Armenia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Dezambiguizare
Acest articol se referă la Armenia, o ţară independentă şi suverană din Caucaz, din Eurasia. Pentru alte sensuri vedeţi Armenia (dezambiguizare).
Հայաստանի Հանրապետություն
Hayastani Hanrapetut’yun
Drapelul Armeniei
Stema Armeniei
Drapel Stemă
Deviză: nu are
Imn naţional: Mer Hayrenik

Localizarea Armeniei

Capitală Erevan
40° 16' N, 44° 34' E
Oraş principal Erevan
Limba oficială Limba armeană
Sistem politic
 - Preşedinte Serzh Sargsyan
 - Prim-Ministru Tigran Sargsyan
Independenţă 23 august 1990 
Suprafaţă  
 - Total 29 800 km²1 km²<span class="hiddenStructure1391"> (1391)
 - Apa (%) 4,7%
Populaţie  
 - {{{an}}} 3.326.448 loc. (128)
 - Densitate 112/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
 - Total $$13 650 milioane (130º)
 - Per capita $$4 600
Monedă Dram armean
Fus orar UTC + 4
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .am
Prefix telefonic +374
1: Suprafaţa nu include regiunea Nagorno-Karabah.

Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o ţară în Caucazul sudic, între Marea Neagră şi Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est şi Iran la sud. Armenia este un membru a Consiliului Europei şi Comunitatea Statelor Independente şi care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere de la occident la orient.

Cuprins

[modifică] Originea numelui

Numele original al ţării în armeană era Hayq (pluralul pentru "armeni", ad literam), apoi Hayastan, sub influenta limbii persane, constind din numele vechi Haya/ Hayas plus sufixul persan '-ostan' (provincie). Conform explicatiei legendare, Haik ar fi fost strănepotul lui Noe şi strămoşul poporului armean. Haiq a fost numită Armenia sau Armina de către statele ei vecine, începand cu Persia Ahemenidă, deoarece acesta era numele celui mai puternic trib din regiune ai cărui membri se numeau Armen între ei. Această denumire a fost posibil derivată de la Armenak sau Aram (strănepotul lui Haik şi un alt conducător a poporului său).

[modifică] Istorie

În perioada preistorică, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne.

La jumătatea secolului I i.e.n. Armenia a devenit pentru scurtă durată un imperiu regional cu o cultură bogată, de orientare elenistica şi care se întindea de la Marea Neagră la Marea Caspică şi de la Caucazul Mare la Marea Mediterană. Se întampla in timpul domniei lui Tigranes cel Mare ce se intitula "rege al regilor" profitand de o slabire temporara a Regatului Parţilor pe care il înfrânge. Este la randul sau înfrânt de Roma, al carei rege clientelar va deveni, impreuna cu urmasii sai Artaşizi.

Situaţia geografică strategică a Armeniei la răscruce de drumuri comerciale si continente a îndemnat la invazia teritoriului său de către diferite imperii: Asiria, perşi, Macedonia, romani, iar mai târziu de către arabi, turci şi mongoli.

În anul 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat care a adoptat Creştinismul ca religia sa de stat, doisprezece ani înainte de acordarea toleranţei creştinilor Imperiului Roman de către Galerius, şi 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin. Pe teritoriul Armeniei existau diverse comunităţi păgâne până la sosirea Creştinismului, însă ei au acceptat Creştinismul după un flux de misionari.

După ce Armenia a fost ocupată de către mai multe dinastii străine (iraniene, romane, arabe, mongole, etc), Armenia a fost grav slăbită. În secolul al 16-lea, Imperiul Otoman şi Persia Safavidă şi-au împărţit teritoriul Armeniei. Luptele dintre acesti beligeranti au dus şi la scaderea numerica a populatiei băştinase armene al cărei loc a fost treptat luat de diverse populaţii de religie islamica.

În 1813 şi 1828, Armenia modernă (care consta din regiunele Erivan şi Karabakh din Persia) a fost temporar încoroporată în Imperiul Rus. După scurta sa existenţă ca o republică independentă după Revoluţia rusă, Armenia a fost anexată de către URSS. Între 1922 şi 1936 ea a existat ca Repulbica Sovietică Socialistă Federală Transcaucaziană (împreună cu Georgia şi Azerbaidjan), şi din 1936 până în 1991 ca RSS Armeană.

