Porumb

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
PorumbAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Maispflanze.jpg
Plante de porumb
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Încrengătură: Magnoliophyta
Clasă: Liliopsida
Ordin: Poales
Familie: Poaceae
Gen: Zea
Specie: Z. mays
Nume binomial
Zea mays
L.

Porumbul (Zea mays ssp. mays, regional păpușoi, cucuruz) este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alaturi de grâu 80% din producția de cereale. Porumbul aparține familiei Poaceae după Anca Sârbu 1999. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se numește popular: "cocean", cu frunze lungi și ascuțite la vârf, aspre. Pe aceeași plantă se găsesc flori feminine și flori masculine pe aceeași tulpina. Florile masculine se găsesc în vârful tulpinii. Inflorescența este sub forma unui spic sau panicul. Florile feminine se găsesc la subsoara frunzelor.

Deși unele varietăți de porumb pot crește până la 7 metri în înălțime, porumbul comercial este cultivat la o înălțime maximă de 2,5 metri. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decât varietățile de porumb de câmp. Alcătuirea plantei: Frunzele sunt mari și liniare. Florile bărbătești sunt grupate în vârful tulpinei într-o inflorescență numită spic cumpus ramificat. Florile femeiești se găsesc mai jos pe tulpină, grupate în inflorescență, numită știulete. Stigmatul pistilului este foarte lung și formează mătasea porumbului. Fructul este o cariopsă care conține amidon, substanțe proteice și uleiuri.

100 g. de porumb – 97 kcal. Conține multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zinc și potasiu. Magneziul, care este prezent în cantități mari în porumb completează într-un mod excelent lipsa acestui element datorată bolilor legate de îmbătrânirea organismului. Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului, a spirtului, glucozei și dextrinei ; germenii sunt utilizați pentru extragerea uleiului, utilizat în alimentația dietetică. -Randamente de extracție : 100 kg. boabe – 77 kg. mălai sau 63 kg. amidon sau 71 kg. glucoză sau 44 l. alcool sau 50–60 kg. izomeroză -Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutreț concentrat(boabe), porumb masă verde (însilozat), tulpini (coceni) în amestec cu uree și melasă, însilozați (nutreț suculent) -Particularități fitotehnice : rezistență bună la secetă și caldură, număr relativ redus de boli și dăunători, adaptabilitate la condiții diferite de climă, fiind prașitoare, lasă terenul curat de buruieni, constituie o bună premergătoare pentru multe plante, valorifică bine îngrășămintele organice și minerale, reacționează foarte puternic la irigații, coeficient de înmulțire foarte mare, importantă plantă meliferă și medicinală, prin cantitatea mare de polen pe care o produce. Porumbul are efect împotriva stresului. Este bogat în vitaminele din grupa B, mai ales în vitamina B1, care are efect asupra funcționării sistemului nervos, a mușchilor, a inimii și asupra producției de globule roșii. 150 de grame de porumb acoperă aproximativ 25 % din cantitatea necesară de vitamina B1 pentru un adult. Porumbul conține de asemenea un anti – oxidant de frunte și anume vitamina E, care ne protejează împotriva artritei. Introducerea porumbului în meniul nostru zilnic micșorează riscul apariției bolilor de inimă și a cancerului. Carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Porumb
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Porumb



Alo liudi