Sulina
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea susținerii bibliografice pentru afirmațiile conținute. |
| Sulina | |||
| — Oraș — | |||
| Sulina văzută din spațiu | |||
|
|||
|
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară | |||
| Județ | Tulcea | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Aurel Dimitriu (PSD, ales 2008) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 14,16 km² | ||
| Altitudine | 4 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2002)[1] | |||
| - Total | 4.601 locuitori | ||
| - Densitate | 326 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Primăria Sulina | |||
|
|
|||
| modifică |
|||
Sulina este un oraș și un port liber în județul Tulcea, Dobrogea, la extremitatea estică a României, în Delta Dunării, în punctul de vărsare al brațului Sulina în Marea Neagră. Are o populație de 4.601 locuitori.[1] Sulina nu este legată direct de rețeaua de drumuri din România și poate fi atinsă numai pe calea apei, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră.
Cuprins |
Relieful și flora [modificare]
Sulina este orașul din România situat la cea mai mică altitudine medie, de numai 4 m deasupra nivelului mării. Orașul se întinde de-a lungul Dunării, cu cea mai mare parte a habitatului pe malul drept.
Spre deosebire de restul Deltei Dunării, împrejurimile orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie (Tamarix ramosissima). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul Phragmites), papura (genul Typha), izma broaștei (Mentha aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), cornaci(Trapa natans) și mai rar nufărul alb (Nymphaea alba). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi (Robini pseudacacia), plantat la intrarea în oraș. Altfel, în oraș se pot întâlni sălcii (Salix babylonica), plopi, frasini (Fraxinus excelsior), și corcoduși (Prunus cerasifera), pomii fructiferi consacrați fiind mai rari.
Istorie [modificare]
La capitolul “istorie nescrisă” există supoziția că Sulina ar exista de prin secolele VI - VII î.Hr., odată cu apariția primelor colonii pe malul Pontului Euxin.[formulare evazivă] Așadar, Sulina ar putea avea circa 2700 de ani vechime, ceea ce ar plasa-o între cele mai vechi așezări din România.
1000 de ani mai târziu, aici era granița dunăreană a Imperiului Roman, destrămat la 476 e.n. Dacă galerele Romei ancorau în portul Sulina (ceea ce este foarte plauzibil) ar însemna că orașul are 1700 de ani vechime. La capitolul “istorie scrisă”, documentele prezintă Sulina începând cu perioada bizantină, prima mențiune datorându-i-se lui Constantin Porphyrogenetul care, în lucrarea sa “De Administrando Imperii”, îl pomenește cu numele de Solina.
Apoi îl întâlnim în mai multe portulane și hărți italiene din secolele XIV și XV, printre care se numără harta întocmită de Pietro Visconti în anul 1327 și portulanul genovez din secolul al XIV-lea, tipărit în Cetatea Dogilor de către cărturarul Dimitrios Tagias.
Cele mai multe informații despre localitatea Sulina încep să apară din secolul al XVIII-lea, când turcii aleg drumul apei până la Constantinopol, trecând pe brațul Sulina, singurul navigabil la acea vreme.
Sulina a căpătat statut de oraș în secolul al XIX-lea, odată cu stabilirea Comisiei Europene a Dunării, care a transformat localitatea dintr-un sat de pescari într-un oraș important pentru traficul fluvial european. Palatul Comisiei Europene a Dunării și Farul din Sulina sunt două din monumentele importante ale orașului, datând din anii 1860 și 1870.
În timpul celui de-al doilea război mondial, conform informațiilor oferite de Muzeul Farului Comisiei Europene a Dunării, Sulina a fost distrusă în proporție de peste 80% de bombardamentele sovietice.
Populația [modificare]
Evoluția populației la recensăminte: 
Conform recensământului din 2002, 86,0% din populația erau români, 11,0% lipoveni, 1,3% grecii și 1,3% ucrainieni. 93,0% vorbeau românește și 5,7% rusește ca limbă maternă. 94,3% erau ortodocși și 5,1% de rit vechi.
Conform recensământului din 2011, orașul Sulina are o populație de 3.541 locuitori [1]
Turism [modificare]
Aici se găsește un cimitir maritim, unic în țară și chiar în Europa. Un alt obiectiv turistic este Farul din Sulina, care datează din 1802. Sulina mai are și câțiva kilometri de plajă la Marea Neagră, însă aceasta nu atrage un număr mare de turiști. Mai nou acestă plajă este folosită pentru nudism, în locurile ei izolate. Plaja, în mare parte nu este amenajată, ceea ce îi oferă un aspect virgin. Plaja este cea mai lată porțiune de acest fel de pe litoralul Mării Negre și are o granulație asemănătoare cu cea din Mamaia. Este o alternativă la stațiunea Vama Veche.
Personalități [modificare]
- George Georgescu (1887 - 1964), dirijor, academician.
- Jean Bart (scriitor)
Galerie de imagini [modificare]
Mai multe detalii se pot vedea la Sulina, în cadrul muzeului dispus în far.
Note [modificare]
Legături externe [modificare]
- Site oficial al orașului
- Imagini vechi din Sulina
- Sulina de altădată
- Cel mai estic punct al Uniunii Europene, România Liberă, 2 noiembrie 2007.
- Povestea unui port cosmopolit, 7 septembrie 2006, Liviu Iolu, Evenimentul zilei
- Capitala piraților: Sulina - orașul în care nu se fură mașini, 1 August 2011, Petrișor Cană, Evenimentul zilei
- VIDEO Locuri minunate de vizitat în România - Martori la împăcarea Dunării cu marea, 26 iunie 2011, Roxana Glăvan, Adevărul
- 28 iunie 2004: Sulina - Sulina - orasul incremenit, 28 iunie 2004, Cristian Petru, Jurnalul Național
- 29 iunie 2004: Sulina - "Turismul e viitorul", 29 iunie 2004, Cristian Petru, Jurnalul Național
- Plaja Sulina - Volbura de nisip, 26 iunie 2008, Alexandru Nastase, Jurnalul Național
- 29 iunie 2004: Sulina - Gulas si Unicum pe malul Dunarii, 29 iunie 2004, Mihai Munteanu, Cosmin Babii, Jurnalul Național
- Sulina, Cimitirul Piraților și legenda comorii îngropate!, 24 iulie 2012, Mădălin Pribu, Evenimentul zilei
|
||||||||||||||||
|
||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||