Limanul Sasic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Limanul Sasic (Conduc)
Conduc Sagani Alibei.jpg
Limanele Sasic (Conduc), Șagani și Alibei
Administrație
Țară/Țări Ucraina Ucraina
Raioane Tatarbunar
Geografie
Latitudine
Longitudine
Nedisponibil
(Caută locul)
Tip liman
Suprafața lacului 215 km²
Altitudine 1-3 m
Lungime 35 km
Lățimea medie 3 km
Lățimea maximă 11 km
Adâncime medie 2.5 m
Adâncime maximă 3.3 m
Volum 530 milioane m³
Hidrografie
Suprafața bazinului 5.363 km²
Râu afluent Cogâlnic, Sărata

Limanul Sasic (deasemenea Sasîk, Conduc sau Sărata, în rusă Сасык (Кундук), în ucraineană Сасик (Кундук)) este un liman maritim sărat din Bugeac, pe teritoriul de azi al regiunii Odesa din Ucraina, fiind separat de Marea Neagră printr-un un dig îngust de nisip. Suprafața limanului se află pe teritoriul Raionului Tatarbunar.

Suprafața limanului este de 215 km², iar adâncimea maximă de 3.3 m. Lungimea limanului este de 35 km, în timp ce lățimea sa atinge un maxim de 11 km [1].

În anul 1996, limanul Sasic (Sasîk) a fost înscris pe lista zonelor umede de importanță internațională a Convenției de la Ramsar (1971). În 1998, suprafața protejată a fost extinsă la 262 km².

Geografie[modificare | modificare sursă]

Bazinul limanului are o formă alungită. Malurile sale sunt abrupte, cu excepția celor din partea de sud. În partea de sud-vest, limanul Sasîk este legat de Dunăre printr-un canal artificial, denumit Canalul Bîstroe.

Este unul dintre cele mai mari limpane din Ucraina, având o suprafață de 215 km². Limanul are o lungime de 35 km, iar lățimea maximă este de 11 km. Adâncimea medie a lacului este de aproximativ 2.5 m, cea maximă fiind de 3.3 m.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]

Limanul Sasic este complet separat de Marea Neagră printr-o limbă de nisip cu lățimea medie de 0,5 km, care a fost tăiată anterior de un canal îngust. În limanul Sasîk se varsă râurile Cogâlnic și Sărata, schimbul de apă având loc și prin Canalul Bîstroe. Este înghețat din luna decembrie până în luna martie.

Salinitatea apei variază într-un interval de la 0,7 la 3,0 g/litru. Predomină sărurile de sulfat de magneziu (MgSO4), clorură de sodiu (NaCl) și clorură de magneziu (MgCl2).

În anul 1978 a fost construit un dig, care separă complet limanul de mare, schimbând limanul într-un lac cu apă dulce. În iunie 1978, în cadrul primei etape de construire a sistemului de irigații Dunăre-Nipru, limanul Sasîk a fost separat de mare printr-un dig de nisip consolidat (cu lățimea de până la 0,5 km), cu scopul de a nu mai permite intrarea în lac a apei marine sărate. Barajul existent în dig este echipat cu un deversor. Salinitatea lacului a scăzut prin realizarea Canalului Bîstroe.

În ciuda eforturilor depuse, lacul a rămas sărat ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente, dar apele s-au eutrofizat, iar digul împiedică peștii marini precum chefalul Mugil cephalus sau scrumbia de mare Alosa maeotica să se reproducă aici, ca înainte de 1978. Având în vedere acest context, precum și în legătură cu încetarea construirii sistemului de irigații Dunăre-Nipru, au fost propuse mai multe proiecte de readucere a limanului Sasîk la starea naturală inițială (proces de "reconstruire ecologică"), dar acestea nu au fost puse în aplicare din cauza lipsei de fonduri.

Flora și fauna[modificare | modificare sursă]

Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Sasic dispune de o bogată vegetație acvatică. Flora este reprezentată de plante subacvatice (limba apei Potamogeton pectinatus, moțul Potamogeton perfoliatus, penița apei Myriophyllum spicatum, Ruppia spiralis) - în principal în partea de nord și de-a lungul malurilor și semiacvatice (stuful Phragmites australis, rogozul Bolboschoenus maritimus, papura cu frunză îngustă Typha angustifolia).

Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare, care vin aici pentru reproducere și năpârlire. Aproximativ 25.000 păsări cuibăresc în zona lacului, numărul lor ajungând până la 100.000 de indivizi în sezonul de reproducere. Aici cuibăresc specii în pericol de dispariție cum sunt pelicanul alb Pelecanus onocrotalus și gâsca cu piept roșu Branta ruficollis. Pe lângă acestea, migrează aici specii rare de păsări din Ucraina și Europa și anume: prundărașul de sărătură Charadrius alexandrinus, ciovlica ruginie Glareola pratincola sau cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus [1].

Prin schimbarea hidrobiologică a apei lacului, ihtiofauna marină a fost înlocuită cu fauna de apă dulce. În Sasic viețuiesc 47 de specii de pești, care fac parte din 12 familii (Acipenseridae, Clupeidae, Cyprinidae, Esocidae, Cobitidae, Siluridae, Atherenidae, Gasterosteidae, Percidae, Gobiidae, Syngnathidae, Pleuronectidae). Dintre speciile principale de pești, sunt de menționat carasul Carassius gibelio, plătica Abramis brama, crapul Cyprinus carpio, șalăul Lucioperca lucioperca și bibanul Perca fluviatilis.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Information Sheet on Ramsar Wetlands - Sasyk Lake

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Marea Enciclopedie Sovietică, termenul Сасык

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]