Cipru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cipru
Republica Cipru
Κυπριακή Δημοκρατία
Kypriakí Dimokratía (greacă)
Kıbrıs Cumhuriyeti (turcă)
Drapelul Ciprului Stema Ciprului
Drapel Stemă
Imnul național
Ύμνος εις την Ελευθερίαν (greacă)
Transliterare: Ymnos eis tin Eleutherian
Imn spre libertate
Amplasarea Ciprului
Locația Ciprului în Uniunea Europeană
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Nicosia (Λευκωσία, Lefkoșa)
35°08′N 33°28′E / 35.133°N 33.467°E / 35.133; 33.467
Limbi oficiale Greacă și Turcă
Etnonim ciprioți
Aderare UE 1 mai 2004
Sistem politic Republică prezidențială
 -  Președinte Nikos Anastasiadis
Independență
 -  față de Regatul Unit 16 august 1960 
Suprafață
 -  Total 9,253 km² (locul 161)
 -  Apă (%) neglijabil
Populație
 -  Estimare 2011 838,897[1] (nu include nordul)
1,099,341 (întreaga insulă) (locul 155)
 -  Densitate 118,8 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 2010
 -  Total 23,190 miliarde de$[2] 
 -  Pe cap de locuitor 28.256 $[2] 
PIB (nominal) estimări 2010
 -  Total 23,174 miliarde de$[2] 
 -  Pe cap de locuitor 28.237 $[2] 
Gini (2005) 29 (scăzut
IDU (2009) 0,810[3] (foarte ridicat) (locul 35)
Monedă Euro 1 (EUR)
Prefix telefonic 357
Domeniu Internet .cy
Fus orar EET (UTC+2)
 -  Ora de vară (ODV) EEST (UTC+3)
1 Până la 1 ianuarie 2008, Lira Cipriotă (CYP)

Cipru (în greacă Κύπρος / Kípros, în turcă Kıbrıs), oficial Republica Ciprul (în greacă Κυπριακή Δημοκρατία, Kipriakí Dhimokratía, în turcă Kıbrıs Cumhuriyeti),[4] este o țară insulară în Marea Mediterană, membru al Uniunii Europene.

Cipru este în prezent împărțită în două state de facto, Ciprul de Nord revendincându-și independența.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Insula Cipru a cunoscut numeroase stăpâniri în decursul istoriei: asiriană, egipteană, persană, romană, bizantină. În secolul al XII-lea a fost ocupată de cruciați până în 1489, când a trecut sub stăpânirea Veneției. În 1571 a fost ocupată de Imperiul Otoman, iar în 1878 de Imperiul Britanic. La 16 august 1960 Ciprul a obținut independența de stat, constituindu-se ca republică federală binațională (greacă și turcă), în cadrul Commonwealth-ului Britanic.

În august 1974 episcopul Makarios, președinte, a fost inlăturat de la putere de către simpatizantii miscarii Enosis, avand ca scop unirea cu Grecia. Serviciile secrete turcești au aflat de intenție și, în noaptea dinaintea declarării anexării Ciprului la Grecia, trupele turcești au invadat partea de nord a Ciprului, locuită predominant de turci, instaurând în 1983 Republica Turcă a Ciprului de Nord și alungând pe toți grecii. Cei din sud au reacționat în același fel și i-au alungat în nord pe toți turcii. Situația s-a perpetuat până în zilele noastre. Actul nechibzuit a declanșat așa-numita „criză cipriotă”. Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută numai de Turcia din prima săptămână de la înființare.

La 1 ianuarie 2008 a adoptat moneda euro.

În data de 17 februarie 2008 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Comunistul Dimitris Christofias a fost ales președinte în al doilea tur de scrutin, desfășurat în data de 24 februarie 2008.

Din 2013 președinte al Ciprului este creștin-democratul Nikos Anastasiadis.

Organizare administrativă[modificare | modificare sursă]

Map showing the districts of Cyprus

Economie[modificare | modificare sursă]

  • Categorii de teren: agricol 434000 ha (46,9%) din care 80000 ha irigate, pășuni 93000 ha (10,1%), păduri 171000 ha (18,5%).
  • Resurse: grâu, cartofi, vin, măsline, citrice, tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, asini, porcine, lână, produse lactate, piei, pește, cupru (25200t/1962), pirite de fier, crom, sulf, azbest, ciment, textile (mătase).
  • Export: citrice, vin, minereuri de cupru, fier și crom, bumbac, lână, brânzeturi.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Cipru este a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană după Sicilia și Sardinia. Este localizată în estul Mării Mediterane în sudul Turciei. Insula Cipru este situată în regiunea Orientului Mijlociu, în Marea Mediterană, delimitată în teritoriu de Siria în Est și Turcia în nord.

