Armenia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Հայաստանի Հանրապետություն Hayastani Hanrapetut’yun |
|
| Deviză: nu are | |
| Imn naţional: Mer Hayrenik | |
 |
|
| Capitală | Erevan 40° 16' N, 44° 34' E |
| Oraş principal | Erevan |
| Limba oficială | Limba armeană |
| Sistem politic | |
| - Preşedinte | Serzh Sargsyan |
| - Prim-Ministru | Tigran Sargsyan |
| Independenţă | 23 august 1990 |
| Suprafaţă | |
| - Total | 29 800 km²1 km²<span class="hiddenStructure1391"> (1391) |
| - Apa (%) | 4,7% |
| Populaţie | |
| - {{{an}}} | 3.326.448 loc. (128) |
| - Densitate | 112/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
| PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
| - Total | $$13 650 milioane (130º) |
| - Per capita | $$4 600 |
| Monedă | Dram armean |
| Fus orar | UTC + 4 |
| Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
| Domeniu Internet | .am |
| Prefix telefonic | +374 |
| 1: Suprafaţa nu include regiunea Nagorno-Karabah. | |
Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o ţară în Caucazul sudic, între Marea Neagră şi Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est şi Iran la sud. Armenia este un membru a Consiliului Europei şi Comunitatea Statelor Independente şi care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere de la occident la orient.
Cuprins |
[modifică] Originea numelui
Numele original al ţării în armeană era Hayq (pluralul pentru "armeni", ad literam), apoi Hayastan, sub influenta limbii persane, constind din numele vechi Haya/ Hayas plus sufixul persan '-ostan' (provincie). Conform explicatiei legendare, Haik ar fi fost strănepotul lui Noe şi strămoşul poporului armean. Haiq a fost numită Armenia sau Armina de către statele ei vecine, începand cu Persia Ahemenidă, deoarece acesta era numele celui mai puternic trib din regiune ai cărui membri se numeau Armen între ei. Această denumire a fost posibil derivată de la Armenak sau Aram (strănepotul lui Haik şi un alt conducător a poporului său).
[modifică] Istorie
În perioada preistorică, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne.
La jumătatea secolului I i.e.n. Armenia a devenit pentru scurtă durată un imperiu regional cu o cultură bogată, de orientare elenistica şi care se întindea de la Marea Neagră la Marea Caspică şi de la Caucazul Mare la Marea Mediterană. Se întampla in timpul domniei lui Tigranes cel Mare ce se intitula "rege al regilor" profitand de o slabire temporara a Regatului Parţilor pe care il înfrânge. Este la randul sau înfrânt de Roma, al carei rege clientelar va deveni, impreuna cu urmasii sai Artaşizi.
Situaţia geografică strategică a Armeniei la răscruce de drumuri comerciale si continente a îndemnat la invazia teritoriului său de către diferite imperii: Asiria, perşi, Macedonia, romani, iar mai târziu de către arabi, turci şi mongoli.
În anul 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat care a adoptat Creştinismul ca religia sa de stat, doisprezece ani înainte de acordarea toleranţei creştinilor Imperiului Roman de către Galerius, şi 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin. Pe teritoriul Armeniei existau diverse comunităţi păgâne până la sosirea Creştinismului, însă ei au acceptat Creştinismul după un flux de misionari.
După ce Armenia a fost ocupată de către mai multe dinastii străine (iraniene, romane, arabe, mongole, etc), Armenia a fost grav slăbită. În secolul al 16-lea, Imperiul Otoman şi Persia Safavidă şi-au împărţit teritoriul Armeniei. Luptele dintre acesti beligeranti au dus şi la scaderea numerica a populatiei băştinase armene al cărei loc a fost treptat luat de diverse populaţii de religie islamica.
În 1813 şi 1828, Armenia modernă (care consta din regiunele Erivan şi Karabakh din Persia) a fost temporar încoroporată în Imperiul Rus. După scurta sa existenţă ca o republică independentă după Revoluţia rusă, Armenia a fost anexată de către URSS. Între 1922 şi 1936 ea a existat ca Repulbica Sovietică Socialistă Federală Transcaucaziană (împreună cu Georgia şi Azerbaidjan), şi din 1936 până în 1991 ca RSS Armeană.
