Vladimir Voronin

Vladimir Voronin
Președintele Vladimir Voronin
Al 3-lea președinte al Republicii Moldova
În funcție 7 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009
Precedat de	Petru Lucinschi
Succedat de	Mihai Ghimpu (interimar)
Al 7-lea Președinte al Parlamentului Republicii Moldova
În funcție 12 mai – 28 august 2009
Precedat de	Marian Lupu
Succedat de	Mihai Ghimpu
Născut(ă)	25 mai 1941 (1941-05-25) Corjova, r.Dubăsari, RSSM, URSS
Partid politic	PCRM
Soție	Taisia Voronin
Naționalitate	Republica Moldova

Vladimir Voronin (n. 25 mai 1941, satul Corjova, R.S.S. Moldovenească) a fost președinte al Republicii Moldova, timp de 8 ani (din 4 aprilie 2001 până în 11 septembrie 2009).

Biografie

Vladimir Voronin (având la naștere numele de "Bujeniță" s-a născut la 25 mai 1941 în satul Corjova, aflat pe atunci în R.S.S. Moldovenească. Mama sa Palagheia Sârbu este fica refugiatului în România de forțele sovietice Isidor Sârbu. Tatăl său, Nicolae Bujeniță, la fel moldovean de origine a murit la îceputul celui de al doilea război mondial. Vladimir Voronin a fost crescut și educat de tatăl vitreg care era un susținător al comunismului și care era întărit în funcția de colectivizare de către forțele comuniste raionale.

Mama sa Palagheia s-a stins din viață la 2 iulie 2005.

În anul 1961 a absolvit Tehnicum-ul Cooperatist din Chișinău și a început să lucreze în industria panificației. Membru PCUS. Până în anul 1966 a fost șef al brutăriei din satul Criuleni. Între anii 1966-1971 a lucrat în funcția de director al Fabricii de Pâine din Dubăsari.

În anul 1971 a absolvit Institutul Unional pentru Industria Alimentară. Ulterior va mai absolvi Academia de Științe Sociale de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1983) și apoi Academia Ministerului Afacerilor Interne al URSS (1991).

În următorii zece ani a activat în organele administrative de stat: comitetele executive raionale Dubăsari și Ungheni, Comitetul Executiv Orășenesc Ungheni. Din anul 1983 și până în anul 1985 ocupă funcțiile de inspector, șef adjunct al Secției organizare a CC al Partidului Comunist din Moldova. În anul 1985 este numit în funcție de șef de secție în Consiliul de Miniștri al RSSM.

Între anii 1985 și 1989 a lucrat în calitate de prim-secretar al Comitetului Orășenesc Tighina al Partidului Comunist din Moldova. În perioada 1989-1990 a ocupat funcția de ministru al afacerilor interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, având gradul de general-maior de miliție.

Activitatea politică ulterioară

Vladimir Voronin este unul dintre partizanii ideii comuniste. Membru PCUS. În anul 1993 devine copreședinte al Comitetului organizatoric al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În anul 1994 este ales prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. La alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din anul 1996 a candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova.

A fost ales deputat în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile a X-a și a XI-a. În martie 1998 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a, membru al Biroului permanent al Parlamentului, președinte al Fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În perioada 22 iunie 1998 - 23 aprilie 2001, a fost membru în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În februarie 2001 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XV-a.

La data de 4 aprilie 2001 a fost ales Președinte al Republicii Moldova.

Vladimir Voronin a fost reales, la 4 aprilie 2005, în funcția de președinte al Republicii Moldova cu 75 voturi ale deputaților PCRM, PPCD, PDM și PSL. Două voturi au fost anulate, iar un singur vot a fost acordat academicianului Gheorghe Duca.

Începînd cu 2003, Vladimir Voronin a afirmat în repetate rânduri că prioritatea esențială a politicii externe a Moldovei este procesul de integrare europeană, scopul esențial care trebuie atins fiind aderarea la Uniunea Europeană. În realitate, prin măsurile pe care le-a promovat, a compromis relațiile Republicii Moldova atât cu Uniunea Europeană, România ca țară membră a UE, dar și cu Rusia.

La data de 9 aprilie 2009 mandatul i-a expirat. La 12 mai 2009 a fost ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova, cu votul a celor 60 de deputați PCRM. În același timp, Vladimir Voronin cumulează și postul de președinte în exercițiu al R. Moldova până la 7 iunie. Dacă până la această dată nu se va reuși alegerea președintelui, fiind necesare 61 de voturi, se vor anunța alegeri anticipate pentru toamnă. Opoziția democratică deține 41 de mandate - PL-15, PLDM-15, AMN-11 - liderii acestora, Mihai Ghimpu, Vlad Filat și respectiv Serafim Urechean au declarat de numeroase ori că nu vor vota un președinte propus de comuniști nici chiar dacă acesta ar "ar avea accent dâmbovițean" (declarația îi aparține lui Vlad Filat și face aluzie la Marian Lupu, fostul președinte la Parlamentului între 2005 și 2009).

Vladimir Voronin este căsătorit și are doi copii. Soția sa, Taisia Mihailovna, care este de origine ucraineană, este casnică. Fiul, Oleg, este președintele bancii ’’ FinComBanc’’. Fiica, Valentina, este medic – terapeut, și lucrează la Spitalul Republican din Chișinău.

Voronin despre protestatarii din 7 aprilie 2009:

„Voi apăra integritatea statului de manifestanți! Acești protestatari nu sunt decât niște fasciști care încearcă să comită o lovitură de stat!”

Vezi și

• Isidor Sârbu

Voronin în enciclopedii și alte ediții

• Corjova//Localitățile Moldovei, Ch., Fundația Drăghiște, vol.4
• Ion Bostan(red), Iurie Colesnic (ed), Aurel Marinciuc (autor). Universitatea Tehnică a Moldovei, Ed. Museum, 2004

Legături externe

• CV-ul lui Vladimir Voronin pe site-ul Președinției Republicii Moldova
• Articol referitor la familia lui Vladimir Voronin
• Limba romana vs. limba moldoveneasca
• http://chisinau.novopress.info/?p=338, Partidul Comunistilor din RM - lideri, grupari, interese
• http://www.timpul.md/article/2009/04/30/1827, Urări de viață lungă Dictatorului în exercițiu
• Vladimir Voronin și-a anunțat demisia din funcția de șef al statului, optând pentru mandatul de deputat

Articole biografice

• Cum a ajuns Voronin marioneta lui Putin, 1 Aprilie 2007, Evenimentul zilei
• Voronin cel Mare, urmașul lui Ștefan, 8 Noiembrie 2007, ELIZA ROIBU, România liberă
• „Voronin? O struțo-cămilă, reprezentantul eșuat și toxic al sovietizării”, 26 Aprilie 2009, Vlad Stoicescu în dialog cu Igor Cașu, Evenimentul zilei

Video

• http://www.youtube.com/watch?v=vEPTgpjaHNw, V. Voronin, nepotul luptatorului anticomunist Isidor Sarbu, reportaj difuzat de Realitatea TV