Armenia

Acest articol se referă la o țară independentă și suverană din Caucaz, din Eurasia. Pentru alte sensuri, vezi Armenia (dezambiguizare).

Հայաստանի Հանրապետություն Hayastani Hanrapetut’yun Republica Armenia
Drapel Stemă
Deviză: nu are
Imn național: Mer Hayrenik
Capitală	Erevan 40° 16' N, 44° 34' E
Oraș principal	Erevan
Limba oficială	Limba armeană
Sistem politic	Republică prezidențială
- Președinte	Serzh Sargsyan
- Prim-Ministru	Tigran Sargsyan
Independență	23 august 1990
Suprafață
- Total	29 800 km² (139)
- Apă (%)	4,7%
Populație
- {{{an}}}	3.326.448 loc. (128)
- Densitate	112/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB	{{{PIB_PPC_an}}}
- Total	$$13 650 milioane (130º)
- Per capita	$$4 600
Monedă	Dram armean ({{{Monedă-ISO}}})
Fus orar	UTC + 4
Zi națională	{{{Zi-națională}}}
Domeniu Internet	.am
Prefix telefonic	+374

Republica Armenia, sau Armenia (armeană: Հայաստան, Hayastan, Հայք, Hayq), este o țară în Caucazul sudic, între Marea Neagră și Marea Caspică, care se învecinează cu Turcia la vest, Georgia la nord, Azerbaidjan la est și Iran la sud. Armenia este un membru a Consiliului Europei și Comunitatea Statelor Independente și care pe parcursul mai multor secole a fost un punct de trecere de la occident la orient. O fostă republică a Uniunii Sovietice, Armenia este un stat unitar, multipartit cu un vechi patrimoniului cultural și istoric. Regatul Armeniei a fost primul stat ce a adoptat creștinismul ca religie, în primii ani ai secolul IV (data tradițională este de 301). Republica moderna Armenia recunoaște misiunea exclusiv istorică a Bisericii Apostolice Armene ca o biserica nationala, cu toate că Republica moderna Armena a separat biserica de stat. Armenia este membru in mai mult de 40 de organizații internaționale, inclusiv al Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Banca Asiatică de Dezvoltare, Comunitatea Statelor Independente, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, și a Francofoniei. Este membru al Alianței CSTO militare, și participă la Parteneriatul pentru Pace al NATO (PfP). În 2004, forțele sale s-au alăturat KFOR, forțe internaționale ale NATO în Kosovo. De asemenea, este membru observator al Comunității Economice Eurasia și nealiniate Mișcării. Țara este o democrație în curs de dezvoltare. Armenia este clasificată ca o țară cu o dezvoltare umana medie și 10,6% din populație trăiește sub pragul de sărăcie internațional de 1.25 dolari SUA pe zi. [12]

Originea numelui

Numele original al țării în armeană era Hayq (pluralul pentru "armeni", ad literam), apoi Hayastan, sub influenta limbii persane, constind din numele vechi Haya/ Hayas plus sufixul persan '-ostan' (provincie). Conform explicatiei legendare, Haik ar fi fost strănepotul lui Noe și strămoșul poporului armean. Haiq a fost numită Armenia sau Armina de către statele ei vecine, începand cu Persia Ahemenidă, deoarece acesta era numele celui mai puternic trib din regiune ai cărui membri se numeau Armen între ei. Această denumire a fost posibil derivată de la Armenak sau Aram (strănepotul lui Haik și un alt conducător a poporului său).

Istorie

Armenia B.C.95-66

Cilician Armenia

În perioada preistorică, mai multe triburi au locuit pe teritoriul Armeniei moderne.

La jumătatea secolului I i.e.n. Armenia a devenit pentru scurtă durată un imperiu regional cu o cultură bogată, de orientare elenistica și care se întindea de la Marea Neagră la Marea Caspică și de la Caucazul Mare la Marea Mediterană. Se întampla in timpul domniei lui Tigranes cel Mare ce se intitula "rege al regilor" profitand de o slabire temporara a Regatului Parților pe care il înfrânge. Este la randul sau înfrânt de Roma, al carei rege clientelar va deveni, impreuna cu urmasii sai Artașizi.

Situația geografică strategică a Armeniei la răscruce de drumuri comerciale si continente a îndemnat la invazia teritoriului său de către diferite imperii: Asiria, perși, Macedonia, romani, iar mai târziu de către arabi, turci și mongoli.

