Raionul Ialoveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ialoveni
—  Raion  —
Drapel
Drapel
Stema Ialoveni
Stemă

Țară  Republica Moldova
Regiunea de dezvoltare Centru[1]

Centru raional Ialoveni

Suprafață
 - Total 784  km²

Populație (2014)[2]
 - Total 100 700 locuitori
 - Densitate 128,4 loc./km² 

Cod poștal MD-77xx[3]
Prefix telefonic +373 268[4]
Plăcuțe auto IL

Site: Site oficial

Raionul Ialoveni pe harta Republicii Moldova
Raionul Ialoveni pe harta Republicii Moldova

Raionul Ialoveni este un raion din Republica Moldova, amplasat în zona de centru a țării, învecinându-se cu raioanele: Hâncești la vest, Strășeni la nord, mun. Chișinău la est și Căușeni la sud. Centrul raional este orașul Ialoveni. Președintele raionului este Lilian Popescu, ales pe 4 octombrie 2013, din partea Partidului Liberal.

Fiind alcătuit din 25 de primării, raionul propriu-zis este format dintr-un oraș: Ialoveni; 6 comune: Ruseștii Noi, Răzeni, Țipala, Zîmbreni, Mileștii Mici respectiv Gangura și 18 sate: Bardar, Cărbuna, Cigîrleni, Costești, Dănceni, Hansca, Horești, Horodca, Malcoci, Molești, Nimoreni, Pojăreni, Puhoi, Sociteni, Suruceni, Ulmu, Văratic și Văsieni.[5]

Raionul are o suprafață de: 783,48 km² și o populație de 97.759 de locuitori (densitate: 152,51 loc./km² ).[6]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Raionul Ialoveni a fost format prin decretul nr. 1495-IX al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, din 25 martie 1977, cu denumirea inițială de raionul Kutuzov. La formare, în componența raionului au fost incluse aproximativ în proporții egale părți din teritoriile raioanelor Kotovsk, Anenii Noi și Strășeni.

În 1988 denumirea raionului a fost schimbată în forma inițială, istorică și cea actuală – raionul Ialoveni. Între anii 1999-2003 raionul a făcut parte din județul Chișinău. Prin Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ – teritorială a Republicii Moldova, care a presupus reîntoarcerea la forma de organizare teritorială de „raioane”, raionul Ialoveni și-a căpătat forma și statutul actual.

Geografie[modificare | modificare sursă]

O pădure din raionul Ialoveni
Iazurile de lângă Ialoveni

Raionul Ialoveni este situat în zona centrală a Republicii Moldova, aflându-se la 14 km de Chișinău. O bună parte a raionului este străbătut de Codrii Moldovei și se află pe Podișul Moldovei Centrale.

Cadastrul funciar pe raionul Ialoveni la data de 1 ianuarie 2008 în hotarele a 25 de unități administrativ-teritoriale de nivelul întîi, are o suprafață de 78.348,57 ha, inclusiv: teren arabil – 33.431,35 ha; livezi – 3.727,40 ha; vii – 7.941,69 ha; fînețe – 31,00 ha; pășuni – 7.309,94 ha; plantații forestiere – 14.302,46 ha; pîrloagă – 212,63 ha; sub ape – 2.563,10 ha, alte terenuri – 8.629,28 ha. Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 265 km, inclusiv 100 km – drumuri naționale.

Pe teritoriul raionului curg doi afluenți ai râului NistruBotna și Ișnovăț. De asemenea sunt atestate mai bine de o sută de bazine acvatice, în jumătate dintre acestea fiind crescut pește.

Climă și sol[modificare | modificare sursă]

Ca și restul Republicii Moldova, raionul este situat într-un climat temperat-continental cu veri călduroase și lungi, cu temperatura medie a lunii iulie de +22°C și ierni blânde, cu temperaturi medie în ianuarie de —7°C. Vara este călduroasă și îndelungată, cu temperatura medie a lunii iulie +22°C, iarna este blîndă, cu temperatura medie în luna ianuarie de —7°C.

În structura sa solul raionului conține cantități considerabile de humus deosebit de bogat. În teritoriul comunei Mileștii Mici se află o mină de piatră, de unde anual sunt extrase circa 200 mii m.c. de materiale de construcție. Stolnele rămase de la extragerea pietrei sunt folosite în industria vinicolă.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Numărul populației[modificare | modificare sursă]

2011 2012 2013
99 108 99 727 100 170

Statistici vitale[modificare | modificare sursă]

Principalii indicatori demografici, 2013[8][9]:

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Grup etnic Populație  % Procentaj*
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
91,379
2,608
93.53%
2.67%
Ucraineni 1,117 1.14%
Ruși 1,112 1.14%
Bulgari 935 0.96%
Țigani 197 0.20%
Găgăuzi 95 0.10%
Alții 261 0.27%

