Strășeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Strășeni
—  Oraș  —
Intersecția străzii Mihai Eminescu cu drumul național Chișinău–Ungheni
Intersecția străzii Mihai Eminescu cu drumul național Chișinău–Ungheni
Strășeni se află în Moldova
{{{alt}}}
Strășeni
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°08′N 28°36′E / 47.133°N 28.600°E / 47.133; 28.60047°08′N 28°36′E / 47.133°N 28.600°E / 47.133; 28.600

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Strășeni
Atestare 1545

Guvernare
 - Primar Valentina Casian

Suprafață
 - Total 60,8  km²
Altitudine 236 m.d.m.

Populație (2014[1])
 - Total 21 400 locuitori
 - Densitate 355,0 loc./km² 

Site: Primăria Strășeni

Strășeni este un oraș din partea centrală a Republicii Moldova, reședința raionului cu același nume. În 2008 avea o populație de 18.311 locuitori și suprafață de 60,82 km².

Ziua orașului este 27 octombrie. Este situat în valea râului Bâc, lângă celebrele păduri „Codrii”.

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima este temperat–continentală. Temperatura medie de iarnă este de 6, –7 °C, iar temperatura medie de vară este de 35,5 °C.[necesită citare]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Orașul Strășeni este situat la 23 km de Chișinău, în direcția nord-vest, pe malul râului Bâc. Orașul este amplasat în regiunea de codri a Moldovei.

Suprafața totală a orașului Strășeni este de 60,82 km², dintre care circa 1 156 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Relieful este format din coline, versanți, văi și câmpii.

Floră și faună[modificare | modificare sursă]

Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz.

Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine, iar dintre păsări: pui, rațe, gâște, curci.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Orășelul cu această denumire e menționat documentar ca sat la 20 martie 1545, când Alexandru Voievod, domnul Moldovei, confirmă mănăstirii Pobrata o jumătate de moșie pe care călugării o aveau în dar de la jupâneasa Frățiman cu satul Curluceni. La 4 iulie 1774 îl aflăm în stăpânirea mănăstirii Frumoasa, cu 84 de gospodării cu răzeși și mazili. Orașul avea 2 preoți, biserica a fost construită în anul 1785, alături de alta veche. Sat mare și frumos, în anul 1870 aici erau 596 gospodării, 1840 bărbați și 1110 femei. Gospodarii țineau prisăci, vii și livezi frumoase, erau lemnari, tâmplari vestiți. La 6 ianuarie 1873 zemstva județeană trimite la Strășeni primul medic cu studii superioare, pe doctorul Feodor Constantinovichi Scordeli. La 1 iulie 1877 satul avea o bibliotecă sătească, uar în anul 1910 avea 2 școli și o biserică.

Din spusele celui mai bătrân locuitor din oraș I. Țurcanu în vârstă de 98 de ani, care a auzit din mărturisirile bunicului său, că undeva pe dealul Coșnei, un oarecare Teofan, străger, a construit o casă în care stăteau străgerii ce vegheau Chișinăul. Cu toți străgerii conducea însăși Teofan. Odată cu apariția localității, de la cuvântul străgeri s-a tras toponimul Strășeni.

Localitatea, începând cu a doua jumătate a sec. XX, s-a dezvoltat intens, devenind un centru industrial important din republică.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Pășuni și vii în împrejurimile orașului

Suprafața totală a orașului Strășeni este de 6082 ha, dintre care circa 1586 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Strășeni este una din puținele localități din republică unde ponderea terenurilor fondului silvic este foarte impunătoare și constituie circa 40% sau 2.340 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt de 180 ha și sunt formate din suprafața râului Bâc 7,11 ha, 5 iazuri cu o suprafață de 18 ha și mlaștini protejate.

Cartierele Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou.

Economie[modificare | modificare sursă]

Târgul din Strășeni este organizat în fiecare duminică

În orașul Strășeni sunt înregistrați circa 2780 agenți economici, dintre care cel mai mare număr îl constituie gospodăriile țărănești – 1.590. Întreprinderile cu dreptul de persoane juridice alcătuiesc 305 unități. Un loc de frunte ocupă industria alimentară, mai ales cea vinicolă. Strășeniul se bucură de un spectru bogat al celor mai bune soiuri de poamă europeană: Aligote, Pinot, Cabernet, Izabelle, Risling de Italia, coniacuri, din care se obține șampanie, vinuri seci ordinare și dulci de calitate superioară și sucuri naturale. Partea industrială a orașului este amplasată în regiunea de nord-vest a orașului și este despărțită de sectorul locativ prin calea ferată. Punctul de vinificație, secția de cărămidă a fabricii de materiale de construcție se află în partea de nord a orașului. În domeniul comerțului activează 96 întreprinderi, sistemul de alimentație publică este format de 25 întreprinderi. Deservirea socială este asigurată de 17 unități de deservire.

În oraș activează filiale ale 3 bănci comerciale și ale 2 companii de asigurare.

Este dezvoltată producția de vinuri: . Se produc conserve din fructe și legume și produse de panificație. Fabrica materialelor de construcție produce țiglă roșie, faianță. La 6 km spre sud-vest funcționează antena TV de lângă Strășeni.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Gara Strășeni și calea ferată spre Chișinău
Calea ferată spre Ungheni

Rețeaua de drumuri este de peste 90 km, dintre care 6 km drumuri naționale, 84 km drumuri locale, iar din totalul lor – 65 km cu acoperire rigidă. Serviciul de transport auto este efectuat de 3 companii de transport, precum și de persoane particulare.

Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Centrul raional Strășeni este nod de căi ferate pe următoarele rute:

Social[modificare | modificare sursă]

Orașul Strășeni în prezent are o populație de 23 600 de locuitori, dintre care populația economic activă constituie circa 60% din numărul total. Cea mai mare parte a populației este ocupată în sfera neproductivă. Orașul Strășeni este o localitate multinațională. Peste 77% din numărul total al populației o constituie moldovenii, urmați de ruși – 13,4% și ucraineni – 6,2%. Restul 2,8% din populație sunt reprezentați de bulgari, găgăuzi și alte naționalități. Sistemul de învățământ de toate gradele din orașul Strășeni cuprinde circa 3300 de elevi, care își fac studiile în 1 școală de cultură generală și 3 licee. În oraș sunt 5 instituții preșcolare. Rețeaua de instituții medicale este formată dintr-un spital, centru al medicilor de familie, o stație de urgență, centru de medicină preventivă și 4 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății activează 80 de medici și 163 personal medical mediu.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Activitatea culturală se desfășoară în cele 2 biblioteci orășenești, Casa de Cultură și Școala de arte. Cele mai importante evenimente culturale sunt Festivalul Republican de Muzică și Poezie „Eminesciana”, Ziua orașului, etc. În Strășeni activează Orchestra de Muzică Populară „Cununa”, Ansamblul folcloric „Dumbrava verde”, Formația corală „Burebista”. Tot la vatra orășelului Strășeni este situată Biserica cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, făcător de minuni. Zonele de agrement sunt: lacul Ghidighici, 6 parcuri de cultură și odihnă, în apropiere sunt Codrii Moldovei, cu o floră și faună extrem de surprinzătoare și bogată, tot aici se află și legendarul stejar al lui Ștefan cel Mare cu o vârstă de peste 500 ani.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2014, în profil teritorial statistica.md. Accesat la 17 martie 2014

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

pl Straszeny în Dicționarul geografic al Regatului Poloniei și al altor țări slave, volum XI (Sochaczew — Szlubowska Wola) 1890