În anul 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat care a adoptat Creștinismul ca religia sa de stat, doisprezece ani înainte de acordarea toleranței creștinilor Imperiului Roman de către Galerius, și 30-40 de ani înainte de botezul lui Constantin. Pe teritoriul Armeniei existau diverse comunități păgâne până la sosirea Creștinismului, însă ei au acceptat Creștinismul după un flux de misionari.

După ce Armenia a fost ocupată de către mai multe dinastii străine (iraniene, romane, arabe, mongole, etc), Armenia a fost grav slăbită. În secolul al 16-lea, Imperiul Otoman și Persia Safavidă și-au împărțit teritoriul Armeniei. Luptele dintre acesti beligeranti au dus și la scaderea numerica a populatiei băștinase armene al cărei loc a fost treptat luat de diverse populații de religie islamica.

În 1813 și 1828, Armenia modernă (care consta din regiunele Erivan și Karabakh din Persia) a fost temporar încoroporată în Imperiul Rus. După scurta sa existență ca o republică independentă după Revoluția rusă, Armenia a fost anexată de către URSS. Între 1922 și 1936 ea a existat ca Repulbica Sovietică Socialistă Federală Transcaucaziană (împreună cu Georgia și Azerbaidjan), și din 1936 până în 1991 ca RSS Armeană.

În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au murit în Genocidul armean. Mulți au fost forțați să își părăsească casele și să pornească intr-un "marș al morții" prin deșerturile Siriei fără hrană, fiind escortați de soldați turci care au "închis ochii" la atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alții au fost omorâți în propriile case sau înecați în Eufrat si Marea Neagră. Guvernul turc refuză si astăzi să recunoască clasificarea acelor masacre drept genocid cu toate că însuși termenul de genocid a fost introdus de polonezul de origine ebraica Raphael Lemkin plecând de la masacrele comise împotriva Asirienilor și Armenilor în prima jumătate a secolului XX. Autoritățile turce continuă negarea deceselor și investesc milioane de dolari anual pentru a susține această istorie alternativă, declarând că decesele au fost provocate de războiul civil împreună cu bolile și foametea, ambele părți suferind pierderi de vieți. Numărul de armeni omorâți este estimat la circa 1 500 000, iar aceste evenimente sunt comemorate anual pe 24 aprilie. Armenii împreună cu mai multe alte țări cer recunoașterea oficială a evenimentelor drept genocid, dar există deasemenea numeroase țări aflate sub presiunea directă a Turciei pentru a nu caracteriza masacrul armean ca genocid.

Armenia a fost antrenată într-un conflict prelungit cu Azerbaidjanul pentru regiunea Nagorno-Karabah, o regiune cu populație majoritar armeană si aparținind teritoriului Armeniei Mari pe care, Stalin a transformat-o într-o enclavă si a anexat-o Azerbaidjanului sovietic în speranța ca va obține sprijinul Turciei Kemaliste și al populației islamice in construirea socialismului in lume. Conflictul militar dintre Armenia și Azerbaidjan a început în 1988, iar luptele au luat amploare după ce ambele țări și-au declarat independența de Uniunea Sovietică în 1991. Până în mai 1994, când a intrat în vigoare un armistițiu, forțele armene au ocupat nu doar Nagorno-Karabah, ci și o centura de securitate formata din teritoriile inconjuratoare, ale Azerbaidjanului propriu-zis. Economiile ambelor țări au avut de suferit în absența unei soluții pașnice.

Evenimente recente

Pe 19 februarie 2008 au avut loc alegeri prezidențiale.

O serie de evenimente au tulburat această perioadă. Numeroase și ample proteste în masă, organizate de suporterii fostului președinte Levon Ter-Petrossian (16 octombrie 1991 - 3 februarie 1998) au militat împotriva unor presupuse fraude electorale. Procesele continuă mai multe zile la rând, soldându-se cu intervenția forțelor de ordine. Pe 2 martie 2008, președintele actual, Robert Kocharyan declară stare de necesitate. Manifestanții sunt alungați cu forța. Pe 4 martie Ter-Petrossian a fost arestat.

Diviziuni administrative

Provinciile Armeniei

Armenia e împărțită în 11 provincii (marzer, singular - marz):

1. Aragatsotn (Արագածոտնի մարզ)
2. Ararat (Արարատի մարզ)
3. Armavir (Արմավիրի մարզ)
4. Gegharkunik (|Գեղարքունիքի մարզ)
5. Kotayk (Կոտայքի մարզ)
6. Lori (Լոռու մարզ)
7. Shirak (Շիրակի մարզ)
8. Syunik' (Սյունիքի մարզ)
9. Tavush (Տավուշի մարզ)
10. Vayots Dzor (Վայոց Ձորի մարզ)
11. Yerevan (Երևան)

Geografia

Fotografie din satelit a estului Armeniei (mai 2003) (NASA, SUA)

Podișul Armeniei reprezintă continuarea mai înaltă a Podișului Asiei Mici până aproape de Marea Caspică.