În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au murit în Genocidul armean. Mulţi au fost forţaţi să îşi părăsească casele şi să pornească intr-un "marş al morţii" prin deşerturile Siriei fără hrană, fiind escortaţi de soldaţi turci care au "închis ochii" la atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alţii au fost omorâţi în propriile case sau înecaţi în Eufrat si Marea Neagră. Guvernul turc refuză si astăzi să recunoască clasificarea acelor masacre drept genocid cu toate că însuşi termenul de genocid a fost introdus de polonezul de origine ebraica Raphael Lemkin plecând de la masacrele comise împotriva Asirienilor şi Armenilor în prima jumătate a secolului XX. Autorităţile turce continuă negarea deceselor şi investesc milioane de dolari anual pentru a susţine această istorie alternativă, declarând că decesele au fost provocate de războiul civil împreună cu bolile şi foametea, ambele părţi suferind pierderi de vieţi. Numărul de armeni omorâţi este estimat la circa 1 500 000, iar aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie. Armenii împreună cu mai multe alte ţări cer recunoaşterea oficială a evenimentelor drept genocid, dar există deasemenea numeroase ţări aflate sub presiunea directă a Turciei pentru a nu caracteriza masacrul armean ca genocid.
Armenia a fost antrenată într-un conflict prelungit cu Azerbaidjanul pentru regiunea Nagorno-Karabah, o regiune cu populaţie majoritar armeană si aparţinind teritoriului Armeniei Mari pe care, Stalin a transformat-o într-o enclavă si a anexat-o Azerbaidjanului sovietic în speranţa ca va obţine sprijinul Turciei Kemaliste şi al populaţiei islamice in construirea socialismului in lume. Conflictul militar dintre Armenia şi Azerbaidjan a început în 1988, iar luptele au luat amploare după ce ambele ţări şi-au declarat independenţa de Uniunea Sovietică în 1991. Până în mai 1994, când a intrat în vigoare un armistiţiu, forţele armene au ocupat nu doar Nagorno-Karabah, ci şi o centura de securitate formata din teritoriile inconjuratoare, ale Azerbaidjanului propriu-zis. Economiile ambelor ţări au avut de suferit în absenţa unei soluţii paşnice.
[modifică] Evenimente recente
Pe 19 februarie 2008 au avut loc alegeri prezidenţiale.
O serie de evenimente au tulburat această perioadă. Numeroase şi ample proteste în masă, organizate de suporterii fostului preşedinte Levon Ter-Petrossian (16 octombrie 1991 - 3 februarie 1998) au militat împotriva unor presupuse fraude electorale. Procesele continuă mai multe zile la rând, soldându-se cu intervenţia forţelor de ordine. Pe 2 martie 2008, preşedintele actual, Robert Kocharyan declară stare de necesitate. Manifestanţii sunt alungaţi cu forţa. Pe 4 martie Ter-Petrossian a fost arestat.
[modifică] Politica
[modifică] Diviziuni administrative
Armenia e împărţită în 11 provincii (marzer, singular - marz):
- Aragatsotn (Արագածոտնի մարզ)
- Ararat (Արարատի մարզ)
- Armavir (Արմավիրի մարզ)
- Gegharkunik (|Գեղարքունիքի մարզ)
- Kotayk (Կոտայքի մարզ)
- Lori (Լոռու մարզ)
- Shirak (Շիրակի մարզ)
- Syunik' (Սյունիքի մարզ)
- Tavush (Տավուշի մարզ)
- Vayots Dzor (Վայոց Ձորի մարզ)
- Yerevan (Երևան)
[modifică] Geografia
Podişul Armeniei reprezintă continuarea mai înaltă a Podişului Asiei Mici până aproape de Marea Caspică.
Limite: Spre sud-est se leagă strâns cu Podişul Iranului, extins la sud de Lacul Urmia şi Masivul Sahend, iar la nord, prin Caucazul Mic, domină depresiunea intramontană Rion-Kura.
