Tighina
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Tighina | |||
| — Oraş — | |||
|
|||
| Ţară |  Republica Moldova |
||
|---|---|---|---|
| Regiune Autonomă | Republica Moldovenească Nistreană | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Viaceslav Kogut | ||
| Populaţie (2007) | |||
| - Total | 94,500 locuitori | ||
 |
|||
Tighina sau Bender (turcă Bender (poarta), rusă Бендеры: Benderî) este un oraş cu statut de municipiu din Republica Moldova.
În compunenţa oraşului este inclusă comuna Proteagailovca.
Cuprins |
[modifică] Istorie
O aşezare exista la confluenţa râurilor Nistru şi Bâc încă din secolul II, care a crescut sub stăpânirea Kievului (968-1113) şi Galiciei (1113-1224) înainte de a fi pustiită de tătari (1224-1315) apoi reclădită de genovezi (1315-1359); voievodul Moldovei Ştefan cel Mare (1457-1504) a construit aici o mică întăritură din pământ şi lemn, care contribuia la apărarea trecerii şi localităţii de tătari. În 1538, sultanul otoman Suleyman I a anexat Tighina împreună cu un teritoriu din jurul ei. Pe locul vechii întărituri moldoveneşti, otomanii au construit o cetate din piatră, care a început să fie numită Bender.
În 1713, oraşul a fost locul de desfăşurare a luptei (kalabalîk) între Carol al XII-lea al Suediei, care s-a refugiat aici împreună cu căpetenia cazacilor, Ivan Stepanovici Mazepa după înfrângerea în războiul cu Rusia. Turcii l-au ţinut ostatic pentru a obţine bani şi pentru a exploata dificultăţile politice din Europa centrală.
Între 1812 şi 1918 Basarabia este anexată de către Imperiul Rus.
Oraşul a aparţinut României (1918-1940 şi 1941-1944) apoi Uniunii Sovietice (1940-1941 şi 1944-1991).
Din 1991 încoace, oraşul aparţine, de drept, Republicii Moldova, dar este administrată începând cu 1992 de autorităţle separatiste transnistrene susţinute de Rusia.
[modifică] Populaţie
[modifică] 1930
La recensământul din 1930 au fost număraţi 31.384 locuitori, din care 15.116 ruşi, 8.279 evrei, 5.464 români, 1.349 ucraineni, 309 polonezi, 243 germani, 170 bulgari, 46 armeni, 40 găgăuzi, 37 greci etc.
[modifică] 1989
La recensământul din 1989 au fost număraţi 138.000 locuitori, din care 57.800 (41,9%) ruşi, 41.400 (29,9%) moldoveni, 25.100 (25,1%) ucraineni, 3.800 (2,8 %) bulgari, 1.600 găgăuzi (1,2%) şi 8.300 (6%) alte etnii.
[modifică] 2004
La recensământul din 2004 au fost număraţi 97.027 locuitori, din care 41.500 (42,8%) ruşi, 24.500 (25,5%) moldoveni, 17.000 (17,4%) ucraineni şi 14.000 (14,6%) alte etnii.
[modifică] Economie
Tighina este un important centru industrial. Aici sunt amplasate mai multe fabrici, precum Floare Tighina (producţie de încălţăminte) sau Moldavkabel (producţie de cabluri electrice).
[modifică] Personalităţi
- Ilarion Ciobanu - actor român
- Lev Berg - zoolog şi geograf
- Tamara Buciuceanu - actriţă română
- Emil Constantinescu - preşedinte al României în perioada 1996-2000
- Jerzy Neyman - matematician şi statistician american
- Constantin Andronic - artist plastic
[modifică] Galerie de imagini
 Cetatea Tighina reprezentată pe o marcă poştală emisă in 1941 de Poşta Română cu ocazia eliberării Basarabiei |
 Cetatea Tighina reprezentată pe o marcă poştală emisă in 1995 de Poşta Moldovei |
 Biserica |
 Inscripţie monolingvă în limba rusă cu textul "Бендеры" (Bendery) amplasată de autorităţile separatiste la intrarea în oraş |
[modifică] Legături externe
- Istoria cetatei Tighina
- Portalul oraşului (în limba rusă)
- Tighina noastră întunecată
- Calvarul unui român din Basarabia
- Vremea în Tighina
|
|||||||
|
|||||||||||||
