Bolivia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Estado Plurinacional de Bolivia
Statul plurinațional al Boliviei
Drapelul Boliviei
Stema Boliviei
Drapel Stemă
DevizăMorir antes que esclavos vivir
Să mori înainte să trăieşti ca un sclav
Imn naţional: Bolivianos, el hado propicio

Localizarea Boliviei

Capitală Sucre
17°00′S 65°00′W
Oraş principal Santa Cruz de la Sierra
Limba oficială limba spaniolă, limba Quechua şi limba Aymara
Sistem politic Republică Unitară
 - Preşedinte Evo Morales
Independenţă 6 august 1825 
Suprafaţă  
 - Total 1.098.581 km² km² (locul 27)
 - Apa (%) 1,29%
Populaţie  
 - {{{an}}} 8.857.870 loc. (locul 86)
 - Densitate 8/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
 - Total $25.892.000.000 $ (locul 103º)
 - Per capita $3.049 $
Monedă Boliviano
Fus orar UTC - 4
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .bo
Prefix telefonic +591

Bolivia este o ţară din America de Sud, cu o suprafaţă de 1.098.581 kilometri pătraţi, o populaţie de 8,8 milioane de locuitori, având conducerea administrativă împărţită între două oraşe importante: Sucre (capitala legală şi sediul puterii judiciare) şi La Paz (sediul guvernului).

Cuprins

[modifică] Aşezare

Bolivia este situată în centrul Americii de Sud, fara iesire la mare. ( Alaturi de ea, dintre tarile Americii Latine, doar Paraguay nu are ieşire directă la mare). Se învecinează cu Brazilia la nord şi est, Paraguay în sud-est, Argentina în sud, iar Chile şi Peru la vest.

Din 1884, de când a pierdut zona Atacama (luată de Chile), Bolivia a câştigat în schimb suveranitatea coridorului către Oceanul Pacific de Sud. Altă neînţelegere cu Chile priveşte drepturile asupra apelor lui Rio Lauca.

[modifică] Cadrul natural

Principala formă de relief a Boliviei este şirul munţilor Anzi, care se întind de la nord la sud, ocupând partea apuseană a ţării. La vest, lângă graniţa cu Chile, se află Cordillera Occidental, sau şirul de vest, iar în nord-est este Cordillera Real, principalul şir al Anzilor. Bolivia este împărţită în trei regiuni distincte: Altiplano, sau regiunea de platou , “yungas”, o serie de văi împădurite şi străbătute de numeroase cursuri de apă, situate pe pantele montane estice şi “llanos”, sau zona joasă Amazon - Gran Chaco. Altiplano se întinde între Cordillera Occidental şi Cordillera Central. Partea sa nordică are, la capăt, lacul Titicaca, cel mai mare lac navigabil din lume. Partea sudică a platoului este aridă. Întinzându-se în estul şi nord-estul munţilor se află marea “Amazonian llanos”, conţinând vaste întinderi cu iarbă şi, de-a lungul râurilor, dense păduri tropicale. Multe din aceste regiuni devin mlaştini în timpul anotimpului umed (decembrie, ianuarie, februarie); totuşi, zone întinse zac sub linia inundaţiilor şi ajung păşuni bogate. În sud-est, separate de câmpiile Amazoniene prin înălţimile Chiquitos, sunt uscatele câmpii subtropicale Gran Chaco.

[modifică] Principalele râuri şi lacuri

Patru râuri compun sistemul de drenaj al Boliviei în nordul şi nord-estul văilor şi câmpiilor: Rio Beni şi principalul său afluent, Rio Madre de Dios; Rio Guapore, care formează o parte a graniţei cu Brazilia şi Rio Mamore. În sud-est, cel mai important râu este Rio Pilcomayo, care curge prin regiunea Gran Chaco, ca să alimenteze Rio Paraguay. Rio Desaguedo, izvorând din lacul Titicaca, alimentează lacul Poopo. Bolivia împarte controlulul lacului Titicaca cu vecinul său din vest, Peru.

[modifică] Clima

Bolivia este în întregime situată între tropice, dar înălţimile variate determină variaţii considerabile ale climatului. Pe marile înălţimi clima este rece şi uscată, dar în general sănătoasă, în ciuda vânturilor tăioase, uscăciunii atmosferei şi a extremelor temperaturilor zilnice. În regiunile mai joase climatul este mai cald. Temperatura medie anuală variază de la aproximativ 8 grade Celsius în Altiplano până la 26 de grade Celsius în regiunile estice joase.

[modifică] Resurse naturale

Cum Bolivia are resurse naturale abundente şi resurse de minereuri bogate, care se exploatează tot mai mult, trebuie avută grijă să nu se ajungă la distrugerea acestor bogăţii ale mediului. Aproximativ 8 % din teritoriu este protejat, 800 000 de ha, majoritatea acoperit cu păduri tropicale. Aproape aceeaşi suprafaţă este pierdută anual datorită defrişărilor. Pădurile tropicale ale Boliviei sunt bogate în diversitate biologică şi conţin un număr neobişnuit de mare de specii de plante. Există de asemenea o mare varietate de animale, începând de la rozătoare, mamifere ierbivore: lama, căprioara, alpaca, vicuna pe platourile andine, până la cele ale pădurii ecuatoriale: tapirul, puma, jaguarul, leneşul , furnicarul, maimuţe, diverse specii de păsări şi reptile (iguane) şi şerpi (boa, anaconda).


[modifică] Populaţia şi aşezările umane

Harta Boliviei

Bolivia are 8,8 milioane de locuitori, cu o densitate a populaţiei de 8 persoane pe km pătrat, din care 60,8 % populaţie urbană şi 39,2 % populaţie rurală. Sporul natural este de 2,4 %.

