Tadjikistan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Republica Tadjikistan
Ҷумҳурии Тоҷикистон
Çumhuriyi Toçikiston
Drapelul Stema
Stemă
Imnul naționalSurudi Milli
Mult prea iubita noastră țară
Amplasarea
Localizarea Tadjikistanului
Capitală Dușanbe
38°33′N 68°48′E / 38.550°N 68.800°E / 38.550; 68.800
Cel mai mare oraș Coat of Arms of Dushanbe.png Dușanbe
Limbi oficiale tadjică
rusă
Etnonim tadjic
Sistem politic republică semiprezidențială
 -  președinte Emomali Rahmonov
 -  prim-ministru Kokhir Rasulzoda
Legislativ Parlament
(Adunarea Supremă)
 -  Camera superioară Adunarea Națională
 -  Camera inferioară Adunarea Reprezentanților
Stat independent
 -  Independența față de U.R.S.S. 9 septembrie 1991 
Suprafață
 -  Total 143,100 km² (locul 96)
Populație
 -  Estimare 2013 8.000.000 (locul 98)
 -  Recensământ 2010 7.564.500 
 -  Densitate 48,6 loc/km² (locul 155)
PIB (PPC) estimări 2011
 -  Total 17.550.000.000 $ 
 -  Pe cap de locuitor 2.247 $ 
PIB (nominal) estimări 2013
 -  Total 8.572.000.000 $ 
 -  Pe cap de locuitor 1.041 $ 
Gini (2004) 33.59 (mediu
IDU (2013) 0.607 (mediu
Monedă Somoni tadjic (TJS)
Prefix telefonic 992
Domeniu Internet .tj
ISO 3166-2 TJ
Fus orar TJT (UTC+ 5)
Tadjikistan (vedere din satelit)

Tadjikistan, oficial Republica Tadjikistan (tadjică: Ҷумҳурии Тоҷикистон, Jumhurii Tojikiston, AFI: [tɔd͡ʒikɪstɔn]) este o țară muntoasă, fără ieșire la mare, din Asia Centrală. Se învecinează cu Afganistan la sud, cu Uzbekistan la vest, cu Kârgâzstan la nord, și cu Republica Populară Chineză la est. Tadjikistanul, de asemenea, este situat lângă Pakistan, dar este separat de acesta prin coridorul Wakhan. Capitala țării este Dușanbe.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul actual al Tadjikistanului este locuit încă din anul 4000 î.e.n.. De-a lungul timpului a fost sub dominația diferitelor imperii, dar cea mai lungă dominație a fost cea a Imperiului Persan, când era cunoscut sub numele de Neb pentru o scurtă perioadă de timp. De la finele secolului 4 î.e.n. până la începutul secolului 2 î.e.n. a făcut parte din Imperiul Bactrian. Odată parte a Imperiului Samanid, Tadjikistanul a devenit republică a U.R.S.S. în secolul 20, cunoscut sub numele de Republica Sovietică Socialistă Tadjikă. După independență, Tadjikistan a suferit din cauza unui război civil devastator care a durat 5 ani, intre 1992 și 1997. După război, s-a instalat o stabilitate politică și ajutoarele străine au permis economiei țării să crească. Comerțul cu produse de bază, cum ar fi bumbacul și aluminiul, a contribuit în mare măsură la creșterea bunăstării generale. În Tadjikistan aproximativ 20% din populație trăiește cu mai puțin de 1,25 $ pe zi.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Tadjikistan înseamnă Patria tadjicilor. Sufixul -stan provine din limba persană și înseamnă teritoriu, țară,[1] iar tadjic reprezintă denumirea unui trib preislamic.[2]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Munții Pamir

Tadjikistanul este o țară situată în Asia Centrală, fiind una dintre cele mai mici țări din această zonă, ca suprafață și neavând acces la mare. Acestă țară se întinde în latitudine între 36º - 41º N și în longitudine între 67º - 75º E. Peste 50% din teritoriul Tadjikistanului se află la peste 3.000 de metri deasupra nivelului mării. Munții acoperă circa 90% din suprafața statului tadjic, principalul lanț muntos fiind Munții Pamir, cu vârfuri ce depășesc frecvent 7.000 de metri. Cel mai înalt vârf al acestor munți, pe teritoriul Tadjikistanului, este Ismail Somoni (7.495 m). Zone mai joase importante se află în nordul statului (valea Feregana), și în sudul statului (văile râurilor Kofarnihon și Vakhsh, râuri ce formează fluviul Amudaria).