Număr locuitori – cca. 98.000, care include, populație urbană – 15.000, populație rurală - 83.000; densitatea populației - 124 per km2. Din populația totală, sunt bărbați – 48.000 persoane, și femei – 50.000 persoane. Ponderea bărbaților în populația rurală constituie 49,31%, cu - 0,81% mai mult decît cea urbană, iar a femeilor este predominantă în sectorul urban și constituie 51,5 %, cu 0,99 % mai mult față de cea rurală. Locuitori apți de muncă în raion - 49,8 mii persoane, economic activi - 47.9 mii persoane. Aceste date (din 2006) sunt cele ale nomenclaturii etnice din Republica Moldova, conformă Constituției republicane care potrivit definiției sovietice, deosebește Moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova românească) și de ceilalți români ; persoanele care totuși se declară români în Republica Moldova (cum au putut s-o facă la recesământul din 5-12 octombrie 2004[10]) sunt de fapt tot cetățeni ai Republicii, deoarece Românii de cetățenie română rezidând în Republică, nu sunt numărați în recensământ[11].

Cultură[modificare | modificare sursă]

În domeniul cultural activează 61 instituții, printre acestea: Palatul raional de cultură, 23 case și cămine culturale, 35 biblioteci publice, 2 instituții de învățămînt artistic, 1 muzeu raional, și 4 muzee obștești, sarcina de bază fiind promovarea culturii, a valorilor spirituale ale neamului.

Manifestări culturale - concursuri al cîntecului patriotic „Cîntăm eroii neamului", Festivalul sărbătorilor și obiceiurilor de iarnă "V-am ura și-am tot ura", Concursul desenelor „Lumină din lumină” ș.a. În localitățile raionului sunt formate și activează mai multe colective artistice cu titlul „model": „Izvoraș" (Horești), „Haiducii (Costești), „Oleandra" (Țîpala), „Viișoara" (Mileștii Mici), „Opincuța" (Zîmbreni). De un deosebit succes la publicul național și internațional se bucură dansatorii din ansamblul „Enigma" de la Ialoveni". De mai mulți ani activează ansamblul „Edict".

Muzee[modificare | modificare sursă]

În raion funcționează 5 muzee: 1 muzeu raional și 4 muzee obștești. Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni dispune de peste 16.040 exponate din care: 16 picturi, 6 sculpturi, 70 obiecte de artă decorativă, 480 obiecte arheologice, 1276 obiecte din domeniul etnografic etc.

Meșteșuguri populare[modificare | modificare sursă]

O continuare a tradițiilor și datinilor este broderia și obiectele croșetate a doamnei Ioana Munteanu din satul Tîpala. Îndrăgostită de frumos ea îl redă în cearșafuri, perdele, fețe de masă, etc. O parte inseparabilă a raionului sunt lăcașele de cult, construite de-a lungul secolelor de comunitățile de oameni. Aici secole la rînd s-a transmis din neam în neam credința străbunilor.

Economie[modificare | modificare sursă]

Industria alimentară[modificare | modificare sursă]

În raion funcționează cîteva secții de prelucrare a producției agricole. Ialovenenii produc mezeluri, conserve din legume, carne. Cea mai solidă întreprindere e "Valul Traian" de la Văratic, specializată în producerea mezelurilor, cunoscută deja și pe piața europeană. Binecunoscută în republică e și S.A. "Sandriliona" din centrul raional Ialoveni, specializată în producerea înghețatei și a dulciurilor. Volumul anual al producției depășește cifra de 2,5 mii tone. În raion se mai produc uleiuri vegetale, paste făinoase, bere, crupe ș.a.

Industria vinicolă[modificare | modificare sursă]

Cea mai dezvoltată în raion este industria vinificației, reprezentată prin 12 fabrici. Volumul anual global al producție echivalează cu circa 200 milioane lei. Cele mai mari fabrici sunt: Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate "Mileștii Mici", numită una din cele 7 minuni ale Moldovei. Acest oraș vinicol subteran cu o lungime totală de 200 km constituie o adevărată perlă a economiei naționale. Întreprinderea a fost inclusă în Cartea Guiness. În ultimii ani "Mileștii Mici" a cucerit Grand-Prix-uri și peste 70 de medalii pentru vinurile "Grătiești", "Trandafirul Moldovei", "Codru", "Roșu de Purcari", "Cabernet", vinul spumant "Moldova de Lux". S.A. "Vinăria-Bardar" e specializată în producerea divinurilor (coniacurilor) înalt apreciate de consumatorii de pretutindeni. De asemenea, sunt înalt apreciate și vinurile de tip „heres”, produse la fabrica de profil "Vinuri-Ialoveni" din centrul raional. Piața de desfacere e diversă – Rusia, Bielarus, România, Izrael, Cehia ș.a.

Industria ușoară[modificare | modificare sursă]

Industria textilă și de tricotaje este reprezentată de întreprinderile "Ialtexal-Arica", "Handi" din Ialoveni, "Codru" din satul Ulmu, "Portavita" din satul Costești. Producția fabricată aici este solicitată în multe țări din Europa, precum și în statele fostelor republici sovietice.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Raionul Ialoveni are 34 localități: 1 oraș, 24 comune și 9 sate.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Raionul Ialoveni prezintă un interes turistic deosebit, deoare­ce fabricile de vin din raion au fost incluse în circuitul turistic național „Drumul Vinului".