Patrimoniul cultural mondial[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective culturale din Cipru:

  • Situl arheologic de la Paphos (1980)
  • Bisericile cu picturi murale din regiunea Troodos (1985, 2001) (Kykkos ș.a.)
  • Vestigiile arheologice de la Choirokoitia (1998)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Anastasiou, Harry (2008). Broken Olive Branch: Nationalism Ethnic Conflict and the Quest for Peace in Cyprus. Syracuse University Press. ISBN 0-8156-3196-0 
  • Brewin, Christopher (2000). European Union and Cyprus. Eothen Press. ISBN 0-906719-24-0 
  • Dods, Clement (ed.) (1999). Cyprus: The Need for New Perspectives. The Eothen Press. ISBN 0-906719-23-2 
  • Durrell, Lawrence (1957). Bitter Lemons. Faber and Faber. ISBN 0-571-20155-5 
  • Faustmann, Hubert and Nicos Peristianis (2006). Britain and Cyprus: Colonialism and Post-Colonialism, 1878–2006. Bibliopolis. ISBN 978-3-933925-36-7 
  • Gibbons, Harry Scott (1997). The Genocide Files. Charles Bravos Publishers. ISBN 0-9514464-2-8 
  • Hannay, David (2005). Cyprus: The Search for a Solution. I.B. Tauris. ISBN 1-85043-665-7 
  • Hitchens, Christopher (1997). Hostage to History: Cyprus from the Ottomans to Kissinger. Verso. ISBN 1-85984-189-9 
  • Ker-Lindsay, James (2005). EU Accession and UN Peacemaking in Cyprus. Palgrave Macmillan. ISBN 1-4039-9690-3 
  • Ker-Lindsay, James and Hubert Faustmann (2009). The Government and Politics of Cyprus. Peter Lang. ISBN 978-3-03911-096-4 
  • Mallinson, William (2005). Cyprus a Modern History. I. B. Tauris. ISBN 1-85043-580-4 
  • Mirbagheri, Farid (1989). Cyprus and International Peacemaking. Hurst. ISBN 1-85065-354-2 
  • Nicolet, Claude (2001). United States Policy Towards Cyprus, 1954–1974. Bibliopolis. ISBN 3-933925-20-7 
  • Oberling, Pierre (1982). The Road to Bellapais. Columbia University Press. ISBN 0-88033-000-7 
  • O'Malley, Brendan and Ian Craig (1999). The Cyprus Conspiracy. I.B. Tauris. ISBN 1-86064-737-5 
  • Palley, Claire (2005). An International Relations Debacle: The UN Secretary-General's Mission of Good Offices in Cyprus, 1999–2004. Hart Publishing. ISBN 1-84113-578-X 
  • Papadakis, Yiannis (2005). Echoes from the Dead Zone: Across the Cyprus Divide. I.B. Tauris. ISBN 1-85043-428-X 
  • Plumer, Aytug (2003). Cyprus, 1963–64: The Fateful Years. Cyrep (Lefkosa). ISBN 975-6912-18-9 
  • Richmond, Oliver (1998). Mediating in Cyprus. Frank Cass. ISBN 0-7146-4431-5 
  • Richmond, Oliver and James Ker-Lindsay (eds.) (2001). The Work of the UN in Cyprus: Promoting Peace and Development. Palgrave Macmillan. ISBN 0-333-91271-3 
  • Richter, Heinz (2010). A Concise History of Modern Cyprus 1878–2009. Rutzen. ISBN 978-3-447-06212-1 
  • Sacopoulo, Marina (1966). Chypre d'aujourd'hui. Paris: G.-P. Maisonneuve et Larose. 406 p., ill. with b&w photos. and fold. maps.
  • Tocci, Nathalie (2004). EU Accession Dynamics and Conflict Resolution: Catalysing Peace or Consolidating Partition in Cyprus?. Ashgate. ISBN 0-7546-4310-7 
  • Yiorghos, Leventis, (2002). Cyprus: The Struggle for Self-Determination in the 1940s. Peter Lang. ISBN 0-8204-5428-1 
  • Yiorghos, Leventis, Murata Sawayanagi Nanako, Hazama Yasushi (2008). Crossing Over Cyprus. Research Institute for Languages and Cultures of Asia and Africa (ILCAA) Tokyo University of Foreign Studies (TUFS). ISBN 978-4-86337-003-6 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Guvernare
ourism
Publicații oficiale


Flag of Cyprus.svg Subiecte CipruCiprioțiLimbile greacă și turcă

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •