Slavi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Slavii au fost un popor de origine indoeuropeană, care a migrat spre răsărit şi a ocupat, în mileniul I după Hristos, întinse teritorii din estul şi centrul Europei. Ei căutau pământuri mai bune pentru agricultură şi păşunat. Deoarece triburile slave s-au stabilit în zone întinse, între ele au aparut diferenţieri de limbă. Astfel, slavii de est au format poporul rus , ucrainean şi bielorus. Slavii de vest sunt strămoşii popoarelor ceh, slovac şi polonez. Cei care au migrat în Peninsula Balcanică, slavii de sud, au format popoarele bulgar, sârb, croat, macedonean, sloven şi muntenegrean.

Slavii erau organizaţi în triburi şi uniuni de triburi. Aceştia erau conduşi de cnezi sau jupâni, ajutaţi de Sfatul Bătrânilor. Dar, din secolele 7 şi 9, slavii au început să îşi constituie state, ca de exemplu statul cehilor (numit şi statul lui Samo), cel al sârbilor, cu capitala la Raşka sau cnezatele ruse. La crearea celor din urmă, au contribuit şi varengii sau vikingii, populaţie germanică din nordul Europei.

Strămoşii popoarelor slave se rugau la forţele naturii. Nu aveau preoţi şi nici temple, dar ridicau idoli în păduri. Din secolele 9 şi 10, popoarele slave au adoptat creştinismul. Slavii de est (ruşii, ucrainienii) şi o parte a celor de sud (sârbii, macedonenii, muntenegrenii) sunt creştini ortodocşi. Cei de la apus (cehii, slovacii, polonezii) şi o parte a celor de sud (croaţii, slovenii) sunt creştini catolici.

Una dintre marile realizări culturale ale slavilor a fost inventarea, în secolul 9, a alfabetului chirilic. În epoca modernă s-au remarcat scriitori renumiţi, mai ales în literatura rusă ca Feodor Dostoievski sau Lev Tolstoi. Istoria muzicii cunoaşte mari artişti de origine slavă cum au fost ruşii Piotr Ilici Ceaikovski şi Serghei Rahmaninov sau polonezul Ignacy Paderewski.