Limite: Spre sud-est se leagă strâns cu Podișul Iranului, extins la sud de Lacul Urmia și Masivul Sahend, iar la nord, prin Caucazul Mic, domină depresiunea intramontană Rion-Kura.

Trăsături fizico-geografice: poziția de tranziție între Asia Mica și Podișul Iranului - de unde accentuarea continentalismului climatic; predominarea podișurilor înalte și a masivelor vulcanice, care alternează cu depresiuni adânci, tectono-erozive; formarea unui adevărat "castel de ape", cu rezervoare naturale permanente (lacurile tectonice Van, Sevan și Urmia), din care diverg numeroase râuri (Kura, Arax, Tigru, Eufrat, etc.)

Clima: caracter continental, cu ierni lungi și reci, veri calde. Precipitațiile cad mai ales primăvara și vara și cresc dinspre interior (300-600mm) spre versanții exteriori (1000-1200mm).

Apele: cu mari variații și debite, sunt intens folosite pentru irigații în depresiuni și pentru producerea de energie electrică, iar marile lacuri tectonice pentru navigație și pescuit.

Economia

Are o economie în curs de dezvoltare. A devenit o țară puternci industrializată datorită dezvoltării industriei hidroenergetice din timpul perioadei sovietice și se află într-un continuu proces de dezvoltare urbană. Agricultura are încă un rol important.

Demografia

Armenii reprezintă cca 90% din populație, minoritățile principale sunt azerii, rușii, ucrainienii, kurzii. Limba oficială este armeana, o altă limbă vorbită este rusa. Religia cea mai răspândită este Creștinismul(confesiunea apostolică armeană și cea romano-catolică), iar cealaltă este Islamul.

