Viță de vie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru o formație muzicală vedeți Vița de Vie.
Viță de vieAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Vitis vinifera - Köhler–s Medizinal-Pflanzen-145.jpg
Vitis vinifera (ilustrație)
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Încrengătură: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Vitales
Familie: Vitaceae
Gen: Vitis
Specie: V. vinifera
Nume binomial
Vitis vinifera
Linnaeus

Vița de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din genul Vitis, familia Vitaceae, originară din regiunea mediteraneană, Europa Centrală și sud-vestul Asiei, din Maroc și Spania până în sudul Germaniei în nord și în est până în nordul Iranului.[1]

Viță de vie este o liană, care poate atinge o lungime de 35 m, cu coajă. Frunzele alternează, sunt lobate palmat și au o lungime și lărgime de 5–20 cm. Fructul este o boabă, acestea dezvoltându-se într-un ciorchine cunoscut sub numele de strugure. Boabele, la specia sălbatică au un diametru de circa 6 mm, iar când se coc dobândesc o culoare purpurie închis spre negru; la speciile cultivate, de regulă, boabele sunt mult mai mari, de până la 30 mm lungime și pot avea diverse culoari: albe, alb-verzui, roșii sau purpurii. Specia sălbatică crește de obicei în păduri umede și pe malurile apelor curgătoare.

Strugurele sălbatic este deseori clasificat ca V. vinifera, subsp. silvestris (în unele clasificări considerat Vitis silvestris), cu V. vinifera, subsp. vinifera restricționată la formele cultivate. Vița-de-vie cultivată are flori hermafrodite, dar subsp. silvestris este dioecică (are flori masculine și feminine pe plante separate) și pentru ca fructul să se dezvolte este necesară polenizarea.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Strugurii sălbatici au fost recoltați de cultivatori și fermierii timpurii. De mii de ani, fructul este cules atât pentru proprietățile sale medicinale, cât și pentru cele nutriționale, istoria lui fiind strâns legată de cea a vinului.

Schimbări în conformația sâmburilor (mai mici la formele cultivate) și distribuții ale semințelor sălbatice cultivatorilor, au avut loc între cca 3500-3000 î. Hr., în sud-vestul Asiei sau în sudul Transcaucaziei (Armenia și Georgia). Cultivarea strugurilor s-a răspândit și în alte părți ale lumii, în perioada preistorică sau în antichitate.

Strugurii au fost transportați în coloniile europene din întreaga lume, ajungând în America de Nord în jurul anului 1600 și apoi în Africa, America de Sud și Australia. În America de Nord, strugurii au format hibride cu o specie de Vitis, gen originar din regiune; unele hibride fiind create intenționat pentru a combate Phylloxera, o pestă cauzată de o insectă, care a afectat vița-de-vie europeană cu mult mai mult decât pe cea nord-americană, reușind să devasteze producția europeană de vin în câțiva ani. Mai târziu rădăcinile nord-americane au fost folosite în întreaga lume pentru a altoi V. vinifera, astfel încât aceasta să reziste în fața Phylloxerei.

În America de Nord creșterea Vitis viniferei a fost limitată la regiunea cu climă temperată de pe Coasta de vest a Statelor Unite, în New Mexico și California. Însă, datorită unor cercetări interprinse de Konstantin Frank, Vitis vinifera este cultivată acum și în regiunile cu un climat mai aspru ca New York și sudul provinciei canadiene Ontario. Munca Dr. Helmut Becker din anii '80 a adus Vitis vinifera și în Valea Okanagan din British Columbia.

În martie 2007, cercetători australieni de la CSIRO, lucrând în Centrul cooperativ de cercetare pentru viticultură [2] au descoperit că "mutații independente și extrem de rare din două gene [VvMYBA1 și VvMYBA2] [din struguri roșii] produc o singură viță-de-vie albă, care este părintele aproape tuturor varietăților de struguri albi din lume. Dacă numai o singură genă ar fi suferit mutații, majoritatea strugurilor ar fi rămas roșii și astăzi nu am avea mai mult de 3000 de cultivatori disponibili, de struguri albi."[3]

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Strugure

Folosirea strugurilor datează din neolitic, fapt demonstrat, de descoperirea unui depozit improvizat de vin, vechi de 7,000 de ani pe teritoriul actual al Georgiei, în 1996. [4] Alte dovezi au arătat că mesopotamienii și vechii egipteni aveau plantații de vin și dețineau măiestria necesară fabricării vinului.[5] Filozofii greci preamăreau puterea vindecătoare a strugurilor, atât ca întreg cât și sub formă de vin. Cultivarea Vitis viniferei, ca și producția vinului, au început în China în timpul dinastiei Han, în secolul al II-lea î.Hr.[6], odată cu importarea speciei din Ta-Yuan. Totuși, după alți autori, vița de vie sălbatică, crescută la munte ca Vitis thunbergii, a fost folosită pentru producerea vinului înainte de secolul al II-lea î.Hr.[7]

Seva viței de vie a fost folosită de vindecătorii tradiționali europeni pentru tratarea bolilor de piele și de ochi. Alte utilizări includ folosirea frunzelor pentru oprirea sângerării, dureri și inflamații ale hemoroizilor. De asemenea, pentru tratarea durerilor de gât au fost folosiți strugurii necopți, iar stafidele au fost folosite pentru tratarea tuberculozei, constipației și setei. În tratamentul cancerului, holerei, variolei, amețelilor, infecților ale pielii și ochilor, boli ale rinichilor și ficatului au fost folosiți strugurii necopți. [[2]] Au fost dezvoltate și varietăți de struguri fără sâmburi, pentru a atrage consumatorii, însă cercetări recente au arătat că multe dintre propietățile vindecătoare ale strugurilor provin chiar de la sâmburi.

Frunzele viței de vie sunt umplute cu carne tocată, orez și ceapă în prepararea mâncării tradițional-balcanice Dolma, precum și a sarmalelor românești.

Soiuri de viță de vie[modificare | modificare sursă]

În spațiul românesc s-au dezvoltat soiuri locale de viță de vie dintre care cele mai reprezentative sunt:

Vitis vinifera - Soiuri de struguri[modificare | modificare sursă]

Struguri roșii[modificare | modificare sursă]

Struguri albi[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Euro+Med Plantbase Project: Vitis vinifera
  2. ^ Walker, A. R., Lee, E., Bogs, J., McDavid, D. A. J., Thomas, M. R., & Robinson, S. P. (2007). Struguri albi rezultați din mutația a două gene similare și adiacente. The Plant Journal 49 (5): 772-785. Abstract.
  3. ^ Găsind deosebirea vinului alb [1] accesat 2 martie 2007
  4. ^ World's Earliest Wine
  5. ^ History-of-wine.com. (10 iunie, 2004). Istoria vinului link dead at Feb 2007
  6. ^ Plocher, T; Rouse, G; Hart, M. (2003). Descoperind strugurii și vinul în îndepărtatul nord al Chinei
  7. ^ Eijkhoff, P. (2000). Vinul în China; istoria și dezvoltarea sa contemporană.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Daniel Zohary, Maria Hopf (2000). Cultivarea plantelor în lumea veche. Oxford: Oxford University Press. ISBN 0-19-850356-3 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Viță de vie
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Viță de vie