Vladimir Voronin
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
| Vladimir Voronin | |
Preşedintele Vladimir Voronin |
|
|
|
|
| În funcţie 7 aprilie 2001 – 9 aprilie 2009 |
|
| Precedat de | Petru Lucinschi |
|---|---|
| Succedat de | nu a fost anunţat |
|
|
|
| Născut(ă) | 25 mai 1941 Corjova, Republica Moldova |
| Partid politic | PCRM |
Vladimir Voronin (n. 25 mai 1941, satul Corjova, R.S.S. Moldovenească) a fost preşedinte al Republicii Moldova (începând din anul 2001 până în anul 2009).
Cuprins |
[modifică] Biografie
Vladimir Voronin s-a născut la 25 mai 1941 în satul Corjova, aflat pe atunci în R.S.S. Moldovenească. În toamna aceluiaşi an armata română a intrat în RSS Moldovenească din ordinul mareşalului Ion Antonescu.[necesită citare]
În anul 1961 a absolvit Tehnicum-ul Cooperatist din Chişinău şi a început să lucreze în industria panificaţiei. Membru PCUS.Până în anul 1966 a fost şef al brutăriei din satul Criuleni. Între anii 1966-1971 a lucrat în funcţia de director al Fabricii de Pâine din Dubăsari.
În anul 1971 a absolvit Institutul Unional pentru Industria Alimentară. Ulterior va mai absolvi Academia de Ştiinţe Sociale de pe lângă CC al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (1983) şi apoi Academia Ministerului Afacerilor Interne al URSS (1991).
În următorii zece ani a activat în organele administrative de stat: comitetele executive raionale Dubăsari şi Ungheni, Comitetul Executiv Orăşenesc Ungheni. Din anul 1983 şi până în anul 1985 ocupă funcţiile de inspector, şef adjunct al Secţiei organizare a CC al Partidului Comunist din Moldova. În anul 1985 este numit în funcţie de şef de secţie în Consiliul de Miniştri al RSSM.
Între anii 1985 şi 1989 a lucrat în calitate de prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bender al Partidului Comunist din Moldova. În perioada 1989-1990 a ocupat funcţia de ministru al afacerilor interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, având gradul de general-maior de miliţie.
[modifică] Activitatea politică ulterioară
Vladimir Voronin este unul dintre partizanii ideii comuniste. Membru PCUS. În anul 1993 devine copreşedinte al Comitetului organizatoric al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. În anul 1994 este ales prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. La alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova din anul 1996 a candidat la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova.
A fost ales deputat în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile a X-a şi a XI-a. În martie 1998 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a, membru al Biroului permanent al Parlamentului, preşedinte al Fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. În perioada 22 iunie 1998 - 23 aprilie 2001, a fost membru în delegaţia Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În februarie 2001 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XV-a.
La data de 4 aprilie 2001 a fost ales Preşedinte al Republicii Moldova.
Vladimir Voronin a fost reales, la 4 aprilie 2005, în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova cu 75 voturi ale deputaţilor PCRM, PPCD, PDM şi PSL. Două voturi au fost anulate, iar un singur vot a fost acordat academicianului Gheorghe Duca.
Începînd cu 2003, Vladimir Voronin a afirmat în repetate rînduri că prioritatea esenţială a politicii externe a Moldovei este procesul de integrare europeană, scopul esenţial care trebuie atins fiind aderarea la Uniunea Europeană. În realitate, prin măsurile pe care le-a promovat, a compromis relaţiile Republicii Moldova atât cu Uniunea Europeană, România ca ţară membră a UE, dar şi cu Rusia. Responsabilitatea majoră a lui Voronin este considerată de mulţi analişti politici anume aceea de a fi înrăutăţit imaginea Moldovei în Vest şi în Est deopotrivă. Alte critici la adresa lui Voronin se referă la abuzul de putere, mai ales în legătură cu evenimentele din 7 aprilie 2009, instaurarea unui regim autoritar, bazat pe concentrarea tuturor puterilor în mâinile unei singure persoane, după modelul putinian.[1] [2]
La data de 9 aprilie 2009 mandatul i-a expirat. La 12 mai 2009 a fost ales preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, cu votul a celor 60 de deputaţi PCRM. În acelaş timp, Vladimir Voronin cumulează şi postul de preşedinte în exerciţiu al R. Moldova până la 7 iunie. Dacă până la această dată nu se va reuşi alegerea preşedintelui, fiind necesare 61 de voturi, se vor anunţa alegeri anticipate pentru toamnă. Opoziţia democratică deţine 41 de mandate - PL-15, PLDM-15, AMN-11 - liderii acestora, Mihai Ghimpu, Vlad Filat şi respectiv Serafim Urechean au declarat de numeroase ori că nu vor vota un preşedinte propus de comunişti nici chiar dacă acesta ar "ar avea accent dâmboviţean" (declaraţia îi aparţine lui Vlad Filat şi face aluzie la Marian Lupu, fostul preşedinte la Parlamentului între 2005 şi 2009).
Vladimir Voronin este căsătorit şi are doi copii. Soţia sa, Taisia Mihailovna, care este de origine ucraineană, este casnică. Fiul, Oleg, este preşedintele bancii ’’ FinComBanc’’. Fiica, Valentina, este medic – terapeut, şi lucrează la Spitalul Republican din Chişinău.
Voronin despre protestatarii din 7 aprilie 2009:
[modifică] Note
[modifică] Legături externe
- CV-ul lui Vladimir Voronin pe situl Preşedinţiei Republicii Moldova
- Articol referitor la familia lui Vladimir Voronin
- Articol Romania libera
- Limba romana vs. limba moldoveneasca
- http://chisinau.novopress.info/?p=338, Partidul Comunistilor din RM - lideri, grupari, interese
- http://www.youtube.com/watch?v=vEPTgpjaHNw, V. Voronin, nepotul luptatorului anticomunist Isidor Sarbu, reportaj difuzat de Realitatea TV
- http://www.timpul.md/article/2009/04/30/1827, Urări de viaţă lungă Dictatorului în exerciţiu
- http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/848711/Voronin-O-struto-camila-reprezentantul-esuat-si-toxic-al-sovietizarii/
| Predecesor: Petru Lucinschi |
Preşedintele Rep. Moldova 4 aprilie 2001 – în prezent |
Succesor: – |
|
|||||||

