Andorra

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Principatul Andorra (catalană Principat d'Andorra, franceză Principauté d'Andorre, spaniolă Principado de Andorra) este un principat mic în sud-vestul Europei, situat în munţii Pirinei care se învecinează cu Franţa şi Spania. Ţara la moment prosperă datorită turismului şi a impozitelor joase pe teritoriul ţării.

Cuprins 1 Originea şi istoria numelui 2 Istorie 3 Politică 4 Diviziuni administrative 5 Geografie 6 Clima 7 Economie 8 Demografie 9 Patrimoniul mondial 10 Vezi şi

[modifică] Originea şi istoria numelui

Numele "Andorra" probabil provine de la cuvântul Navarrez andurrial, care înseamnă ţară acoperită de tufe.

[modifică] Istorie

După tradiţie, Carol cel Mare a acordat poporului Andorrei o cartă pentru lupta lor contra maurilor. Suveranitatea teritoriului a trecut la Contele de Urgell şi ulterior la episcopul regiunii Urgell. În secolul al XI-lea a izbucnit un conflict între episcop şi vecinul său francez de la nord despre Andorra.

În anul 1278, conflictul a fost rezolvat prin semnarea unui document care a acordat suveranitatea teritoriului la două persoane: contele de la Foix (a cărui titlu ulterior s-a transferat la şeful de stat francez) şi episcopul La Seu d'Urgell, din Catalonia. Această hotărâre a dat principatului teritoriul său şi structura sa politică.

Mai târziu, titlul a ajuns la regii din Navarre. Când Henry din Navarre a devenit rege Henric al IV-lea a emis un decret în 1607, unde a declarat că şeful statului Francez şi Episcopul din Urgell o să fie co-prinţii regiunii Andorra.

În perioada 1812–13, Imperiul Francez a anexat Catalonia şi au divizat-o în patru departamente. Andorra a fost şi ea anexată şi integrată în districtul Puigcerdà (département de Sègre).

În 1933 Franţa a ocupat Andorra ca rezulat la tulburările sociale care au avut loc în ajunul alegerilor. Pe data de 12 iulie, 1934, un aventurier numit Boris Skossyreff a emis o proclamaţie în Urgell, declarându-se Boris I, prinţul suzeran a Andorrei, şi imediat declarând război episcopului din Urgell. El a fost arestat de către autorităţile spaniole pe data de 20 iulie şi a fost expulzat din Spania. Din 1936 până în 1940, un detaşament francez a fost staţionat în Andorra pentru a minimaliza influenţa războiului civil spaniol şi a Spaniei fasciste.

În anul 1958 Andorra a declarat pace Germaniei, deoarece ţara a fost uitată la semnarea Tratatului de la Versailles, rămânând, formal, într-o stare de război.

Datorită izolării sale relative, Andorra s-a situat în afara centrului istoriei euoropene, având doar puţine legături cu alte ţări, în afară de Franţa şi Spania. Totuşi, în ultima vreme, turismul intensiv al ţării, împreună cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare şi de transport, au scos ţara din starea sa de izolare iar sistemul său politic a fost modernizat pe deplin în anul 1993, când ţara a devenit membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

[modifică] Politică

Până nu demult, sistemul politic a Andorrei nu avea o diviziune clară într-o ramură legislativă, executivă, şi juridică. Constituţia Andorrei, ratificată în 1993, instituie guvernului Andorrei sub forma unei democraţii parlamentare care formal reţine co-prinţii ca şefi de stat, însă şeful guvernului deţine puterea executivă. Cei doi prinţi împart puterea lor limitată care nu include dreptul de de veto asupra legilor guvernului. Ei sunt reprezentaţi în Andorra de către un delegat.

Felul în care cei doi prinţi sunt aleşi marchează sitemul politic distinct a Andorrei. Unul din co-prinţi este persoana care deţine postul de preşedinte al Franţei, în prezent acesta e Nicolas Sarkozy (istoric titlul a fost deţinut de oricare şef de stat a Franţei, inclusiv regii şi imperatorii ţării). Al doilea prinţ este episcopul catolic a oraşului catalan La Seu d'Urgell, în prezent - Joan Enric Vives i Sicilia. Deoarece nici unul din prinţi nu locuieşte în Andorra, acest post este doar ceremonial.

Organul principal legislativ a ţării este Consiliul General a Văilor (Consell General de les Valls), un parlament cu 28 de locuri; membrii sunt aleşi prin vot direct, 14 dintr-o selecţie naţională şi 14 din cele 7 districte, cu termen de serviciu de patru ani. Guvernul Andorrei e format din alegerea în Consiliul General a şefului guvernului (Cap de Guvern), care apoi numeşte miniştrii din Consiliul Executiv. (Guvern). În prezent, guvernul este format din Partidul Liberal, cu Albert Pintat în funcţia de prim ministru. Partidul Social-Democrat formează opoziţia.

Apărarea ţării este responsabilitatea Franţei şi Spaniei.

[modifică] Diviziuni administrative

Andorra constă din şapte comunităţi, numite parròquies (singular parròquia)

• Andorra la Vella
• Canillo
• Encamp
• Escaldes-Engordany
• La Massana
• Ordino
• Sant Julià de Lòria

[modifică] Geografie

Din cauza poziţiei sale în munţii Pirinei, Andorra constă dintr-un teritoriu muntos, cu o înălţime medie de 1.996 m, cel mai înalt punct fiind Coma Pedrosa cu 2,946 m. Munţii sunt despărţiţi de o serie de văi prin care curg râuri care se varsă în cursul de apă principal, râul Valira, care părăseşte ţara înspre Spania (la cel mai jos punct al ţării, 870 m). Clima Andorrei este similară cu clima temperată a vecinelor sale, însă altitudinea ridicată a ţării cauzează mai multă zăpadă iarna şi temperaturi puţin mai joase vara.

[modifică] Clima

Andorra este în zona cu climă temperat-continentală. Clima este aspră,iarna se produc avalanşe.Precipitaţii bogate.

[modifică] Economie

Turismul, este una din cele mai importante activităţi economice a Andorrei şi este responsabil pentru circa 80% din PIB-ul ţării. Aproximativ 9 milioane de turişti vizitează Andorra în fiecare an. O importantă contribuţie economiei o aduce sectorul bancar datorită impozitelor scăzute. Producţia agricolă este limitată– doar 2%din suprafaţă este teren arabil– şi din această cauză majoritatea produselor alimentare sunt importate.

Andorra nu este un membru deplin a Comunităţii Europene, însă are o relaţie specială cu această organizaţie, fiind tratată ca un membru în privinţa comerţului fără tarife însă ca un stat non-membru pentru produse agricole. Andorra nu are o valută proprie şi foloseşte cea a vecinilor săi, la moment euro.

[modifică] Demografie

Andorranii formează o minoritate naţională în propria lor ţară; doar 33% din locuitori deţin naţionalitatea andorrană. Cel mai mare grup străin este format de către spanioli (43%), portughezii (11%) şi francezii (7%) formând alte grupe majore.

Unica limbă oficială a ţării este catalana, limba regiunii spaniole Catalonia, cu care Andorra are multe legături culturale, cu toate că spaniola, portugheza şi franceza sunt vorbite şi ele. Religia predominantă este cea Catolică.

[modifică] Patrimoniul mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO a fost inclus următorul obiectiv din Andorra:

• Peisajul cultural-natural din zona "Valls del Madriu-Perafita-Claror".

[modifică] Vezi şi

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

v • d • m Andorra — Andorrani — Limba catalană
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal