Salcie
| Salix |
|||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Clasificare științifică | |||||||||||||||
|
|||||||||||||||
| Specii | |||||||||||||||
|
Cuprinde circa 350 specii |
|||||||||||||||
Salix L. (Salcia), este un gen de plante din familia Salicaceae, cuprinzând arbori, arbuști sau subarbuști cu lujeri elastici și frunze căzătoare.
Cuprins |
Denumire[modificare]
Plantele din genul salix sunt cunoscute în România sub numele generic de salcie, respectiv răchită. Numele popular de "salcie" provine în limba română din latinescul salix.
Răspândire[modificare]
Genul Salix este răspândit în întreaga emisferă nordică, fiind întâlnit în principal pe soluri umede, pe malurile râurilor, iazurilor și lacurilor în zonele mai răcoroase.
Caracteristici[modificare]
- Tulpina, poate fi noduroasă, scoarța cu crăpături, înălțimea neatingând mai mult de 3-4 metri, dar la unele specii poate atinge până la 10-15 metri si aeriana.
- Frunzele sunt întregi (rar lobate), stipelate, cu pețioli scurți, dispuse altern pe ramurile elastice, netede.
- Florile unisexuate, dispuse în amenți drepți (care apar înaintea frunzelor sau odată cu acestea), cu 2-10 stamine, ovarul bicarpelar și stilul cu 2-4 stigmate bifurcate. Mugurii pufoși semi-deschiși ai salciei, înainte ca aceștia să înflorească, sunt numiți și mâțișori.
- Fructul este o capsulă cu 2-4 valve.
- Semințele sunt mici, în număr mare și acoperite cu perișori argintii.
Înmulțire[modificare]
Se înmulțește pe cale asexuată și sexuată.
Speciile genului Salix după mai multe surse[modificare]
Genul Salix cuprinde circa 350 specii. Din genul Salix fac parte:
|
|
|
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- |
|
|
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Hibrizi[modificare]
- Salix x tinctoria Sm. Hibrid între Salix fragilis și Salix pentandra)
- Salix x tinctoria Sm. Hibrid între Salix fragilis și Salix pentandra)
- Salix x rubens Schrk. Hibrid între Salix alba și Salix fragilis
- Salix x alopecuroides Tausch Hibrid între Salix fragilis și Salix triandra
- Salix x undulata Ehrh. Hibrid între Salix alba și Salix triandra
- Salix x undulata Ehrh. Hibrid între Salix alba și Salix triandra
- Salix x velenovskyi Servit. Hibrid între Salix alba și Salix purpurea
- Salix x sepuleralis. Hibrid între Salix alba și Salix babilonica
- Salix x blanda Anderss. Hibrid între Salix babzlonica și Salix fragilis
- Salix x mollissima. Hibrid între Salix triandra și Salix viminalis
- Salix x tatrae. Hibrid între Salix alpina și Salix silesiaca
- Salix x retusoides Kern. Hibrid între Salix alpina și Salix retusa
- Salix x retusoides Kern. Hibrid între Salix alpina și Salix retusa
- Salix x subcinerea Anderss. Hibrid între Salix cinerea și Salix silesiaca
- Salix x holosericea Koch et Ziz Hibrid între Salix cinerea și Salix piminalis
- Salix x pontederana Willd. Hibrid între Salix cinerea și Salix piminalis
- Salix x irreflexa Brb. Hibrid între Salix cinerea și Salix purpurea
Utilizare[modificare]
Salcia conține salicina, o substanță asemănătoare acidului acetil salicilic care se găsește în aspirină. Lemnul de salcie este de calitate inferioară el neputând fi utilizat nici măcar ca lemn de foc din cauza faptului ca nu arde ci doar fumegă. Spre deosebire de genul înrudit populus (plopul), lemnul de salcie nu poate fi folosit la confecționarea bețelor de chibrituri. Una din cele mai cunoscute specii de salcie este Salix babylonica, așa numita "salcie plângătoare" ale cărei ramuri atârnă de trunchi, folosită în parcuri și grădini ca plantă ornamentală. Din nuielele de răchită (mai ales din răchita roșie (Salix purpurea) se împletesc coșuri și papornițe. Pe malul drept al Prahovei, la km 128.5, se află o răchită (Salix fragilis L.) de aproximativ 200 de ani.
Folclor[modificare]
Salcia crește în abundență pe teritoriul României dar nu este un copac prețuit din cauza lipsei de întrebuințări. Există numeroase proverbe populare în care salcia e descrisă cu o notă de sarcasm, așa cum ar fi: când va face plopul pere și răchita micșunele. Altele din păcate au o coloratură rasistă: așa cum salcia nu e pom, nici țiganul nu e om.
Bibliografie[modificare]
Al. Beldie, Flora României, Determinator ilustrat al plantelor vasculare, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1977.
Vezi și[modificare]
Legături externe[modificare]
Salix (TSN 22476). Integrated Taxonomic Information System. Salcie energetică
- O plantă ar putea scoate din criză și agricultura și producția de energie, 25 aprilie 2012, Olimpia Man, Adevărul