Soroca

Pentru alte sensuri vezi Soroca (dezambiguizare).

Soroca
—  Oraș  —
Stemă
Soroca Poziția geografică
Coordonate: 48°09′21″N 28°17′51″E
Țară	Republica Moldova
Regiune	RDN
Raion	Soroca
Atestare	1499
Promovat oraș	1812
Guvernare
- Primar	Elena Bondarenco (PCRM, ales 2011)
Suprafață
- Total	11,88  km²
Altitudine	45 m.d.m.
Populație (2013)
- Total	▲ 37,700 locuitori
- Densitate	3 173,4 loc./km²
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	MD-3001
Prefix telefonic	+373 (0) 230
Ziua orașului	28 august
Site: Primăria Soroca

Soroca este un oraș în nord-estul Republicii Moldova, situat pe malul drept al râului Nistru, la 160 km. de capitala Moldovei - Chișinău, în partea de nord-est a Republicii Moldova. la frontieră cu Ucraina. Orașul are 37,2 mii locuitori. Este centrul administrativ al raionului cu același nume. La Soroca funcționează un muzeu de istorie și etnografie care include și Cetatea Sorocii, construită de Ștefan cel Mare în 1489.

Geografie

Relieful în apropierea orașului este unul preponderent deluros, acoperit cu păduri

Conform datelor Biroului Național de Statistică, suprafața orașului constituie 1188,0 ha, inclusiv:teren sub diferite construcții – 748,0 ha (63%), spații verzi – 67,5 ha. Pentru înregistrarea fenomenelor hidrometeorologice la Soroca funcționează o stație specializată fondată în 1890.

Clima

Numărul zilelor cu polei variază între 10-13 zile, uneori poate ajunge și la 18 zile. Chiciura este mai frecventă în lunile decembrie și ianuarie, în media 9-10 zile/lună.. Aplasarea orașului pe un relief depresionar, favorizează stagnarea aerului rece. Cele mai mici temperaturi au fost înregistrate în 1963 și 1996, termometrele indicând -34,9 °C și, respectiv, -30,0 °C.

Hidrografie

Pe teritoriul orașului Soroca este amplasată fântâna arteziană de apă minerală curativă nr. 2-R, cu o adâncime de 150 m și debitul 148 m3/diurn. În oraș sursa principală de suprafață de aprovizionare cu apă este râul Nistru, cursul căruia mărginește orașul pe o lungime circa de 17 km.

Floră și faună

La intrarea în oraș dinspre sud se află Rezervația naturală „Peștera lui Bechir”. Rezervația este amplasată într-un defileu săpat de un curs de apă, numit râpa Bechir. Versanții sunt abrubți, calcaroși, parțial împăduriți. Pe versatul stâng, la o înălțime de 12-14 m a fost săpată o peșteră monahală.

În hotarele administrative ale orașului parcuri ocupă circa 7 ha, scuare – 3 ha, zona de agrement – 4 ha. În anii 2000-2001 suprafața spațiilor verzi s-a extins cu 2,5 ha, s-a construit parcul ce poartă numele lui Ion și Doinei Aldea-Teodorovici, de lângă Palatul de Cultură. În Parcul „Mihai Eminescu” s-a inaugurat „Aleea îndrăgostiților”, un complex alcătuit din bănci, un pod, un pom – executate din fier forjat și lemn și o terasă.

În zona de luncă, la marginea cursurilor de apă, din Soroca a fost identificat limaxul Deroceras agreste, o specie mezofilă.