Armeni

• Gregory of Narek – călugăr medieval, teolog și poet
• William Saroyan – scriitor
• Levon Shant – dramaturg, romancier, poet
• Alexander Shirvanzade – scriitor
• Vahan Tekeyan – poet
• Henri Troyat – scriitor
• Hovhannes Tumanyan – scriitor
• Charles Aznavour – cântăreț
• Aram Khachaturian – compozitor
• Sayat Nova – compozitor și cântăreț folk
• Arno Babajanian – compozitor
• Khachatur Abovian – scriitor
• Arthur Adamov – dramaturg
• Ghazaros Aghayan – poet, istoric
• Vardan Aigektsi – poet
• Avetik Isahakyan – poet
• Silva Kaputikyan – poet
• Frunzik Mkrtchyan – actor
• Serghei Parajanov – regizor
• Artavazd Peleshyan – regizor
• Henri Verneuil – regizor
• Levon Mkrtchyan – regizor
• Karen Shakhnazarov – regizor, producător și director general al studiourilor Mosfilm
• Yevgeny Vakhtangov – director de teatru
• Steve Zaillian – regizor
• Leonid Yengibarov – actor
• Gevorg Emin – poet
• Raffi – scriitor
• Alexander Arutiunian – compozitor
• Yevgeny Petrosyan – comedian
• Andy Serkis – actor
• Patrick Fiori – cântăreț francez
• Djivan Gasparyan – muzician, compozitor
• Gegam Grigoryan – tenor
• Alan Hovhaness – compozitor
• Vatche Hovsepian – muzician
• Hasmik Papian – soprană
• Nar-Dos – scriitor
• Mikael Nalbandian – scriitor
• Varujan Vosganian – economist, om politic și scriitor român
• Andranik Ozanian – erou național
• Michael Arlen – romancier
• Adam Bagdasarian – romancier
• Ben Bagdikian – jurnalist, autor
• Ara Baliozian – scriitor
• Peter Balakian – poet și scriitor
• Serghei Dovlatov – scriitor
• Hovhannes Erznkatsi – scriitor
• Mkhitar Gosh – poet
• Nancy Kricorian – autor, poet
• Vahan Kurkjian – autor, învățător
• Grigor Magistros – scriitor
• Nouritza Matossian – scriitor
• Arthur Nersesian – autor
• Yervant Odian – scriitor, satirist
• Amy Ouzoonian – poet
• Vazken Shushanian – scriitor
• Ronald Dzerigian – pictor
• Ara Güler – fotograf
• Arsen Deren Kalashian – pictor
• Malak Karsh – fotograf peisagist
• Sarkis – sculptor
• Edvard Sasun – pictor
• Hussein Chalayan – designer englez
• Arto Ter-Arutyunian – , scriitor, pictor în Anglia (n. 1940 la Halep, în Siria)
• Ruben Ter-Arutyunian – pictor american; (n. 1920 la Tiflis, Georgia)
• Yuroz – pictor
• Anahid Ajemian – violonist
• Maro Ajemian – pianist
• Jacob Armen – toboșar și instrumentalist
• Andy (Andranik Madadian) – cântăreț
• George Avakian – producător
• Ross Bagdasarian – creator al musicalului Alvin and the Chipmunks
• Isabel Bayrakdarian – soprană și inginer
• Ara Berberian – cântăreț de operă
• Cathy Berberian – mezzo-soprană
• Raffi Cavoukian – compozitor de cântece pentru copii, muzician și entertainer
• Barbara Chookassian – cântăreață
• Slava Grigoryan – chitarist recunoscut
• Richard Hagopian – muzician
• Rouben Hakhverdian – muzician, compozitor
• John Herald – muzician bluegrass
• Leon Redbone – cântăreț neo-vaudeville (neconfirmat)
• Derek Sherinian – keyboardist pentru KISS
• System of a Down – trupă heavy metal
  • Serj Tankian – voce, claviatură
  • Daron Malakian – chitară, voce
  • Shavo Odadjian – bass
  • John Dolmayan – tobe
• Mikael Tariverdiev – compozitor
• Harry Tavitian – muzician jazz
• Loris Tjeknavorian – compozitor
• Avet Terterian – compozitor
• Arto Tunçboyacıyan – percuționist și cântăreț
• Komitas Vardapet – muzician
• Michael Vartan – actor
• Sylvie Vartan – cântăreață
• Adrienne Barbeau – actriță
• Eric Bogosian – actor
• Christy Canyon – actriță de filme pentru adulți
• Cher (Cherilyn Sarkisian) – entertainer
• Mike Connors – actor
• David Dickinson – personalitate a televiziunii britanice
• Atom Egoyan – regizor
• Arlene Francis – actriță
• Vilen Galstyan – actor
• Michael Goorjian – actor
• Robert Guédiguian – regizor
• Sid Haig – actor
• David Hedison – actor
• Hughes Brothers – regizor
• Armen Jigarkhanyan – actor
• Howard Kazanjian – producător
• Edmond Keosayan – regizor
• Arsinee Khanjian – actriță
• Dmitry Kharatyan – actor
• Vilen Kolouta – realizator de filme
• Rouben Mamoulian – director de teatru și film
• Andrea Martin – comediană
• Rafik Khachatryan – sculptor
• Garegin Khachatryan – sculptor, pictor
• Zeferino Merdirossian – artist
• Alain Mikli – designer
• Udi Hrant Kenkulian – muzician
• Michel Legrand – compozitor
• Pavel Lisitsian – cântăreț de operă
• Tigran Mansurian – compozitor
• Edward Manukyan – compozitor
• Mikhail Vartanov – regizor
• Eric Bogosian – dramaturg
• Chris Bohjalian – autor
• Alexander Akopov– președinte al RTR (post de televiziune rus)
• Hovhannes Abgari Adamian – inginer
• George Adomian – matematician, inginer