Trăsături fizico-geografice: poziţia de tranziţie între Asia Mica şi Podişul Iranului - de unde accentuarea continentalismului climatic; predominarea podişurilor înalte şi a masivelor vulcanice, care alernează cu depresiuni adânci, tectono-erozive; formarea unui adevărat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan şi Urmia), din care diverg numeroase râuri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.)
Clima: caracter continental, cu ierni lungi şi reci, veri calde. Precipitaţiile cad mai ales primăvara şi vara şi cresc dinspre interior (300-600mm) spre versanţii exteriori (1000-1200mm).
Apele: cu mari variaţii şi debite, sunt intens folosite pentru irigaţii în depresiuni şi pentru producerea de energie electrică, iar marile lacuri tectonice pentru navigaţie şi pescuit.
[modifică] Economia
[modifică] Demografia
[modifică] Cultura - Film
- Gregory of Narek – călugăr medieval, teolog şi poet
- William Saroyan – scriitor
- Levon Shant – dramaturg, romancier, poet
- Alexander Shirvanzade – scriitor
- Vahan Tekeyan – poet
- Henri Troyat – scriitor
- Hovhannes Tumanyan – scriitor
- Charles Aznavour – cântăreţ
- Aram Khachaturian – compozitor
- Sayat Nova – compozitor şi cântăreţ folk
- Arno Babajanian – compozitor
- Khachatur Abovian – scriitor
- Arthur Adamov – dramaturg
- Ghazaros Aghayan – poet, istoric
- Vardan Aigektsi – poet
- Avetik Isahakyan – poet
- Silva Kaputikyan – poet
- Frunzik Mkrtchyan – actor
- Serghei Parajanov – regizor
- Artavazd Peleshyan – regizor
- Henri Verneuil – regizor
- Levon Mkrtchyan – regizor
- Karen Shakhnazarov – regizor, producător şi director general al studiourilor Mosfilm
- Yevgeny Vakhtangov – director de teatru
- Steve Zaillian – regizor
- Leonid Yengibarov – actor
- Gevorg Emin – poet
- Raffi – scriitor
- Alexander Arutiunian – compozitor
- Yevgeny Petrosyan – comedian
- Andy Serkis – actor
- Patrick Fiori – cântăreţ francez
- Djivan Gasparyan – muzician, compozitor
- Gegam Grigoryan – tenor
- Alan Hovhaness – compozitor
- Vatche Hovsepian – muzician
- Hasmik Papian – soprană
- Nar-Dos – scriitor
- Mikael Nalbandian – scriitor
- Varujan Vosganian – economist, om politic şi scriitor român
[[]]== Armeni ==
- Andranik Ozanian – erou naţional
- Michael Arlen – romancier
- Adam Bagdasarian – romancier
- Ben Bagdikian – jurnalist, autor
- Ara Baliozian – scriitor
- Peter Balakian – poet şi scriitor
- Serghei Dovlatov – scriitor
- Hovhannes Erznkatsi – scriitor
- Mkhitar Gosh – poet
- Nancy Kricorian – autor, poet
- Vahan Kurkjian – autor, învăţător
- Grigor Magistros – scriitor
- Nouritza Matossian – scriitor
- Arthur Nersesian – autor
- Yervant Odian – scriitor, satirist
- Amy Ouzoonian – poet
- Vazken Shushanian – scriitor
- Ronald Dzerigian – pictor
- Ara Güler – fotograf
- Arsen Deren Kalashian – pictor
- Malak Karsh – fotograf peisagist
- Sarkis – sculptor
- Edvard Sasun – pictor
- Hussein Chalayan – designer englez
- Arto Ter-Arutyunian – , scriitor, pictor în Anglia (n. 1940 la Halep, în Siria)
- Ruben Ter-Arutyunian – pictor american; (n. 1920 la Tiflis, Georgia)
- Yuroz – pictor
- Anahid Ajemian – violonist
- Maro Ajemian – pianist
- Jacob Armen – toboşar şi instrumentalist
- Andy (Andranik Madadian) – cântăreţ
- George Avakian – producător
- Ross Bagdasarian – creator al musicalului Alvin and the Chipmunks
