Agnosticism
| Seria Certitudine |
|---|
| Parte a seriei despre |
| Dumnezeu |
|---|
|
Concepții generale Concepții specifice Atribute Experiența și practicile Subiecte conexe Isus din Nazaret · Filosofie · Religie · Ontologie |
Agnosticismul este concepția filozofică potrivit căreia adevărul anumitor afirmații, mai ales afirmații teologice privind existența unui Dumnezeu sau a unor zei, este fie necunoscut, fie imposibil de aflat.
Termenul agnostic a fost creat de Thomas Henry Huxley în 1869 și este folosit și pentru descrierea celor neconvinși de existența zeităților sau altor aspecte religioase. Cuvântul agnostic provine din greacă, compus din particula a (fără) și gnosis (cunoaștere). Agnosticismul nu trebuie confundat cu poziția opusă, gnosticismul.
Agnosticii pot afirma fie că nu este posibil să existe cunoaștere spirituală, fie ca ei, personal, nu dispun de o asemenea cunoaștere. În ambele cazuri este expus scepticism față de doctrinele religioase.
Deiștii și ateii afirmă fie că există, fie că nu există Dumnezeu. Agnosticii declară însă că nimeni nu poate ști dacă Dumnezeu există sau nu.
Atitudinea acelora care preferă să nu se pronunțe asupra problemelor care nu intră în câmpul datelor experienței.
Termenul a luat naștere în ambientul pozitivismului.
Deși nu neagă existența lui Dumnezeu, agnosticismul spune că Dumnezeu nu poate fi cunoscut, iar existența lui nu poate fi probată (demonstrată).
Susținut în forma lui cea mai rigidă de Thomas Henry Huxley (1825-1895) este și poziția împărtășită de toți aceia care nici mai înainte n-au recunoscut posibilitatea de a ști dacă Dumnezeu există sau nu.
De exemplu, pentru Immanuel Kant Dumnezeu, sustras cunoașterii teoretice, rămâne un postulat al rațiunii practice; Friedrich Schleiermacher consideră religia fondată pe sentiment; Carl Gustav Jung îl vede pe Dumnezeu ca pe un produs al abisului inconștient al eului.
Opunându-se agnosticismului, în primul Conciliu din Vatican, Biserica Catolică a susținut că „plecând de la lucrurile create, Dumnezeu poate fi cunoscut cu certitudine prin lumina naturală a minții”. Această poziție pleacă de la convingerea că inteligența umană este legitim deschisă transcendenței și, prin urmare, este în măsură să-l întâlnească pe Dumnezeu în cercetarea Adevărului.
[modificare] Cărți
- Collected Essays, Thomas Huxley, ISBN 1-85506-922-9
- Man's Place In Nature, Thomas Huxley, ISBN 0-375-75847-X
- Why I Am Not a Christian, Bertrand Russell, ISBN 0-671-20323-1
- Dialogues Concerning Natural Religion, David Hume, ISBN 0-14-044536-6
- Language, Truth, and Logic, A.J. Ayer, ISBN 0-486-20010-8
[modificare] Vezi și
[modificare] Legături externe
- Dictionary of the History of Ideas: Agnosticism
- The Internet Infidels Discussion Forums(Worldwide)
- The Secular Web
- Why I am Not a Christian. by Bertrand Russell (March 6, 1927).
- Some reflections and quotes about agnosticism
- Stanford Encyclopedia of Philosophy entry
|
Agnosticism teme
|
||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Teism agnostic | Agnosticism slab | Listă de agnostici | Agnosticism puternic | Ateism agnostic | ||||
| Teism | Apateism | Ignosticism | Agnosticism apatetic | Ateism | ||||
| Acosmism | Agnosticism | Animism | Antiteism | Ateism | Binitarianism | Deism | Determinism | Duoteism | Esotericism | Euteism și disteism | Fideism | Gnosticism | Henoteism | Humanism | Ignosticism | Katenoteism | Monism | Monoteism | Monolatrism | Misticism | New Age | Nondualism | Nonteism | Omniteism | Pandeism | Panendeism | Panenteism | Panteism | Polideism | Politeism | Spiritualism | Thism | Telema | Teopanism | Teozofie | Transcendentalism | Transteism | Trinitarianism | Unitarianism |