Istorie

Cele mai vechi mărturii a existenței oamenilor pe aceste meleaguri, unelte de cremene, datează din plaeolitic (sec. XL-XII î.e.n.). În anii 5000-4000 î.e.n. au existat 2 așezări umane, pe vtrele lor fiind identificate urme de locuințe, așchii și unelte de cremene, din oase de animale și din lut. Alte 4 sate au apărut aici în anii 3500-3000 î.e.n., pe vetrele lor au fost descoperite urme de case arse, vase de argilă și alte obiecte casnice din eneolitic. De asemnea, au fost descoperite urmele unei locuințe din epoca bronzului (anii 1400-1300 î.e.n.). În perioada romană, sec. II-IV, pe teitoriul orașului s-au dezvoltat două localități, pe vatra cărora au fost găsite urme de locuințe, cuptoare ș.a. În 376 e.n. aceste așezări au fost distruse de hoardele hunilor.

În perioada migrațiilor, sec. VI-IX e.n., au apărut 3 sate, fapt confrimate de atestarea a urmelor de bordeie, vase de argilă date din anii 500-700 e.n. Ulterior, după fondarea Țării Moldovei, e locul cetății a existat o așezare dată din sec. XV.

Cetatea Sorocii

În cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai pitorești orașe ale Moldovei – Soroca, atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Coste, pârcălab de Soroca. Fiind situat la un vad al Nistrului, orașul a jucat un rol important pentru principatul Moldovei în Evul Mediu. Bizantinii îl numeau Polihronia, comercianții din Genova Olihonia, iar în documente din anul 1499 orașul apare sub numele actual, Soroca. Ștefan cel Mare a construit aici o cetate, pentru a păzi vadul împotriva tătarilor.

Timp de secole Soroca a fost centrul administrativ-militar al ținutului cu același nume – Soroca. În perioada sec. XV – mij. sec. XVI la Soroca a existat o cetate din lemn și pământ. Cetatea a fost transformată în forma actuală de arhitecți din Ardeal în 1543 și 1546 pe timpul domniei lui Petru Rareș. Construcția are o formă perfect rotundă cu 5 turnuri, având o distanță identică unul de altul. De obicei locuiau numai soldații în citadelă, dar pe timp de ocupare se adăpostea și populația locală. Existența cetății a fost condiționată de crearea unei frontiere politice de-a lungul Nistrului, asigurarea unei vieți economice și comerciale protejată de invaziile străine. Sute de ani orașul Soroca a fost centru comercial, meșteșugăresc și agricol al Principatului Moldova.

Zemstva judeţul (ţinutului) Soroca în perioada Imperiului Rus

În 1812 cetatea și orașul au trecut în stăpânirea imperiului Rus, și pe lângă populația băștinașă de Moldoveni s-au stabilit aici și numeroși ruși, ucraineni și evrei. Populația rusească, ucraineană și evreiască a continuat să crească și după unirea primei Republici moldovenești (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiați care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de prigoana NKVD-ului.

La 1835 localității Soroca i se atribuie statut de oraș, iar la 1836 devine centru județean. În timpul reformelor din a doua jumătate a sec. XIX Soroca a beneficiat de o dezvoltare economico-socială, manifestată prin creșterea populației, dezvoltarea economiei locale, a instituțiilor de învățământ, medicale, administrative. La recensământul populației din 1902 au fost înregistrați 27.800 persoane, inclusiv 12.000 români, 8.700 evrei, restul ruteni, ruși și armeni. La începutul secolului XX principala îndeletnicire a locuitorilor era cojocăria, a început să se dezvolte industria tutunului, comerțul era reprezntat de 561 prăvălii, cârciume etc.

O nouă înflorire orașul a cunoscut în perioada interbelică, când Soroca devine unul dintre cele mai vestite centre culturale din România.

În 1932 o inundație puternică distruge o parte a orașului Soroca.

În timpul celui de-Al doilea război mondial, orașul a suferit distrugeri și deportări de populație, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băștinași care lucraseră pentru statul român (funcționari, juriști, profesori...), pe popi și pe refugiați, românii și germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar susține sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan și Siberia au fost reluate între 1945 și 1954.