- Isabel Bayrakdarian – soprană şi inginer
- Ara Berberian – cântăreţ de operă
- Cathy Berberian – mezzo-soprană
- Raffi Cavoukian – compozitor de cântece pentru copii, muzician şi entertainer
- Barbara Chookassian – cântăreaţă
- Slava Grigoryan – chitarist recunoscut
- Richard Hagopian – muzician
- Rouben Hakhverdian – muzician, compozitor
- John Herald – muzician bluegrass
- Leon Redbone – cântăreţ neo-vaudeville (neconfirmat)
- Derek Sherinian – keyboardist pentru KISS
- System of a Down – trupă heavy metal
- Serj Tankian – voce, claviatură
- Daron Malakian – chitară, voce
- Shavo Odadjian – bass
- John Dolmayan – tobe
- Mikael Tariverdiev – compozitor
- Harry Tavitian – muzician jazz
- Loris Tjeknavorian – compozitor
- Avet Terterian – compozitor
- Arto Tunçboyacıyan – percuţionist şi cântăreţ
- Komitas Vardapet – muzician
- Michael Vartan – actor
- Sylvie Vartan – cântăreaţă
- Adrienne Barbeau – actriţă
- Eric Bogosian – actor
- Christy Canyon – actriţă de filme pentru adulţi
- Cher (Cherilyn Sarkisian) – entertainer
- Mike Connors – actor
- David Dickinson – personalitate a televiziunii britanice
- Atom Egoyan – regizor
- Arlene Francis – actriţă
- Vilen Galstyan – actor
- Michael Goorjian – actor
- Robert Guédiguian – regizor
- Sid Haig – actor
- David Hedison – actor
- Hughes Brothers – regizor
- Armen Jigarkhanyan – actor
- Howard Kazanjian – producător
- Edmond Keosayan – regizor
- Arsinee Khanjian – actriţă
- Dmitry Kharatyan – actor
- Vilen Kolouta – realizator de filme
- Rouben Mamoulian – director de teatru şi film
- Andrea Martin – comediană
- Rafik Khachatryan – sculptor
- Garegin Khachatryan – sculptor, pictor
- Zeferino Merdirossian – artist
- Alain Mikli – designer
- Udi Hrant Kenkulian – muzician
- Michel Legrand – compozitor
- Pavel Lisitsian – cântăreţ de operă
- Tigran Mansurian – compozitor
- Edward Manukyan – compozitor
- Mikhail Vartanov – regizor
- Eric Bogosian – dramaturg
- Chris Bohjalian – autor
- Alexander Akopov– preşedinte al RTR (post de televiziune rus)
- Hovhannes Abgari Adamian – inginer
- George Adomian – matematician, inginer
- Viktor Ambartsumian – astronomist, fizician
- James P. Bagian – astronaut NASA
- Boris Babaian – părintele supercomputerului sovietic
- Karapet Chobanyan – inginer mecanic, a făcut prima descoperire în Armenia
- Raymond V. Damadian – inventator al MRI, numele său este trecut în National Inventors Hall of Fame
- Jack Kevorkian – patologist, pro eutanasie
- Carl Khachikyan – cercetător ştiinţific, în 1958 a condus lansarea rachetei americane Atlas;
- Leonid Khachiyan – matematician
- Semyon Kirlian – pionier al fotografiei
- Ivan Knunyants – chimist
- Artem Mikoyan – designer al avionului MiG
- Robert Nalbandyan – chimist
- Leon Orbeli – psiholog
- Mikhail Pogosyan – director general al corporaţiei aviatice Sukhoi
- Luther George Simjian – inventator al camerei autofocus, ATM, simulatorului de zbor
- Alexander Thomasian – cercetător al dispozitivelor de stocare
- Ara Abrahamian – pugilist, medaliat cu argint la olimpiada din 2004 de la Atena
- Andre Agassi – jucător de tenis
- Artur Grigoryan – boxer profesionist (WBO), campion mondial
- Vladimir Akopian – jucător de şah, clasat pe locul 16 în lume
- Levon Aronian – jucător de şah, clasat pe locul 5 în lume
