| Râul Buzău |
|
Râul Buzău la Unguriu
|
| Date geografice |
| Zonă de izvorâre |
Munții Ciucaș |
| Emisar |
Siret |
| Punct de vărsare |
Voinești |
| Date hidrologice |
| Bazin de recepție |
5505 km² |
| Lungimea cursului de apă |
325 km |
| Debit mediu |
28,5 m³/s |
| Date generale |
| Județe traversate |
Brașov,
Covasna,
Buzău,
Brăila |
| Afluenți de stânga |
Strâmbu,
Urlătoarea Mare,
Urlătoarea Mică,
Dălghiu,
Acriș,
Zăbrătău,
Harțag,
Sasu,
Grămăticu,
Tehereu,
Ghiurca,
Cașoca
Bâsca Roziliei,
Sibiciu,
Pănătău,
Nil,
Caru,
Cârnu,
Rușavățu,
Ursoaia,
Bălăneasa,
Sărățel,
Pâclele
Slănic,
Blăjanca,
Valea Largă,
Сâlnău,
Boul,
Ghergheasa,
Boldu,
Ciulnița |
| Afluenți de dreapta |
Pârâul Feței,
Pârâul Ilcii,
Buzăiel,
Ciumernicu,
Chichirău,
Crasna,
Metcu,
Izvorul Negru,
Bradu,
Siriu,
Bonțu Mare,
Gherghelet,
Nehoiu,
Cătiașu-Plescari,
Valea Rea,
Mardala,
Muscel,
Valea Viei,
Gorneasca,
Valea Seacă,
Bâsca Chiojdului,
Podișca,
Hodoba,
Nișcov |
| Principalele localități traversate |
Vama Buzăului,
Întorsura Buzăului,
Sita Buzăului,
Crasna,
Siriu,
Nehoiașu,
Nehoiu
Pătârlagele,
Cislău,
Viperești,
Măgura,
Berca,
Săpoca,
Vernești,
Mărăcineni,
Buzău,
Săgeata,
Banița,
Vișani,
Câineni-Băi,
Grădiștea,
Racovița,
Latinu |
modifică  |
Buzăul este cea mai importantă apă curgătoare care străbate județul Buzău. Izvorăște din Carpații de Curbură din Munții Ciucaș și se varsă în Siret. Vechea denumire în limba greacă veche a râului Buzău și a orașului Buzău, atestată în secolul IV î. Hr., a fost Mousaios (Μουσαίος).
În sectorul montan, dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri. În sectorul subcarpatic, afluenții mai importanți sunt: Pănătău, Slănic și Câlnău. În sectorul de câmpie, Buzăul primește un număr redus de afluenți și de o importanță minoră.
Pe cursul Buzăului sunt două amenajări hidroenergetice: barajul și Acumularea Siriu, cu centrala hidroelectrică de la Nehoiașu și barajul Cândești, cu amenajarea hidroenergetică Cândești-Vernești-Simileasca.