Începând cu 1988, orașul Soroca trece printr-o criză acută, ce s-a reflectat asupra întregii vieți economico-sociale. Odată cu adoptarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 12.XI.1998, Soroca a obținut statut de municipiu și a devenit centru al județului Soroca.

Legendă

Există mai multe legende referitoare la trecutul istoric al Sorocii. De exemplu, în folclor se pretinde că pe acest loc, cu câteva secole în. Hr., a fost colonia greacă Olhionia. O altă legendă așează aici orașul geților Serghidava sau (Serghus), care apoi purtase numele de Crachicava. Însă datele arheologice nu au demonstrat aceste ipoteze.

Există o legendă veche despre Barza albă a cetății Sorocăi, în care se spune că pe timpul unui îndelungat asediu de către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri apărătorilor înfometați și însetați ai cetății, salvându-le astfel viața și dăruindu-le biruința.

Administrație

Primarul orașului Soroca este Elena Bondarenco care a fost aleasă la alegerile din 2011. Alegerile pentru funcția de primar s-a desfășurat în 2 tururi. În primul, din 10 candidați, cel mai multe voturi au obținut Elena Bondarenco (PCRM, 38,8%) și Victor Său (PLDM, 35,7%). Turul 2 a fost câștigat de către Elena Bondareco cu 53,85%, Victor Său a acumulat 46,15%. La august 2011, în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului orășenesc, au fost aleși viceprimarii: Feodosie Bordian, viceprimar pentru economie, buget, finanțe și Mihail Grabciuc, viceprimar pentru construcții, urbanism și servicii comunale.

La funcția de consilier orășenesc Partidul Comuniștilor au acumulat 4616 de voturi (43,14%), Partidul Liberal Democrat - 3035 de voturi (38,34%), Partidul Liberal - 577 de voturi (5,39%), Blocul electoral „Forța a treia” - 561 de voturi (5,24%), restul partidelor și candidaților nu au acumulat voturi necesare pentru a obține cel puțin un mandat. În total consilul orășenesc aste alcătuit din 27 de deputați locali. Preșdintele fracțiunii PCRM este Alibert Malâș, președintele fracțiunii PLDM este Alexei Procopi, deputații din cadrul PD rămân neafiliați. În cadrul consiliului au fost constituite trei comisii consultative de specialitate: Comisia pentru buget, finanțe, dezvoltare socio-economică, asistență socială; Comisia pentru dezvoltarea infrastructurii orașului, amenajarea teritoriului, probleme funciare și Comisia pentru educație, cultură, sport, tineret, ocrotirea sănătății, ordine publică.

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	14
	Partidul Liberal Democrat din Moldova	9
	Partidul Democrat din Moldova	2
	Partidul Liberal	1
	Blocul electoral „Forța a treia”	1

Stemă și drapel

În 1999 a fost readoptată stema interbelică, cuprinzând un cap de cazac, descris drept cap de tătar, înfipt într-o lance de argint. Această stemă nu a fost acceptată de Comisia Națională de Heraldică.

Arhitectură

În perioada interbelică par construcții noi, realizate în stilul modern, neoromânesc și neoclasic. De asemenea, se efectuează lucrări de amenajare publică. Se planifica construcția unui dig împotriva inundațiilor și ridicarea catedralei în Piața Unirii. Proiectul acestei catedrale a fost realizat, dar lucrările de construcție sunt stopate în 1944. Printre edificiile noi apărute la Soroca pot fi menționate clădirea gimnaziului pentru băieți „A.D. Xenopol” (după 1932), farmacia (1934) ș.a. Este cunoscut și un plan al orașului din perioada interbelică, anterior anului 1924, unde sunt indicate străzile și principalele clădiri.

Demografie

Populația orașului Soroca în 1989 era de 42297 locuitori, în 2004 au fost înregistrate 28417 persoane, astfel populația s-a redus cu 27% în 15 ani. Populația economic activă constituie 25,5 mii oameni, adică 65 la sută față de populația totală. Ponderea cea mai mare o are populația ocupată în sfera comerțului și alimentației publice. Astfel din populația economic activă 29,5 % lucrează în sfera comerțului și alimentației publice, industriei-14,7%, iar 17,6% - în sfera neproductivă.

