Sulina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru un braț al Dunării vedeți brațul Sulina.
Sulina
—  Oraș  —
Sulina văzută din spațiu
Sulina văzută din spațiu
Stema Sulina
Stemă
Sulina se află în România
{{{alt}}}
Sulina
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°9′34″N 29°39′10″E / 45.15944°N 29.65278°E / 45.15944; 29.6527845°9′34″N 29°39′10″E / 45.15944°N 29.65278°E / 45.15944; 29.65278

Țară  România
Județ Tulcea

SIRUTA 159767
Atestare documentară 950

Guvernare
 - Primar Aurel Dimitriu (PSD,02008)

Suprafață
 - Total 14,16  km²
Altitudine m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3.663 locuitori
 - Densitate 326 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 4.601 locuitori

Site: Primăria Sulina

Poziția localității Sulina

Sulina este un oraș și un port liber în județul Tulcea, Dobrogea, la extremitatea estică a României, în Delta Dunării, în punctul de vărsare al brațului Sulina în Marea Neagră. Are o populație de 3.663 de locuitori.[2] Sulina nu este legată direct de rețeaua de drumuri din România și poate fi atinsă numai pe calea apei, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră.

Relieful și flora[modificare | modificare sursă]

Sulina este orașul din România situat la cea mai mică altitudine medie, de numai 4 m deasupra nivelului mării. Orașul se întinde de-a lungul Dunării, cu cea mai mare parte a habitatului pe malul drept.

Spre deosebire de restul Deltei Dunării, împrejurimile orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie (Tamarix ramosissima). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul Phragmites), papura (genul Typha), izma broaștei (Mentha aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), cornaci(Trapa natans) și mai rar nufărul alb (Nymphaea alba). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi (Robini pseudacacia), plantat la intrarea în oraș. Altfel, în oraș se pot întâlni sălcii (Salix babylonica), plopi, frasini (Fraxinus excelsior), și corcoduși (Prunus cerasifera), pomii fructiferi consacrați fiind mai rari.

Istorie[modificare | modificare sursă]

La capitolul “istorie nescrisă” există supoziția că Sulina ar exista de prin secolele VI - VII î.Hr.,ca meleag al vestitilor traci cimerieni si s-ar fi dezvoltat odată cu apariția primelor colonii grecesti pe malul Pontului Euxin.[formulare evazivă] Așadar, Sulina ar putea avea circa 2700 de ani vechime, ceea ce ar plasa-o între cele mai vechi așezări din România.

1000 de ani mai târziu, aici era granița dunăreană a Imperiului Roman, destrămat la 476 e.n. Dacă galerele Romei ancorau în portul Sulina (ceea ce este foarte plauzibil) ar însemna că orașul are 1700 de ani vechime. La capitolul “istorie scrisă”, documentele prezintă Sulina începând cu perioada bizantină, prima mențiune datorându-i-se lui Constantin Porphyrogenetul care, în lucrarea sa “De Administrando Imperii”, îl pomenește cu numele de Solina.

Apoi îl întâlnim în mai multe portulane și hărți italiene din secolele XIV și XV, printre care se numără harta întocmită de Pietro Visconti în anul 1327 și portulanul genovez din secolul al XIV-lea, tipărit în Cetatea Dogilor de către cărturarul Dimitrios Tagias.

Cele mai multe informații despre localitatea Sulina încep să apară din secolul al XVIII-lea, când turcii aleg drumul apei până la Constantinopol, trecând pe brațul Sulina, singurul navigabil la acea vreme.La 1800, Sulina numara 8722 de suflete fiind formata cosmopolit din romani, turci, greci, armeni , evrei , rusi si italieni in egala masura si numita de scriitorul Jean Bart ( Eugeniu P. Botez), fost capitan al portului Sulina ,"Europolis".

Sulina a căpătat statut de oraș în secolul al XIX-lea, odată cu stabilirea Comisiei Europene a Dunării, care a transformat localitatea dintr-un sat de pescari într-un oraș important pentru traficul fluvial european. Palatul Comisiei Europene a Dunării și Farul din Sulina sunt două din monumentele importante ale orașului, datând din anii 1860 și 1870.

În timpul celui de-al doilea război mondial, conform informațiilor oferite de Muzeul Farului Comisiei Europene a Dunării, Sulina a fost distrusă în proporție de peste 80% de bombardamentele sovietice.

Turism[modificare | modificare sursă]

Aici se găsește un cimitir maritim, unic în țară și chiar în Europa. Un alt obiectiv turistic este Farul din Sulina, care datează din 1802. Sulina mai are și câțiva kilometri de plajă la Marea Neagră, însă aceasta nu atrage un număr mare de turiști. Mai nou acestă plajă este folosită pentru nudism, în locurile ei izolate. Plaja, în mare parte nu este amenajată, ceea ce îi oferă un aspect virgin. Plaja este cea mai lată porțiune de acest fel de pe litoralul Mării Negre și are o granulație asemănătoare cu cea din Mamaia. Este o alternativă la stațiunea Vama Veche.


Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Sulina

     Români (81.92%)

     Ucraineni (1.22%)

     Ruși lipoveni (9.88%)

     Greci (1.69%)

     Necunoscută (4.8%)

     Altă etnie (0.46%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Sulina

     Ortodocși (91.48%)

     Ortodocși de rit vechi (3.82%)

     Necunoscută (4.06%)

     Altă religie (0.62%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sulina se ridică la 3.663 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.601 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,93%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (9,88%), greci (1,69%) și ucraineni (1,23%). Pentru 4,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,48%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (3,82%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Evoluția populației la recensăminte:


Personalități[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Mai multe detalii se pot vedea la Sulina, în cadrul muzeului dispus în far.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sulina