Aproape 70 % din populaţia Boliviei e compusă din nativi americani, dintre care Quechua 30 % şi Aymara 25 %. Alte grupuri de indigeni cuprind Guarani, Mojeno şi Chimane. Aproximativ 25 % din locuitori sunt metişi (moştenitorii amestecului rasei europene cu indigenii), iar 5 % din populaţie îl reprezintă urmaşii europenilor. Principalele oraşe sunt: La Paz (1.200.000 locuitori), Santa Cruz (694.616), Cochabamba (404.102), Oruro (183.194), Sucre (120.000) şi Potosi (112.291). Există trei limbi oficiale: spaniola (folosită în administraţie, învăţământ şi afaceri şi vorbită ca primă limbă de 30 % din locuitori), Quechua şi Aymara.


[modifică] Economia

Bolivia e una din cele mai sărace naţiuni din America de Sud, cu o adâncă prăpastie între elita bogată şi miile de ţărani care practică o agricultură de subzistenţă pe majoritatea ţinuturilor înalte, sterile, din jurul La Pazului. Începând cu 1985 s-au luat măsuri de reducere a cheltuielilor guvernamentale şi de liberalizare a comerţului, astfel că a început o perioadă dificilă de restructurări. Creşterea economică actuală este încurajatoare.

Bolivia are suficiente resurse de petrol şi gaze naturale pentru necesităţile proprii şi exportă chiar gaze în Argentina şi Brazilia. Alte resurse includ: cositor, zinc, argint, aur, plumb, antimoniu şi tungsten. Industria minieră este una dintre cele mai importante. Alte ramuri includ industria alimentară şi în special pe cea producătoare de cafea, industria textilă şi a lemnului, a confecţiilor, tutunului şi artizanatul. Industria ilicită de droguri (există plantaţii de coca din care se obţine cocaina) furnizează 15 % din venituri. Agricultura (inclusiv fondul forestier şi piscicol) furnizează 21 % din PIB. Principalele culturi sunt: cafeaua, coca, bumbacul, porumbul, trestia de zahăr, orezul, cartoful, lemnul. Resursele provenite din agricultură sunt suficiente pentru asigurarea hranei populaţiei. Bolivia exportă metale, hidrocarburi, cafea, soia, zahăr şi lemn, în principal în Argentina, SUA, Marea Britanie, Peru şi Brazilia, importând alimente, petrol şi bunuri de consum din SUA, Brazilia, Japonia, Argentina, Germania şi Chile.

[modifică] Politică

La 25 ianuarie, cetăţenii bolivieni au votat o nouă constituţie în cadrul unui referendum. Preşedintele Evo Morales a promulgat, duminică, noul act fundamental, care acordă un rol mai important statului în economie şi mai multă atenţie comunităţilor indigene, punând accentul pe justiţia socială. În acelaşi timp preşedintele capătă un control mai mare asupra economiei.

Constituţia prevede de asemenea ca statul bolivian să se separe de Biserica Catolică devenind astfel independent de religii, recunoscându-le pe toate, dar fără a acorda un statul special uneia dintre ele.

Desfăşurarea referendumului a fost supravegheată de peste 300 de observatori, dintre care 45 au făcut parte dintr-o misiune a Uniunii Europene.

[modifică] Diviziunea administrativă

Diviziunea administrativă
Departament Populaţie Suprafaţă (km²) Densitate (*) Capitala (loc.)
Departamentos de Bolivia.png
Bolivia 10.027.644 1.098.581 9,1 Sucre
Format:BOL-BEN 430.049 213.564 1,9 Trinidad (86.385)
Format:BOL-CHQ 631.062 51.524 11,9 Sucre (247.259)
Format:BOL-CBBA 1.786.040 55.631 22,7 Cochabamba (586.813)
Format:BOL-LPZ 2.756.989 133.985 19,9 La Paz (835.000)
Format:BOL-ORU 444.093 53.558 8,2 Oruro (216.620)
Format:BOL-PND 75.335 63.827 1,1 Cobija (32.217)
Format:BOL-PTS 780.392 118.218 6,5 Potosí (149.246)
Format:BOL-SCZ 2.626.697 370.621 7,1 Santa Cruz (1.538.343)
Format:BOL-TRJ 496.988 37.623 12,5 Tarija (170.906)
(*)= Toate datele sunt furnizate de Institutul Naţional de Statistică al Boliviei în 2008 [1]. Densitatea pe departamente este calculată la nivelul anului 2006.

Alte oraşe importante: La Paz: El Alto 827.000, Viacha 75.021, Cochabamba: Quillacollo 90.000 Sacaba 127.000, Tarija: Yacuíba 90.000, Santa Cruz: Montero 90.000, Warnes 47.000, Beni: Riberalta 78.000, Guayaramerín 44.663, Potosí: Puna 40.945 (censo 1992), Tupiza 23.100.

[modifică] Transportul

Dezvoltarea modernă a Boliviei a fost împiedicată de frontierele sale terestre şi slaba reţea de transporturi interne şi de legături de comunicaţii. Dificultăţile transportului la mare distanţă au fost uşurate de dezvoltarea serviciilor aeriene şi pe căi ferate. Autobuzele, taxiurile şi trenurile sunt cele mai comune forme de transport şi autobuzele sunt deseori supraaglomerate. Microbuzele sunt mai rapide şi mai scumpe. Doar puţine străzi principale sunt pavate. Din punctul de vedere al comunicaţiilor, există câteva staţii de radio şi de televiziune.


[modifică] Legături externe


Flag of Bolivia.svg Subiecte Bolivia --- Bolivieni --- Limba spaniolă

Apărare  • Aşezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educaţie  • Fuană  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Oraşe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •

În alte limbi