Componența etnică a populației, conform ultimului recensământ, se cifrează prin: moldoveni (români) – 68%, ucraineni – 15%, ruși – 12,3%, evrei – 1%, romi – 3%, alte naționalități – 0,7%.

Economie

Hotelul "Central" din Soroca

Pe teritoriul orașului activează peste 2.000 agenți economici, cea mai mare pondere ca număr o constituie întreprinderile individuale și deținătorii de patentă. Sectorul industrial al orașului este reprezentat de 20 agenți economici mari. Principalele întreprinderi industriale sunt concentrate în industria ușoară, de prelucrare și constructoare de mașini. În industria alimentară pot fi evidențiate domeniile de prelucrare a fructelor și legumelor, laptelui, produselor din carne și a tutunului. Sectorul industrial deține circa 15% din beneficiul total al economiei orașului și asigură o pondere considerabilă în veniturile bugetare. „Dana” S.A. este o fabrică de confecții, din volumul total de producere mai puțin de 30% se realizează pe teritoriul republicii, restul este exportat în SUA, Canada, Marea Britanie, România, Italia și Germania. „Noul Stil” S.A. este o întreprindere de tricotaje. Capacitatea de producție este de 1300 mii unități tricotate, 250 mii unități din stofă. „Fabrica de brânzeturi” S.A. este specializată în producerea brânzeturilor cu cheag tare și a untului, având o capacitate de prelucrare a 100 tone de lapte pe zi, care este colectat din tot nordul republicii unde sunt instalate 28 de frigidere. „Alfa-Nistru” S.A. produce sucuri și conserve din legume și fructe. Un loc deosebit îl ocupă producerea sucului concentrat și în tetrapac. Întreprinderea prelucrează circa 100 mii tone de materie primă pe an. Peste 80% din producție este exportată în Federația Rusă, precum și în alte state ca Belarus, Germania, Austria, Canada, etc. Cifra de afacere este de 66 mln. lei și s-a majorat față de anul 2000 cu 30%. Peste 60% din angajații întreprinderii au studii superioare.

Centrul de plasament "Azimut"

Domeniul prestări servicii în orașul Soroca este reprezentat prin 1348 întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv după forma juridică de organizare: societăți cu răspundere limitată – 358, dintre care prezintă dări de seamă 172, întreprinderi individuale – 990, prezintă dări de seamă 214. Concomitent mai activează în bază de patent 540 persoane,. Industria turistică a orașului este reprezentată prin: locuri pitorești din lunca Nistrului, 400 monumente istorice vechi de valoare națională din oraș și din raion, amplasarea geografică a orașului Soroca oferă posibilități de antrenament pentru sportivi și de organizare a competițiilor sportive (deltaplanerism, canotaj). În oraș activează un singur pansionat turistic, capacitatea lui fiind de 250 locuri, și 2 hoteluri cu o capacitate de 50 locuri. La momentul actual funcționează 6 filiale ale băncilor comerciale pe acțiuni: „Moldova Agroindbank”, „Banca Socială”, „Banca de Economii”, „Moldindconbank”, „Victoriabank” și „Petrolbank”. La sfârșitul anului 2001 în oraș a fost deschisă reprezentanța companiei financiare internaționale „Micro Entreprise Credit (MEC)”, specializată în creditarea businessului mic. Servicii de asigurare a riscurilor apărute în procesul activității agenților economici sunt acordate de către societățile de asigurări „QBE ASITO” și „PROTECT IMPEX”.