• Viktor Ambartsumian – astronom, fizician
• James P. Bagian – astronaut NASA
• Boris Babaian – părintele supercomputerului sovietic
• Karapet Chobanyan – inginer mecanic, a făcut prima descoperire în Armenia
• Raymond V. Damadian – inventator al MRI, numele său este trecut în National Inventors Hall of Fame
• Jack Kevorkian – patologist, pro eutanasie
• Carl Khachikyan – cercetător științific, în 1958 a condus lansarea rachetei americane Atlas;
• Leonid Khachiyan – matematician
• Semyon Kirlian – pionier al fotografiei
• Ivan Knunyants – chimist
• Artem Mikoyan – designer al avionului MiG
• Robert Nalbandyan – chimist
• Leon Orbeli – psiholog
• Mikhail Pogosyan – director general al corporației aviatice Sukhoi
• Luther George Simjian – inventator al camerei autofocus, ATM, simulatorului de zbor
• Alexander Thomasian – cercetător al dispozitivelor de stocare
• Ara Abrahamian – pugilist, medaliat cu argint la olimpiada din 2004 de la Atena
• Andre Agassi – jucător de tenis
• Artur Grigoryan – boxer profesionist (WBO), campion mondial
• Vladimir Akopian – jucător de șah, clasat pe locul 16 în lume
• Levon Aronian – jucător de șah, clasat pe locul 5 în lume
• Drew Casen – jucător de bridge, locul 2 în 1990 la camionatul mondial de bridge de la Geneva
• Steve Bedrosian – jucător de baseball
• Marcelo Djian – jucător de fotbal
• Youri Djorkaeff – jucător de fotbal
• Alecko Eskandarian – jucător de fotbal
• Andranik Eskandarian – jucător de fotbal
• Vahan Gevorgyan – jucător de fotbal
• Garry Kasparov – campion mondial de șah, clasat pe locul 1 în lume
• Henri Grigorian– jucător de fotbal recunoscut pe plan mondial
• Zuhrab Boghossian – jucător de fotbal, baschet și campion la tenis
• Armen Keteyian – broadcaster
• Tim Kurkjian – analist sportiv, în special de baseball la ESPN
• Katerina Maleeva – jucător de tenis
• Magdalena Maleeva – jucător de tenis
• Manuela Maleeva – jucător de tenis
• David Nalbandian – jucător de tenis
• Armen Nazarian – atlet, dublu campion olimpic la lupte greco-romane
• Ara Parseghian – antrenor de fotbal
• Tigran Petrosian – campion mondial la șah
• Hal Haig Prieste – scafandru, medaliat cu bronz la olimpiadă
• Alain Prost – campion la Formula 1
• Sargis Sargsian – jucător de tenis
• Jerry Tarkanian – antrenor de baschet
• Matt Vasgersian – broadcaster
• Garo Yepremian – jucător în NFL
• Albert A. Boyajian – om de afaceri, filantropist, activist politic
• Calouste Gulbenkian – om de afaceri, filantropist, oil mogul
• Kirk Kerkorian – om de afaceri, multimiliardar, filantropist
• Alex Manoogian – om de afaceri, filantropist
• Serge Tchuruk – om de afaceri, șef executiv la Alcatel
• John Vartan – om de afaceri
• Zildjian – fabricant renumit de cinele Zildjian din 1623
• Edouard Balladur – politician francez, prim-ministru (1993-1995)
• Basil I, Macedonul – împărat bizantin (867-886)
• Bardas Mamikonian – Caesar și regent al imperiului bizantin (856-866)
• Levon Mkrtchyan regizor
• David Barsamian – jurnalist, prezentator radio
• Vartivar Sagherian – președinte al FZ Industries
• Abel Aganbegyan – consultant economic pentru Russia în timpul lui Gorbaciov
• Aiven Andrians – fondatorul partidului umanist religios american
• Sarkis Assadourian – politician canadian
• Bob Avakian – președinte al partidului revoluționar comunist, SUA
• Ivan Aivazovsky, pictor
• Minas Avetisyan – pictor
• Toros Roslin – pictor medieval
• Arshile Gorky, pictor
• Toros Roslin, pictor medieval
• Jean Carzou - Garzou - Garnik Zouloumian, pictor
• Edgar Chahine, pictor
• JansemJean Semerjian, pictor
• Garzou Garnik Zouloumyan, pictor
• Eric Grigorian, jurnalist
• Ara Güler, fotograf
• Nonny Hogrogian, autor de cărți pentru copii
• Yousuf Karsh, fotograf
• Khachar, Rafik Khachatryan, sculptor
• Hovsep Pushman, pictor
• Tigran Avakian, fotograf
• Sarkis, sculptor
• Martiros Saryan, pictor
• Vardkes Sureniantz, pictor
• Edvard Sasun, pictor
• Abraham Azarian, pictor
• Haik Azarian, pictura religioasă
• Garbis Dedeian, muzician,compozitor, saxofonist -jazz
• Capriel Dedeian, muzician,compozitor, chitarist -jazz

Patrimoniul mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Armenia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

• 1996, 2000 Mănăstirile Haghpat și Sanahin
• 2000 Catedrala și bisericile din Etchmiadsin și situl arheologic din Zvartnots
• 2000 Mănăstirea din Geghard / Gherart

Vezi și

• Listă de fluvii din Asia
• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

Legături externe

• Armenica.org - Istorie Armeniei
• Haias.net - All about Armenia