Râul Váh
| Râul Váh | |
|---|---|
| amplasare: |
|
| lungime: |
|
| amplasare izvor: |
|
| cota la izvor: |
|
| zona de vărsare: |
|
| cota la vărsare: |
|
| diferență de nivel: |
|
| bazin de colectare: |
|
| debit: |
|
| harta cursului: |
|
| {{{punct-12}}}: |
|
| {{{punct-13}}}: |
|
| {{{punct-14}}}: |
|
| {{{punct-15}}}: |
|
Râul Váh germană Waag, maghiară Vág / Wágh; este după Dunăre și Tisa cel mai lung râu din Slovacia (390 km, sau 403 km). El are izvoarele în Slovacia Centrală în Tatra Mică și Tatra Mare, râul Váh ia naștere la Liptovský Hrádok prin confluența lui Biely Váh (Vahul alb) cu Čierny Váh (Vahul negru) cursul său străbate câmpii largi și defilee înguste din regiuni muntoase, după ce face un semicerc mare se varsă la Komárno germană Komorn, maghiară Komárom la est de Bratislava germană Pressburg, maghiară Pozsony în Dunăre. Râul Váh după formare curge spre vest străbate barajul de la Liptau de la Liptovský Mikuláš, trece pe lângă Ružomberok (Rosenberg) spre orașul Martin. După Strečno, face o curbură spre Žilina, trece pe lângă cetâți din regiunea Trenčín, spre Nové Mesto nad Váhom și localitatea balneară Piešťany, ajungând în Câmpia slovacă a Dunării. Se varsă la Komarno în Dunărea Mică (ramura de Nord a Dunării) după ce a traversat Trnava și a primit apele afluentului Nitra. Râul Váh este navigabil pe cursul său inferior, cursul său superior repede era folosit în trecut la transportul buștenilor cu ajutorul plutelor. Barajele construite pe cursul lui servesc nu numai la producerea de curent electric ci și la prevenirea inundațiilor.
[modificare] Atracții turistice
Azi plutele sunt folosite numai cu scopul de a atrage turiștii, pe cursul superior al râului între lacul de acumulare Liptovská Mara (de lângă Liptovský Mikuláš) și Žilina