Stepă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Peisaj de stepă din Câmpia Română
Peisaj de stepă pe insula suedeză Öland

Stepa reprezintă o zonă de vegetație în care flora este reprezentată de plante ierboase și condițiile climaterice sunt semiaride. Stepele sunt caracteristice regiunilor euroasiatice, dar pot fi întâlnite, cu unele modificări, și în Africa, Australia, în America de Nord și în America de Sud. În România, regiuni de stepă sunt cele din estul Câmpiei Române, o parte din Dobrogea și un sector din sud-estul Podișului Moldovei.

Biotop[modificare | modificare sursă]

Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puține precipitații, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C...-5 °C, iar vara poate ajunge până la 30...35 °C.Stepele se dezvoltă pe soluri din clasa molisoluri: cernoziomuri, soluri cenușii și cafenii.

Flora[modificare | modificare sursă]

Flora este dominată de graminee și din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiții favorabile), dar și din tufărișuri și plante spinoase. Exemple: Avena sativa ovăz, Salvia officinalis salvie, Obione verrucifera colilie, Eryngium planum spinul vântului, etc. Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor.

Fauna[modificare | modificare sursă]

În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, cai sălbatici și cămila cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, componentă și ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originală, cu tigrii siberieni, ursul panda uriaș (în munții din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul, originar fiind din stepele din jurul Mării Caspice. În India, fauna este în cea mai mare parte tropicală și se aseamănă cu cea a Africii. Se întalnește: leul (în peninsula Kathiawar și sud-estul Iranului), tigrul (arhipelagul indonezian), șacalii și hienele (India). Maimuțele specifice sunt gibonul (prezent în nord-estul Indiei și în Myanmar) și urangutanul (prezent în insulele Sumatera și Borneo).

În România[modificare | modificare sursă]

Clima[modificare | modificare sursă]

Clima este austera. Verile sunt calde si secetoase, iernile sunt friguroase. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10-11oC. Amplitudinea termica anuala este |in jur de 25oC. Precipitatiile sunt reduse. Media anuala este de circa 500 mm. Precipitatiile cele mai abundente sunt primavara si toamna (septembrie-octombrie) iar cele mai scazute sunt vara (iulie-august) si toamna tarziu spre iarna (noiembrie-decembrie).

Flora[modificare | modificare sursă]

Flora stepei este diversifica gratie solului brun deschis si soarele puternic.Arbustii sun rari dominand iarba.Primavara, stepa, desi aparent neospitaliera, prezinta un covor multicolor din care nu lipsesc stinjeneii de stepa (Iris pumila), cu frunze liniare si flori violete sau galbene. In unele regiuni ale tarii intalnim alte specii ca: Iris humilis, in Ardeal, cu o floare mare pe o tulpina scurta si Iris sintenisii, mai zvelt si care populeaza stepele din Moldova si partea estica a Cimpiei Romane. Desi parjolita de razele fiebinti ale soarelui, in luna iunie stepa isi desfasoara imensa ei trena de flori. Numeroase neamuri de ciulini (Cirsium , Carduus) si viguroasele candelabre de luminarica (Verbascum) sunt insotite de florile alburii ale jalesului de stepa (Salvia acthiopsis), de tulpinitele zvelte ale linaritei (Linaria vulgaris si L. dalmatica) si de insulele cenusiu-argintii de pelin de stepa (Artemisia pontica si A. austriaca).

Fauna[modificare | modificare sursă]

Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: Orthopterele- lacustele (Tettigonia veridissima), cosasii , greierii grasi (Bradyporus montandoni) si calugarita (Mantis religiosa). Dintre Coleoptere amintim scarabeii (Scarabarus affinis) care-si depun ouale in sfere mici de balegar, iar ulterior sunt impinse cu picioarele din spate spre locuri adapostite.

Batracienii sunt reprezentati prin broasca raioasa verde (Bufo viridis) si cele doua broaste Pelobates fuscus, comuna in toata tara si Pelobates syriacus balcanicus, localizata in Dobrogea.

Broastele testoase de uscat sunt reprezentate prin Testudo graeca ibera din Dobrogea si Testudo hermanni hermanni din Banat si vestul Olteniei , iar lacertinienii prin soparlele de stepa (Lacerta taurica si Lacerta agilis chersonensis) si soparla cu picioare scurte (Ablepharus kitaibelli).

Dintre serpi putem mentiona sarpele dungat (Elaphe quatorlineata sauromates), intalnit pe langa casa omului si sarpele saritor (Coluber jugularis caspius), agresiv, iute si bun catarator.

Pasarile de stepa cele mai cunoscute sunt dropia (Otis tarda) si sparcaciul (Otis tetrax), declarate monumente ale naturii, prepelita (Coturnix coturnix),graurul (Sturnus vulgaris), lacustarul (Sturnus roseus), mare amatoare de lacuste,carora li se adauga ciocarlia (Melanocorypha calandra), dumbraveanca( Coracias garrulus), fisa de camp (Anthus copestris),si prigoriile multicolore (Merops apiaster). Pasarile rapitoare isi au si ele reprezentantii lor: sorecarul mare (Buteo rufinus), acvila sudica (Aquila rapax orientalis), sorecarul incaltat (Buteo lagopus) si eretele alb (Circous macrourus).

Asa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei raman rozatoarele. Cele mai raspandite si vatamatoare sunt popandaul (Citellus citellus) si hirciogul (Cricetus cricetus), a caror arie de raspandire coincide cu arealul agiculturii intensive. Alte rozatoare de stepa sunt grivanul (Mesosocricetus newtoni), soarecele de camp (Microtus arvalis), orbetele sau catelul pamantului (Spalex leucodon), in sudul tarii si Spalax microphthalmus in partile de nord, sobolanul de camp (Aapodemus agrarus), apoi iepurele de camp (Lepus europaeus), iar in regiunea Iasului, iepurele de vizuina (Oryctogalus caniculus), dihorul de stepa (Mustela eversmanni) si dihorul patat.

Vezi și[modificare | modificare sursă]