Căușeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Căușeni
—  Oraș  —
Stema Căușeni
Stemă
Căușeni se află în Moldova
{{{alt}}}
Căușeni
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°38′N 29°24′E / 46.633°N 29.400°E / 46.633; 29.40046°38′N 29°24′E / 46.633°N 29.400°E / 46.633; 29.400

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Căușeni
Atestare 1455
Promovat oraș 1965

Guvernare
 - Primar Grigore Repeșciuc

Suprafață
 - Total 10,0  km²
Altitudine 11 m.d.m.

Populație (2014[1])
 - Total 19 900 locuitori
 - Densitate 1 990,0 loc./km² 

Site: Primăria Căușeni

Căușeni este un oraș din Republica Moldova. Este reședința raionului cu același nume. A fost atestat prima oară la 6 iunie 1455.

Amplasarea geografică[modificare | modificare sursă]

Orașul Căușeni este situat la sud-estul Republicii Moldova, la 3 km de stația de cale ferată Căușeni și la 83 km de Chișinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Orașul este traversat de râul Botna și afluentul lui Lunguța. Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității ne vorbește despre forma reliefului – căuș, care este mărginit de dealuri.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a localității Căușeni datează din anul 1470. În sec. XVI această localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a Hanatului Crimeei. Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului. Treptat, s-a dezvoltat agricultura, meșteșugăritul, comerțul ș.a. După includerea Basarabiei în componența Imperiului Rus, orașul degradează treptat până la localitate sătească. În toamna anului 1940 autoritățile sovietice au transformat Căușeniul în centru raional. În perioada postbelică Căușenii și-au lărgit vădit zona industrială, a crescut repede și populația. Fiind centru raional în 1965, obține statut oficial de oraș. Aici funcționau combinatul de conserve, fabricile de pâine și cărămidă, activau combinatul întreprinderilor comunale și combinatul de prestare a serviciilor, etc.

Originari din Căușeni sunt: Boris Godin, unul dintre cei mai buni baritoni din Republica Moldova; Grigore Grigoriu, regretatul actor de teatru și cinema; Lev Berinski, poet de limba rusă și idiș, traducător din limba rusă în română; marele poet român Victor Tulbure; scenaristul Vladimir Berezinschi.

Istoria orașului Căușeni este strîns legată de cea sudului Basarabiei, de la Imperiul Roman. După cuceririle romane împăratul Traian ridică pe teritoriul actualului oraș un val de apărare, menirea căruia este de a proteja hotarele imperiului de invaziile barbare. În istorie acest dig de apărare a rămas cu denumirea Valul lui Traian. Cu aceeași denumire a fost numit și un cartier al orașului Căușeni.

Prima atestare documentară a localității datează din secolul al XV, anul 1455. Într-un document scris în limba slavonă este pomenită localitatea Cheșenăul Roșu. Într-o scrisoare a domnitorului Petru Rareș din 1535 este menționată o localitate de lîngă rîul Botna, numită Marele Cheșenău.

În 1535 turcii au ocupat 12 sate din Moldova, inclusiv și Cheșenăul Roșu, căruia i-au schimbat denumirea în Căușeni.Tot aici turcii au dezlocat și marele stat major al oștirilor hanului Crimeii. În sec. XVI această localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a Hanului Crimeei. În anul 1710 regele Suediei Carol al XII-lea, aflîndu-se în cetatea Bender, trimite o misiune diplomatică spre est, calea acesteia trece prin Căușeni. În 1711 călătorul La Motroy se află cîteva zile la Căușeni, fixînd în notițile sale că majoritatea populației este alcătuită din moldoveni, tătari, armeni, perși, evrei.

În 1733 hanul Crimeei Caplan Ghirei vine în Căușeni cu armata sa. Expediția avea ca destinație Polonia, unde după moartea regelui August, începuse lupta pentru tron.În 1768 Chirim Ghirei adună la Căușeni armatele pentru ai alunga pe ruși din stepă.Ofensiva lui Chirim Ghirei spre hotarele rusești începe în 1769

Curtea Bisericii Adormirea Maicii Domnului. În 2013, aceasta se afla în proces de restaurare

Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Pe parcursul războaielor ruso- turcești 1768 1787 și 1790 Căușeniul devine bastionul trupelor turcești.De aici turcii organizau atacurile cotra armatei rusești. Pînă la urmă în rezultatul multiplilor războaie Căușeniul este devastatCși ars din temelii. Fostele case și castele au fost transformate în scrum și ruine.