- Drew Casen – jucător de bridge, locul 2 în 1990 la camionatul mondial de bridge de la Geneva
- Steve Bedrosian – jucător de baseball
- Marcelo Djian – jucător de fotbal
- Youri Djorkaeff – jucător de fotbal
- Alecko Eskandarian – jucător de fotbal
- Andranik Eskandarian – jucător de fotbal
- Vahan Gevorgyan – jucător de fotbal
- Garry Kasparov – campion mondial de şah, clasat pe locul 1 în lume
- Henri Grigorian– jucător de fotbal recunoscut pe plan mondial
- Zuhrab Boghossian – jucător de fotbal, baschet şi campion la tenis
- Armen Keteyian – broadcaster
- Tim Kurkjian – analist sportiv, în special de baseball la ESPN
- Katerina Maleeva – jucător de tenis
- Magdalena Maleeva – jucător de tenis
- Manuela Maleeva – jucător de tenis
- David Nalbandian – jucător de tenis
- Armen Nazarian – atlet, dublu campion olimpic la lupte greco-romane
- Ara Parseghian – antrenor de fotbal
- Tigran Petrosian – campion mondial la şah
- Hal Haig Prieste – scafandru, medaliat cu bronz la olimpiadă
- Alain Prost – campion la Formula 1
- Sargis Sargsian – jucător de tenis
- Jerry Tarkanian – antrenor de baschet
- Matt Vasgersian – broadcaster
- Garo Yepremian – jucător în NFL
- Albert A. Boyajian – om de afaceri, filantropist, activist politic
- Calouste Gulbenkian – om de afaceri, filantropist, oil mogul
- Kirk Kerkorian – om de afaceri, multimiliardar, filantropist
- Alex Manoogian – om de afaceri, filantropist
- Serge Tchuruk – om de afaceri, şef executiv la Alcatel
- John Vartan – om de afaceri
- Zildjian – fabricant renumit de cinele Zildjian din 1623
- Edouard Balladur – politician francez, prim-ministru (1993-1995)
- Basil I, Macedonul – împărat bizantin (867-886)
- Bardas Mamikonian – Caesar şi regent al imperiului bizantin (856-866)
- Levon Mkrtchyan regizor
- David Barsamian – jurnalist, prezentator radio
- Vartivar Sagherian – preşedinte al FZ Industries
- Abel Aganbegyan – consultant economic pentru Russia în timpul lui Gorbaciov
- Aiven Andrians – fondatorul partidului umanist religios american
- Sarkis Assadourian – politician canadian
- Bob Avakian – preşedinte al partidului revoluţionar comunist, SUA
[[]]==Artă==
- Ivan Aivazovsky, pictor
- Minas Avetisyan – pictor
- Toros Roslin – pictor medieval
- Arshile Gorky, pictor
- Toros Roslin, pictor medieval
- Jean Carzou - Garzou - Garnik Zouloumian, pictor
- Edgar Chahine, pictor
- JansemJean Semerjian, pictor
- Garzou Garnik Zouloumyan, pictor
- Eric Grigorian, jurnalist
- Ara Güler, fotograf
- Nonny Hogrogian, autor de cărţi pentru copii
- Yousuf Karsh, fotograf
- Khachar, Rafik Khachatryan, sculptor
- Hovsep Pushman, pictor
- Tigran Avakian, fotograf
- Sarkis, sculptor
- Martiros Saryan, pictor
- Vardkes Sureniantz, pictor
- Edvard Sasun, pictor
- Abraham Azarian, pictor
- Haik Azarian, pictura religioasa
- Garbis Dedeian, muzician,compozitor,saxofonist -jazz
- Capriel Dedeian, muzician,compozitor,chitarist -jazz
[modifică] Patrimoniul mondial UNESCO
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Armenia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):
- 1996, 2000 Mănăstirile Haghpat şi Sanahin
- 2000 Catedrala şi bisericile din Etchmiadsin şi situl arheologic din Zvartnots
- 2000 Mănăstirea din Geghard / Gherart
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
|
|||||||
|
||||||||||||||