Ape[modificare | modificare sursă]

Râurile Amudaria și Panj, ce formează granița naturală cu Pakistanul, precum și ghețarii din munții Tadjkistanului sunt surse majore ce alimentează marea Aral. Rețeaua hidrografică a Tadjikistanului cuprinde peste 900 de râuri, al căror lungime însă nu depășesc 10 km. 2% din suprafața țării este ocupată de lacuri, cele mai importante fiind: Kayrakum, Iskanderkul, Kulikalon, Nurek, Karakul, Sarez, Shadau și Zorkul.

Populația[modificare | modificare sursă]

Majoritatea locuitorilor Tadjikistanului aparțin grupului tadjic, înrudit cu afganii și vorbitori ai unei limbi persane.

Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]

Tadjikistanul este format din 4 diviziuni administrative: 2 provincii (viloiat) (Sughd și Khatlon), o republică autonomă (Republica Autonomă Gorno-Badahșan) și o regiune cu statut special Regiunea de Subordonare Republicană fosta provinicie Karotegin.
Fiecare din cele patru diviziuni administrative tadjice se împarte în districte. Iar fiecare district se compune din numeroase comune jamoats ce se compun din numeroase sate. În 2006 Tadjikistanul era compus din 58 de districte și 367 de jamoats.

Provinciile Tadjikistanului
Diviziuni
administrative
Suprafața
(km2)
Populația
(loc.)
Densitatea
(loc./km2)
Reședință Indicativ Tip Districte Hartă
Sughd 25.400 2.233.500 88 Khujand TJ-SU provincie 14 Tj1-kaart.png
Khatlon 24.800 2.677.300 108 Qurghonteppa TJ-KT provincie 24 Tj3-kaart.png
Gorno-Badahșan 64.200 206.000 3 Khorugh TJ-BG republică autonomă 7 Tj4-kaart.png
Regiune de Subordonare
Republicană
28.600 1.722.900 60 Dușanbe TJ-RR regiune 13 Tj2-kaart.png
Dușambe 10 724.800 72.480 - 4 capitala -

Orașe[modificare | modificare sursă]

Capitala Tadjikistanului este Dușanbe (679.400 loc.), care în tadjikă înseamnă luni. Alte orașe importante sunt: Khujand (Hodjent) (165.012 loc.), Qurghonteppa (Kurgan-Tiube) (75.500 loc.), Khorugh (Horog) (29.992 loc.), capitala Regiunii Autonome Gorno-Badahșan, Kanibadam (47.190 loc.), Istaravshan (Urateppa) (60,200 loc.), Isfara (40.600 loc.), Panjakent (35,900 loc.), Murghab (4.001 loc.).

Transporturi[modificare | modificare sursă]

În 2013 Tadjikistanul, ca majoritate statelor central-asiatice foste comuniste, trece printr-o perioadă de dezvoltare destul de avansată în domeniul transporturilor.

Căi ferate[modificare | modificare sursă]

Sistemul de căi ferate din Tadjikistan totalizează 680 km de linii[3] cu ecartament de 1.520 mm (ecartament rusesc). Principalele segmente se află în sudul statului și unesc capitala Dușambe cu principalele zone industriale Gissar și Vakhsh, dar și cu Uzbekistanul, Turkmenistanul, Kazahstanul și Rusia.

Patrimoniu mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Situl arheologic de la Sarazm a fost înscris în anul 2010 pe lista patrimoniului mondial UNESCO, iar în 2013, Parcul Național din Munții Pamir.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Istoria sufixului -stan. http://worldnews.about.com/od/centralandeastasia/f/stans.htm. 
  2. ^ Istoria Tadjikistanului. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/query/r?frd/cstdy:@field%28DOCID+tj0013%29. 
  3. ^ CIA. http://https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ti.html. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tadjikistan


Flag of Tajikistan.svg Tadjikistan --- Tadjici -- Limba tadjică

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •