Mușchi (plantă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Subregnul BryophitaAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Haeckel Muscinae.jpg
Mușchi, după Ernst Haeckel, Artforms of Nature, 1904
Clasificare științifică
după Anca Sârbu, 1999
Regn: Plantae
Subregn: Bryophita
Covor de muşchi în Munţii Bucegi

Mușchii, (Subregnul Bryophita) sau briofitele, cum sunt denumiți în literatura științifică, cuprind aproximativ 12.000 de specii de plante.[1] Ei sunt răspândiți pe tot globul, începând cu zonele calde și ploiose tot timpul anului, cum este zona ecuatorială și sfârșind cu zonele caracterizate prin temperaturi extrem de scăzute, cum sunt zonele polare. În toate zonele climatice ei preferă biotopurile umede.

Caracterele generale ale Subregnului Bryophita[modificare | modificare sursă]

  • Mușchii au corpul vegetativ lipsit de vase conducătoare adevărate, numit tal cormoid .
  • Organele de reproducere sexuată, anteridia și arhegonul, sunt pluricelulare, iar ciclul vital este haplodiplofazic.

Mușchii au corp alcătuit din două generații subordonate: gametofitul dominant (mușchiul propriu zis) și sporofitul mărunt.

Mușchii inferiori[modificare | modificare sursă]

Mușchii inferiori mai pastrează multe caractere specifice algelor. Corpul vegetativ, este un tal lamelar care se fixează în sol cu ajutorul rizoizilor monocelulari. Superioritatea față de alge o dovedește prezența epidermei la suprafața talului, a țesuturilor parenchimatice, cu rol asimilator și de depozitare. Din mușchii inferiori face parte Fierea pământului (Marchantia polymorpha) care traiește în locurile permanent umede, lângă izvoare și fântâni.

Mușchii superiori[modificare | modificare sursă]

Mușchii superiori au corpul vegetativ - un tal cormoid, format din tulpiniță, frunzulițe și rizoizi pluricelulari, care sunt analoage cu organele vegetative ale plantelor vasculare. Exemplu este Mușchiul de pământ (Politrichum commune).

Înmulțirea mușchilor se face asexuat prin spori și sexuat prin celula ou sau zigot.

Importanța mușchilor[modificare | modificare sursă]

  • Mușchii sporesc pătura de humus de pe stânci;
  • Protejează solul împotriva eroziunii;
  • Turba, care se formează în locurile mlăștinoase din resturile parțial descompuse ale mușchiului de turbă (Sphagnum), este utilizată ca îngrășământ organic, combustibil, material izolant.

Caracterele care deosebesc briofitele de plantele vasculare[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Goffinet, Bernard (2004). „Systematics of the Bryophyta (Mosses): From molecules to a revised classification”. Monographs in Systematic Botany. Molecular Systematics of Bryophytes (Missouri Botanical Garden Press) 98: 205–239. ISBN 1-930723-38-5. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mușchi (plantă)