445–453.
  • Rudolf Piechocki: Familie Wühler. In: Irenäus Eibl-Eibesfeldt, Martin Eisentraut, Hans-Albrecht Freye, Bernhard Grzimek, Heini Hediger, Dietrich Heinemann, Helmut Hemmer, Adriaan Kortlandt, Hans Krieg, Erna Mohr, Rudolf Piechocki, Urs Rahm, Everard J. Slijper, Erich Thenius (Hrsg.): Grzimeks Tierleben: Enzyklopädie des Tierreichs. Elfter Band: Säugetiere 2. Kindler-Verlag, Zürich 1969, S. 301–344.
  • Swetlana Anatoljewna Romanenko, Vitaly T. Volobouev, Polina Lwowna Perelman, Wladimir Swjatoslawowitsch Lebedew, Natalija A. Serdjukowa, Wladimir Alexandrowitsch Trifonow, Larissa Semenowna Biltuijewa, Nie Wen-Hui, Patricia C. M. O’Brien, Nina Schamiljewna Bulatowa, Malcolm Andrew Ferguson-Smith, Yang Feng-Tang, Alexander Sergejewitsch Grafodatski: Karyotype evolution and phylogenetic relationships of hamsters (Cricetidae, Muroidea, Rodentia) inferred from chromosomal painting and banding comparison. In: Chromosome Research. Bd. 15, Nr. 3, 2007, S. 283–297.
  • Patricia D. Ross: Phodopus campbelli (PDF; 908 kB). In: Mammalian Species. Nr. 503, 1995, S. 1–7.
  • James M. Ryan: Comparative morphology and evolution of cheek pouches in rodents. In: Journal of Morphology. 190, Nr. 1, 1986, S. 27–42.
  • Günter Schmidt: Hamster, Meerschweinchen, Mäuse und andere Nagetiere. 2. Auflage. Eugen Ulmer, Stuttgart 1985, ISBN 3-8001-7147-3.
  • George Gaylord Simpson: The principles of classification and a classification of mammals. In: Bulletin of the American Museum of Natural History. Bd. 85, 1945, S. 1–350.
  • Scott J. Steppan, Ronald M. Adkins, Joel Anderson: Phylogeny and divergence-date estimates of rapid radiations in muroid rodents based on multiple nuclear genes. In: Systematic Biology. Bd. 54, Nr. 4, 2004, S. 533–553.
  • G. L. Van Hoosier junior, Charles W. McPherson (Hrsg.): Laboratory Hamsters. Academic Press, Orlando u. a. 1987, ISBN 0-12-714165-0.
  • Connie A. Cantrell, Dennis Padovan: Other Hamsters. Biology, Care, and Use in Research. S. 369–387.
  • Albert Chang, Arthur Siani, Mark Connell: The Striped or Chinese Hamster. Biology and Care. S. 305–319.
  • J. Derrell Clark: The Golden or Syrian Hamster. Historical Perspectives and Taxonomy. S. 3–7.
  • Ulrich Mohr, Heinrich Ernst: The European Hamster. Biology, Care, and Use in Research. S. 351–366.
  • Ulrich Weinhold, Anja Kayser: Der Feldhamster. Cricetus cricetus. In: Die Neue Brehm-Bücherei. 1. Auflage. 625, Westarp-Wissenschaften, Hohenwarsleben 2006, ISBN 3-89432-873-8.
  • Nuri Yigit: Age-dependent cranial variations in Mesocricetus brandti (Mammalia: Rodentia) distributed in Turkey. In: Turkish Journal of Zoology. 27, Nr. 1, 2003, S. 65–71.