În oraș activează 300 magazine (aici se includ magazine alimentare, de produse casnice, imbracaminte s.a). Peste 10 restaurante ("La cetatea veche", "Primavara", "Soroca", "Tinerete", "Golden River", "Briz", "Amour", "Arisa", "Hotel & restaurant central", "Nistru" s.a.). 80 cafenele-baruri, 6 benzinării, 13 farmacii și 5 piețe.

Agricultură

Orașul Soroca nu dispune de terenuri ce ar putea furniza produse agricole în cantități mari, și deci această ramură economică nu slab dezvoltată. În 1998 a fost fondat Centrul de Cercetări Științifice „AMG-Magroselect” SRL - companie cu un ciclu complet de pregătire a semințelor: de la cultivarea materialului semincer pe terenurile de hibridizare până la prelucrarea lor al propria fabrică bine echipată. „AMG-Magroselect” SRL este una din puținele instituții private care din Moldova care se ocupă cu selecția semințelor. Compania este specializată în selecția și cultivarea semințelor hibrizilor de floarea soarelui înalt productive. Producția este exportată în Rusia, Ucraina, Belarus și Kazakhstan.

Infrastructura locală

Una din străzile importante ale orașului

Serviciile comunale sunt prestate de 5 întreprinderi.

Sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă reprezintă râul Nistru prin intermediul apeductului Soroca-Bălți cu capacitatea de 90 mii m³/zi și 10 fântâni arteziene cu capacitatea de 9,6 mii m³/zi. Fântânile arteziene sunt folosite în cazul avarierii sau reparației apeductului. Lungimea totală a rețelei de apeduct în Soroca este de 61,3 km, a rețelei de canalizare de 53,4 km. Suprafața totală a locuințelor ce se află în bilanțul DGLC este de 230, 2 mii m². Rămâne a fi o problemă stringentă evacuările de ape uzate fără epurare formate în Soroca. Apele evacuate de la stațiile de pompare, în volum de 1020 m³/zi, au un conținut înalt de poluanți deversați în fluviul Nistru. În 2006 consilierii locali au decis să construiască în apropierea satului Egoreni o nouă stație de epurare cu sprijin financiar extern, însă din cauza disputelor politice proiect a fost stopat. Actualul primar, Elena Bondarenco, pe atunci deputat parlamentar, susținea că tehnologia de epurare „ar putea afecta flora și fauna locală” și se opunea inițiativei.

Din anul 2001 au început lucrările de gazificare a orașului. Locuitorii orașului sunt asigurați cu servicii de telecomunicații calitative și diversificate, din anul 1997 până în anul 2002 numărul aparatelor telefonice a crescut de 1,75 ori, inclusiv pentru populație – de 1,9 ori, pentru ceilalți beneficiari – de 1,1 ori. În prezent la o mie de locuitori revin 221 aparate telefonice. În oraș sunt 266 străzi, 5 stradele și 4 fundacuri. Lungimea totală a străzilor este 79,9 km cu o suprafață de drumuri și străzi – 113,6 ha, circa 54,9 km (68,7) din drumuri sunt au acoperire rigidă (asfalt, beton).

Transport

Transportul urban este organizat pe 6 rute cu o lungime totală de 62 km. Unica sursă de transport de la și la Soroca este transportul auto.

Picturi ale unor copii pe terasamentul din apropierea cetății

Educație

În oraș funcționează 10 instituții preșcolare, inclusiv una privată, cu un număr de 1040 copii, 2 gimnazii, 2 școli medii, 3 licee publice și unul privat, 2 școli serale. În oraș sunt 2 școli profesionale în care își fac studiile 403 studenți. Pe lângă aceasta în oraș activează trei colegii.

În 2011, la Soroca și-a deschis ușile filiala Universității Cooperatist Comercială din Chișinău, secția fără frecvență. În primul an au fost înscriși 59 de studenți, în 2012 erau deja 130 de studenți. Filială oferă cursuri de contabilitate, business și administrare, finanțe și drept economic.

Sănătate

Sistemul ocrotirii sănătății în oraș este asigurat de 296 medici și 422 personal medical mediu. La 1000 locuitori revin 7,6 medici și 10,8 asistenți medicali. Din cei 422 asistenți medicali 92 au categorie superioară, 90 – categoria I, 16 – categoria II. Potrivit reformei ocrotirii sănătății, în oraș a fost introdusă funcția medicilor de familie. În prezent activează 41 medici de familie, inclusiv 7 cu categorie superioară și 90 asistenți medicali, inclusiv 53 cu categorie superioară. Se dezvoltă serviciile medicale private. În prezent activează 13 farmacii particulare. Acest fapt dă posibilitatea acoperirii cu servicii farmaceutice a întregii populații din oraș. Servicii calitative oferă populației și cele 5 cabinete stomatologice.

Sport

În oraș funcționează 20 terenuri de sport, de baschet și volei, 10 săli de sport, 1 stadion orășenesc cu 1500 locuri, 1 școală de sport.

Cultură

Alee Clasicilor din Soroca

Lumânarea Recunoștinței, se înalță în apropierea Sorocii

În oraș activează 11 instituții de cultură, inclusiv Palatul județean de cultură, 7 biblioteci, 2 instituții de învățământ artistic cu un număr de 347 elevi, 1 muzeu, 1 Colegiu Republican de creație populară. În instituțiile de cultură sunt angajați 91 specialiști. Din ei cu studii superioare – 45, 29 – cu studii medii-speciale, 16 – cu studii medii.

În oraș activează 7 colective artistice de amatori cu un număr de 150 participanți. Formația de dans „Nistrenii” a participat la un număr impunător de festivaluri internaționale în România, Marea Britanie, Grecia, Ucraina, etc. În oraș din 1989 se organizează Festivalul „Fanfara argintie”, la care participă zeci de orchestre de fanfară. Sunt situate pe teritoriul orașului 63 de monumente istorico-culturale de valoare locală și națională. Fondul de carte al Bibliotecii județene îl constituie 205 079 exemplare.

Cel mai semnificativ monument istoric din oraș este desigur „Cetatea Soroca”, care împreună cu Muzeul de istorie și etnografie formează un ansamblu istoric și cultural unic în Moldova.

Relații externe

În 2012, la Buzău, primarii Constantin Boșcodeală și Elena Bodnarenco, au semnat un acord de înfrățire pe o durată de 5 ani. Acordul de înfrățire vizează colaborare în plan economic, schimburi de experiență între angajații primăriilor Buzău și Soroca, vizite reciproce între elevi și cadre didactice, organizarea în comun a unor simpozioane, expoziții de artă sau serbări folclorice.

Personalități

Articol principal: Lista personalităților din Soroca.

Cetățeni de onoare:

• Dumitru Andrieș, pedagog-veteran, cavaler al ordinului „Meritul Civic”
• Anastasia Cojuhari, manager al Centrului pentru reabilitarea copiilor cu dizabilități „Icar”
• Lucia Mihailov, manager al LT „Alexandr Pușkin”, deținător al titlului „Eminent al învățământului din RSSM”
• Agnesa Joian, pedagog-veteran, deținător al titlului „Învățător emerit al RSSM”
• Anatolie Caldare, director al SA „Hidroinpex”
• Claudia Andon, medic ginecolog
• Alexandru Cucereavâi, medic terapeut
• Maria Danilenco, medic chirurg
• Mihail Popovschi, actualmente consilier orășenesc

Vezi și

• Cetatea Soroca

Bibliografie

Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Referințe

.

Legături externe

• Primul Portal de Știri din or.Soroca
• Consiliul Raional Soroca
• Portal informațional al orașului Soroca
• Observatorul de Nord, știri al orașului Soroca
• Tinerii Sorocii, pagină informativă pentru tineri
• Nota informativă despre orașul Soroca pe portalul www.allmoldova.com
• Stadionul Soroca pe divizianationala.com
• Vremea în Soroca