Alte obiective turistice:

  • Vatra meșteșugarilor de la Ulmu și Văsieni: aici vizitatorii pot lua cunoștință cu tradițiile seculare ale meșterilor populari în broderie, croșetat, meșteșugul butnăritului
  • Tunelele fostei cariere de piatră transformate în beciuri de la Mileștii Mici
  • Valea Botnei - zonă folclorică cu 11 formații etnofolclorice (cântece și dansuri populare, obiceiuri populare etc.).
  • Popasul turistic „Peștișorul de aur" - întreprinderea Piscicolă Costești (căsuțe de vară, hotel, restaurant, zonă de agrement, lăutari etc.)
  • Mănăstirea Suruceni (construită în secolul XIX, în stil arhitectural moldovenesc).
  • Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni (aici vizitatorii pot lua cunoștință de istoria raionului, reprezentată prin vestigii și obiecte de artizanat).
  • Muzeul de Etnografie din cadrul Bibliotecii Petre STEFANUCA

Personalități[modificare | modificare sursă]

Din actualul raion Ialoveni, au pornit în lume o pleiadă de mari cărturari, savanți, medici. Printre ei: savantul basarabean, arheologul Ion Suruceanu, Mitropolitul Gurie, Episcopul Dionisie Erhan – episcop de Cetatea Alba-Ismail, Pan Halipa, Ghe. Druță, profesorul Al. Ouatu, Pantelimon Erhan, Sorochin - cântăreață de muzică ușoară. (n. la 21 apr. 1947, la Văsieni) Solistă în ansamblurile vocal-instrumentale Noroc și Bucuriaale Filarmonicii din Chișinău. Înregistrări la Radio. Medalia de aur la Festivalul II internațional de muzică ușoară de la Soci, 1968. La Ialoveni este născut etnograful Petre Ștefănucă, directorul filialei din Basarabia a Institutului Social Roman, martir, represat de regimul sovietic ăn 1940. Salon-muzeu la Primaria din Ialoveni.

  • Petre Ștefănucă – savant, etnograf, folclorist, originar din Ialoveni. În perioada sovietică activitatea lui Petre Ștefănucă de valorificare a moștenirii folclorice a fost calificată ca o expresie a naționalismului, deoarece contravenea concepției staliniste de nivelare a culturii popoarelor din țară, ștergerii hotarelor naționale și înfloririi unui singur popor – poporul sovietic. El a fost calificat ca „dușman al poporului”, arestat și închis în gulag, unde a murit la 35 de ani.

Numele lui Petre Ștefănucă îl poartă o stradă din orașul Ialoveni, liceul teoretic și biblioteca publică orășenească din localitate. În bibliotecă este deschis un muzeu despre viața și activitatea acestei personalități marcante.

  • Nicolae Bivol – deputat în Sfatul Țării din partea proletariatului organizat din Basarabia. În două rânduri a fost primar al orașului Chișinău și redactor al săptămânalului „Viața noastră”.
  • Mihail Popa – Colonel. A participat la primul război mondial. În timpul mișcării de eliberare națională din Basarabia, a organizat la Bolgrad Regimentul I Moldovenesc de cavalerie, punându-l la dispoziția Sfatului Țării. După unire a demisionat din armată și a fost prefect al județului Chișinău.
  • Valeriu Simion Erhan, vice-președinte [necesită citare] al raionului Ialoveni (inginer constructor, economist, om de afaceri, candidat la primar al orașului Ialoveni în campania electorală din 2007).
  • Teodor Neaga (n. 1878, com. Dănceni, Basarabia, Imperiul Rus - d. 6 decembrie 1941, Penza, Uniunea Sovietică) – om politic român, membru al Sfatului Țării. La data de 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România.
  • Andrei Vartic (n. 21 octombrie 1948, Dănceni, raionul Ialoveni - 2 iunie 2009, Chișinău) – fizician (USM, 1971), scriitor, publicist, orator, cercetător al vechilor culturi carpato-dunărene, regizor de teatru și film, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova 1990-1993, unul din inițiatorii creării Mișcării Democratice din Moldova (27 mai - 3 iunie 1988), fondator și director al revistelor "Quo Vadis" și "Fără Machiaj", Fundației Culturale "Basarabia", Teatrului poetic, Institutului Civilizației Dacice, revistei de studii carpato-dunărene "Dava International", autor a peste 20 de cărți, unele apărute samizdat (copii clandestine făcute de mână), cât și a numeroase studii și articole publicate în reviste și ziare atât din Basarabia și România, cât și de peste hotare. La 10 iunie 2007 a fost ales prim-vicepreședinte al Forumului Democrat al Românilor din Basarabia.

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]