Belarus
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Рэспу́бліка Белару́сь Respublika Biełaruś |
|
| Deviză: nu are | |
| Imn naţional: Мы, беларусы | |
| Capitală | Minsk |
| Oraş principal | Minsk |
| Limba oficială | bielorusă, rusă |
| Sistem politic | |
| - Preşedinte | Aleksander Lukaşenko |
| - Prim-ministru | Serghei Sidorski |
| Independenţă | 25 august 1991 |
| Suprafaţă | |
| - Total | 207.600 km² km² (Locul 84) |
| - Apa (%) | - |
| Populaţie | |
| - {{{an}}} | 11.196.394 loc. (Locul 75) |
| - Densitate | 50/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
| PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
| - Total | $13 miliarde $ (Locul 74º) |
| - Per capita | $$1260 |
| Monedă | Rubla bielorusă |
| Fus orar | UTC+2/+3 |
| Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
| Domeniu Internet | .by |
| Prefix telefonic | +375 |
Belarus (bielorusă Беларусь / Biełaruś) sau Republica Belarus (bielorusă Рэспубліка Беларусь / Respublika Biełaruś) este o republică în Estul Europei cu o populaţie de aproximativ 10 milioane de locuitori.
Cuprins |
[modifică] Istorie
[modifică] Geografie
Ţară cu relief neted şi jos, având numeroase lacuri în nord şi mlaştini întinse în sud, Republica Belarus a devenit independentă faţă de fosta Uniune Sovietică în 1991.
Lanţul muntos care străbate Republica Belarus în diagonală împarte ţara in două regiuni de terenuri joase. Regiunea nordică are o serie de dealuri line şi multe dintre cele peste 11.000 de lacuri mici ale ţări. În sudul lanţului se întinde o câmpie mlăştinoasă, care formează bazinul hidrografic al râului Pripet şi al afluenţilor săi. Regiunea aceasta cuprinde cea mai mare zonă mlăştinoasa făra hidroamelioraţii din Europa. În vest, unde Belarus se învecinează cu Polonia, se află Pădurea Belovejkaia; mare parte din aceasta este protejată, formând cea mai mare rezervaţie naturală din Europa şi patria zimbrilor, specie rară de bizon european.
[modifică] Economie
Peste două milioane de belarusi şi-au pierdut viaţa în Al Doilea Război Mondial, care a devastat multe dintre aşezările şi oraşele ţării. În 1986, centrala nucleară de la Cernobâl, din Ucraina vecină, a explodat şi 70% din precipitaţiile radioactive generate de explozie au căzut pe teritoriul Belarusului. Aproape 3 milioane de persoane au fost serios afectate, iar solul şi apele curgătoare au fost contaminate. În jur de 15% din pădurile ţării şi 20% din terenurile sale agricole sunt încă prea radioactive pentru ca produsele lor să poată fi utilizate. Costurile purificării regiunii, strămutarii populaţiei şi tratării efectelor pe termen lung ale celui mai mare accident nuclear din istoria omenirii au supus la presiuni considerabile asistenţa medicală, resursele şi economia ţării, deşi anumite ajutoare de natură diferită au fost primite din partea altor state şi a unor organizaţii de caritate.
Se estimează că aproximativ o cincime din forţa de muncă a ţării este angajată în agricultură, dar industria are contribuţia cea mai mare în cadrul economiei. În perioada cât a făcut parte din fosta Uniune Sovietică, în Belarus s-au construit multe uzine pentru industria grea şi prelucrătoare, in vederea procesării materiilor prime extrase din alte regiuni ale Uniunii Sovietice, mai ales din Ucraina.
După 1991, ca naţiune independentă şi aproape lipsită de resurse naturale Belarus a dus-o greu. Si-a pastrat in linii mari economia pe stil vechi, sovietic, privatizand sau modernizand foarte putin din industrie in vederea cresterii competivitatii pe piata mondiala. Principala ei zona industriala se afla in capitala Minsk si in jurul acesteia, unde se fabrica si asambleaza utilaje agricole, autovehicule, masini unelte si produse electrice. Tara pastreaza legaturi stranse cu Rusi, pe care se bazeaza trei cincimi din volumul importurilor si jumatate din exporturi. Rusia a oferit Belarusului ajutoare de peste un miliard de dolari americani, prin anularea datoriilor si furnizarii ieftine de petrol si gaze naturale. În prezent, rata cresterii economice din Belarus e una din cea mai ridicata din Europa atingand constant in ultimii ani un procent de pana la 10%.
[modifică] Subdiviziuni
Belarus este divizată în 6 provincii ("voblast"), numite după oraşele care servesc drept centre administrative. Oraşul Minsc (Мінск / Minsk sau Менск / Miensk în bielorusă) este localizat în provincia Minsc dar are statut special fiind subordonat naţional deoarece nu e inclus în niciun voblast. Subdiviziile pe voblasturi sunt moştenite din perioada sovietică. Voblasturile sunt divizate la rândul lor pe raioane. Autorităţile legislative locale (raisovet, "consilier al raionului") sunt alese de locuitorii raionului; cele executive (administraţia raionului) sunt numite de autorităţi executive mai înalte. În aceeiaşi manieră, fiecare voblast are propria autoritate legislativă (oblsovet), aleasă de populaţie, precum şi o autoritate executivă (administraţia voblastului), al cărui lider este numit de Preşedinte.
(Centrele administrative sunt în paranteză.)
- Minsc (capitală)
- Brest (Brest)
- Gomel (Homiel)
- Grodna (Hrodna)
- Moghilău (Mahiloŭ)
- Minsc (Minsk)
- Viţebsc (Viciebsk)
[modifică] Legături externe
|
|
|
|---|---|
|
|
||
|---|---|---|
| Armenia • Azerbaidjan • Belarus • Georgia • Kazahstan • Kârgâzstan • Republica Moldova • Rusia • Tadjikistan • Turkmenistan • Ucraina • Uzbekistan | ||
|
|
|
|---|---|
| State suverane | Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican |
| Teritorii dependente şi autonome |
Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta |
| State nerecunoscute | Abhazia • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud • Transnistria |
| ¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial. | |