În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului După semnarea tratatului de pace de la București la 1812 Basarabia este anexată la imperiul rus. Orașul Căușeni în 1829 devine centru regional. Ceva mai târziu după 1918 odată cu unificarea României orașul devine centru de putere.Datele din 1923 atestă că localitatea era împărțită în Căușeni vechi- sat și Căușeni noi-tîrg.În perioada interbelică în Căușeni noi locuiau peste 5 mii de oameni , case de locuit erau în număr de 1051. Tot aici funcționau 2 cooperative, o carieră de piatră, moară cu aburi și de vînt, 38 de brutării, o fîntînă arteziană 4 școli primare mixte, o școlă primară evreiască o grădiniță de copii. În Căușeni Vechi erau 318 case, 1491 de locuitori, 3 mori de vînt, o cooperativă, o bancă publică, 3 fierării, o școală primară mixtă.

După semnarea pactului Molotov-Ribentrop Basarabia este anexată în 1940 la URSS. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, dar și din cauza deportărilor, a foametei organizate în 1946-1947 numărul locuitorilor în Căușeni a scăzut simțitor. Conform statisticilor la 1949 în Căușeni locuiau doar 3784 de oameni.

În perioada sovietică a fost atestată o dezvoltare economică și socială. La 11 noiembrie 1940 Căușeniul devine centru raional, 1965-oraș, iar la 1998 obține statut de municipiu. În prezent orașul are peste 18 mii de locuitori. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a orașului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinație agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă plantațiile forestiere de producție 120,4 ha sau circa 47% din total. Fondul acvatic cu os uprafață de 54 ha este format de râul Botna, o mulțime de râulețe mici și 10 iazuri cu o suprafață de 21 ha.

Economie[modificare | modificare sursă]

Orașul Căușeni are o economie dezvoltată. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații cu 3300 de abonați. Se preconizează deschiderea rutei turistice pe traseul: Căinari, Zaim, Căușeni (Biserica Adormirea Maicii Domnului).

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Lungimea totală a drumurilor publice este de 73,5 km, dintre care 29,2 km sunt cu acoperire rigidă. Populația orașului este alimentată centralizat cu apă potabilă în raport de 70 la sută. În localitate funcționează ritmic sistemul de canalizare și stația de epurare care deservește 35 la sută din populație, inclusiv: 20 la sută din locatarii blocurilor și 15 la sută din posesori ai caselor individuale. Majoritatea locuințelor din oraș sunt conectate la conducta de gaze.

Social[modificare | modificare sursă]

Centrul pentru tineret și sport, deschis în 2013. Se află pe strada principală

Orașul Căușeni are o populație de circa 22.000 de locuitori, marea majoritate o constituie moldovenii/românii. Rețeaua instituțiilor de învățământ este formată din: 2 școli medii de cultură generală, 4 licee teoretice – „M. Eminescu”, „A. Pușkin”,„A. Mateevici” și„I.Creanga” o școală polivalentă și 6 instituții preșcolare de învățământ. Sistemul de ocrotire a sănătățiiîl formează spitalul din or. Căușeni, care dispune de 450 paturi. La spital lucrează peste 100 medici și asistente cu studii superioare și peste 250 cu studii medii speciale. Centrul medicilor de familie are angajați 40 medici și 58 asistente medicale. Pentru asistența medicală a populației din gara Căușeni funcționează punctul medical cu un felcer. Asistența medicală de urgență a populației este asigurată de două brigăzi din secția de urgență, care deservesc 6761 de chemări. În Căușeni activează o școală sportivă unde copiii și tinerii practică în special fotbalul. Copiii de la casa de creație din oraș practică: dansurile sportive și moderne, cartingul, aviamodelismul, orientarea sportivă. Conform tradiției, în oraș se desfășoară anual competiții internaționale la lupta națională „trânta”.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Alexei Mateevici și câteva parcele amenajate la capătul bulevardului central

Rețeaua de instituții culturale este formată din Casa de Cultură și biblioteci publice. La casa de cultură funcționează colective de artiști amatori, 6 din ele au fost decorate cu titlul de colective populare. În anul 1995 ansamblul popular de cântece și dansuri „Spicușor” și colectivul popular „Baștina” au participat la Festivalul Folcloric din România, de unde au revenit cu locurile I și II.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Veniturile bugetului localîn anul 2002 au constituit 6.551 mii lei, înregistrând o creștere relativ înaltăfață de anul 2001. Ponderea cea mai mare în structura veniturilor locale o dețin defalcările 58%, urmate de transferuri 24,4% și venituri proprii 17,6%. Cheltuielile publice locale sunt dominate de cele destinate învățământului 64% din totalul cheltuielilor. Peste 10% din venituri sunt alocate pentru construcția și întreținerea drumurilor, restul sunt destinate asistenței sociale, culturii, sportului, precum și altor probleme de interes local

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
  • Localitatile Republici Moldova,vol.3,Chisinau, Fund. Draghistea, pag. 337-353.
  • Valerian Ciobanu-Vieru Popas in Valea Adinca,Chisinau, Ed. Pontos, 2005.
  • Valerian Ciobanu Din lutul iubirii, Chisinau, Ed. Pontos, 2007, pag. 23-26.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Căușeni

Vezi și[modificare | modificare sursă]