În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au murit în Genocidul armean. Mulţi au fost forţaţi să îşi părăsească casele şi să pornească intr-un "marş al morţii" prin deşerturile Siriei fără hrană, fiind escortaţi de soldaţi turci care au "închis ochii" la atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alţii au fost omorâţi în propriile case sau înecaţi în Eufrat si Marea Neagră. Guvernul turc refuză si astăzi să recunoască clasificarea acelor masacre drept genocid cu toate că însuşi termenul de genocid a fost introdus de polonezul de origine ebraica Raphael Lemkin plecând de la masacrele comise împotriva Asirienilor şi Armenilor în prima jumătate a secolului XX. Autorităţile turce continuă negarea deceselor şi investesc milioane de dolari anual pentru a susţine această istorie alternativă, declarând că decesele au fost provocate de războiul civil împreună cu bolile şi foametea, ambele părţi suferind pierderi de vieţi. Numărul de armeni omorâţi este estimat la circa 1 500 000, iar aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie. Armenii împreună cu mai multe alte ţări cer recunoaşterea oficială a evenimentelor drept genocid, dar există deasemenea numeroase ţări aflate sub presiunea directă a Turciei pentru a nu caracteriza masacrul armean ca genocid.

Armenia a fost antrenată într-un conflict prelungit cu Azerbaidjanul pentru regiunea Nagorno-Karabah, o regiune cu populaţie majoritar armeană si aparţinind teritoriului Armeniei Mari pe care, Stalin a transformat-o într-o enclavă si a anexat-o Azerbaidjanului sovietic în speranţa ca va obţine sprijinul Turciei Kemaliste şi al populaţiei islamice in construirea socialismului in lume. Conflictul militar dintre Armenia şi Azerbaidjan a început în 1988, iar luptele au luat amploare după ce ambele ţări şi-au declarat independenţa de Uniunea Sovietică în 1991. Până în mai 1994, când a intrat în vigoare un armistiţiu, forţele armene au ocupat nu doar Nagorno-Karabah, ci şi o centura de securitate formata din teritoriile inconjuratoare, ale Azerbaidjanului propriu-zis. Economiile ambelor ţări au avut de suferit în absenţa unei soluţii paşnice.

[modifică] Evenimente recente

Pe 19 februarie 2008 au avut loc alegeri prezidenţiale.

O serie de evenimente au tulburat această perioadă. Numeroase şi ample proteste în masă, organizate de suporterii fostului preşedinte Levon Ter-Petrossian (16 octombrie 1991 - 3 februarie 1998) au militat împotriva unor presupuse fraude electorale. Procesele continuă mai multe zile la rând, soldându-se cu intervenţia forţelor de ordine. Pe 2 martie 2008, preşedintele actual, Robert Kocharyan declară stare de necesitate. Manifestanţii sunt alungaţi cu forţa. Pe 4 martie Ter-Petrossian a fost arestat.

[modifică] Politica

[modifică] Diviziuni administrative

Provinciile Armeniei

Armenia e împărţită în 11 provincii (marzer, singular - marz):

  1. Aragatsotn (Արագածոտնի մարզ)
  2. Ararat (Արարատի մարզ)
  3. Armavir (Արմավիրի մարզ)
  4. Gegharkunik (|Գեղարքունիքի մարզ)
  5. Kotayk (Կոտայքի մարզ)
  6. Lori (Լոռու մարզ)
  7. Shirak (Շիրակի մարզ)
  8. Syunik' (Սյունիքի մարզ)
  9. Tavush (Տավուշի մարզ)
  10. Vayots Dzor (Վայոց Ձորի մարզ)
  11. Yerevan (Երևան)

[modifică] Geografia

Fotografie din satelit a estului Armeniei (mai 2003) (NASA, SUA)

Podişul Armeniei reprezintă continuarea mai înaltă a Podişului Asiei Mici până aproape de Marea Caspică.

Limite: Spre sud-est se leagă strâns cu Podişul Iranului, extins la sud de Lacul Urmia şi Masivul Sahend, iar la nord, prin Caucazul Mic, domină depresiunea intramontană Rion-Kura.

Trăsături fizico-geografice: poziţia de tranziţie între Asia Mica şi Podişul Iranului - de unde accentuarea continentalismului climatic; predominarea podişurilor înalte şi a masivelor vulcanice, care alernează cu depresiuni adânci, tectono-erozive; formarea unui adevărat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan şi Urmia), din care diverg numeroase râuri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.)

Clima: caracter continental, cu ierni lungi şi reci, veri calde. Precipitaţiile cad mai ales primăvara şi vara şi cresc dinspre interior (300-600mm) spre versanţii exteriori (1000-1200mm).

Apele: cu mari variaţii şi debite, sunt intens folosite pentru irigaţii în depresiuni şi pentru producerea de energie electrică, iar marile lacuri tectonice pentru navigaţie şi pescuit.

[modifică] Economia

[modifică] Demografia

[modifică] Cultura - Film

[[]]== Armeni ==

[[]]==Artă==

[modifică] Patrimoniul mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Armenia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

  • 1996, 2000 Mănăstirile Haghpat şi Sanahin
  • 2000 Catedrala şi bisericile din Etchmiadsin şi situl arheologic din Zvartnots
  • 2000 Mănăstirea din Geghard / Gherart

[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe


Subiecte Armenia --- Armeni --- Limba armeană

Apărare  • Aşezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educaţie  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Oraşe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •

Unelte personale
În alte limbi