Limba catalană
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| catalană (català) † | |
|---|---|
| Vorbită în: | Andora, Franţa, Italia, Spania şi alte |
| Regiuni:Vorbită în: | Catalonia, Franja de Ponent, Valencia, Insuele Baleare, Sardinia şi alte |
| Număr de vorbitori: | 7,5 milioane |
| Loc: | nu în top 100 |
| Tipologie: | SVO |
| Clasificare: |
limbi indo-europene |
| Statut oficial | |
| Oficială în: | Andora; diverse comunităţi în Spania (Catalonia, Insulele Baleare, Valencia) |
| Reglementată de: | Institut d'Estudis Catalans şi Acadèmia Valenciana de la Llengua |
| Coduri de limbă | |
| ISO 639–1 | ca |
| ISO 639-2 | cat |
| SIL | cat en |
| Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art.1 Tots els éssers humans neixen lliures i iguals en dignitat i en drets. Són dotats de raó i de consciència, i han de comportar-se fraternalment els uns amb els altres. |
|
| Limbă - Listă de limbi - Lingvistică | |
Europa catalanofonă |
|
Catalana (català, valencià) este o limbă romanică (vezi şi Limbi romanice iberice) vorbită într-un teritoriu populat de 11 milioane de locuitori care se întind în statele Spania, Franţa, Andorra şi Italia:
- Catalonia (Catalunya, Spania), unde este limbă cooficială alături de spaniola.
- Insulele Baleare (Illes Balears, Spania), unde este limbă cooficială cu spaniola.
- Andorra, unde este singura limbă oficială.
- O parte din Valencia (País Valencià, Spania), unde este cooficială cu spaniola, fiind numită oficial Valencià (valenciană).
- Catalonia de Nord sau Roussillon (Catalunya Nord, Franţa), unde catalana nu are statut oficial.
- O parte din procincia Aragon, Spania (La Franja), mai ales comarqueurile Baixa Ribagorça, Llitera, Baix Cinca, şi Matarranya, unde nu are statut oficial, însă şi-a câştigat o anumită recunosştere de către legile aragoneze după 1990.
- Oraşul sardinian l'Alguer (Alghero, Italia), unde este cooficială cu italiana şi sarda.
- O mică regiune în Murcia, cunoscută ca şi el Carxe, unde catalana nu are statut oficial.
Toate zonele sunt numite informal Països catalans (sau Ţări catalane), o denumire bazată original pe afinitatea culturală şi pe patrimoniul comun, care a fost mai târziu interpretat politic de către unii.
Catalana s-a dezvoltat în secolul IX din Latina vulgară de amebele părţi ale Munţilor Pirinei (regiunile Rosselló, Empuries, Besalú, Cerdanya, Urgell, Pallars şi Ribagorça). Împarte funcţii cu galo-romana şi ibero-romana, şi se poate spune a proveni din excentricul dialect occitan (sau Roman de Vest).
Limba a fost extinsă la sud prin Reconquista în mai multe faze: Barcelona şi Tarragona, Lleida şi Tortosa, vechiul Regat al Valenciei, şi transplantat spre Insulele Baleare şi l'Alguer.
Cuprins |
[modifică] Fraze uzuale
- Catalană: Català /k@t@'lA/
- bună: hola /'Ol@/
- la revedere: adéu /@'DEw/
- te rog: si us plau /sis'plAw/
- mulţumesc: gràcies /'grAsi@s/; merci /'mErsi/
- scuze: perdó /p@r'Do/
- acela, aceea: aquest /@'kEt/ (masc.); aquesta /@'kEst@/ (fem.)
- cât (costă)?: quant val? /'kwAm'bAl/; quant és? /'kwAn'tes/
- da: sí /'si/
- nu: no /'no/
- nu înţeleg: No ho entenc /'no w@n'teN/
- unde este baia?: on és el bany? /'on'ez@l'BaJ/; on és el lavabo? /'on'ez@l'l@'BABu/
- toast generic (sănătate): salut! /s@'lut/;
- vorbiţi româna?: Que parla romanès? /k@ 'parl@ rom@nEs/
- vorbiţi catalana?: Que parla català? /k@ 'parl@ k@t@'lA/
[modifică] Vezi şi
[modifică] Bibliografie de învăţare a catalanei
- Digui, digui... Curs de català per a estrangers. A catalan Handbook .-- Alan Yates and Toni Ibarz .-- Generalitat de Catalunya. Departament de Cultura, 1993 .-- ISBN 84-393-2579-7.
- Teach Yourself Catalan .-- McGraw-Hill, 1993 .-- ISBN 0844237558.
[modifică] Legături externe
- Institut d'Estudis Catalans
- Raport Ethnologue pentru catalană
- Nouvinguts.com Noutăţi pentru şi despre noi-veniţii la limba catalană
Există o Wikipedia:Catalană.
|
|
||
|---|---|---|
| Limba oficială | spaniolă / castiliană (español / castellano) | |
| Limbi cooficiale | araneză (aranés) • bască (euskara) • catalană (català) • galiciană (galego) | |
| Alte limbi autohtone |
aragoneză (aragonés) • asturiană (asturianu) • extremadurană (extremeñu) • fala (fala) • occitană (occitan) | |
|
|
|
|---|---|
| Cu text cursiv sunt marcate limbile dispărute. | |
| Limbi indo-iraniene | assameză • avestană • bactriană • baloci • belugistană • bengaleză • caşmirană • dari • hindi • gujarati • kuci • kurdă • maithili • malvi • marathi • nepaleză • oriană • oseţiană • pali • pamiriană • paştună • persană • punjabă • romani • saka • sanscrită • sarmată • scitiană • sindhi • singaleză • şumaşti • tajică • urdu • zazaki |
| Limbi italice | aragoneză • araneză • aromână (macedoromână) • asturiană • catalană • corsicană (galureză) • dalmată • fala • faliscană • franceză • friuliană • galiciană • istroromână • italiană • ladină • ladino (iudeo-spaniolă) • latină • meglenoromână • mirandeză • neapolitană • occitană • oscană • portugheză • retoromană (rumanci) • română • sardă (campidaneză, logudoreză) • sasareză • spaniolă • umbriană • valonă • venetă |
| Limbi slave | bielorusă • bosniacă • bulgară • caşubiană • cehă • cnaanică • croată • macedonă • muntenegreană • polabă • poloneză • pomeraniană • rusă • sârbă • sileziană • slavă veche • slavonă veche • slavonă • slovacă • slovenă • slovinciană • sorabă de jos • sorabă de sus • ucraineană |
| Limbi baltice | curoniană • letonă • lituaniană • prusacă |
| Limbi celtice | bretonă • celtiberică • cornică • cumbrică • galaţiană • galeză • galică • irlandeză • lepontică • manx • norică • pictică • scoţiană |
| Limbi germanice | afrikaans • burgundiană • daneză • engleză • engleză veche (anglosaxonă) • feroeză • frizonă • gepidă • germană • gotă • gotă crimeană • idiş • islandeză • longobardă • nordică veche • norvegiană (nynorsk, bokmål) • olandeză • saxonă veche • suedeză • vandalică |
| Limbi anatoliene | cariană • hitită • liciană • lidiană • luviană • miliană • palaică • pisidiană • sidetică |
| Alte | albaneză • armeană • greacă nouă • greacă veche • limbile toharice |
| Limbi cu categorizare incertă: dacă • frigiană • iliră • macedoneană veche • tracă | |

