Voivodina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Portal Voivodina

Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина, în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány, în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina, în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina, în ruteană Автономна Покраїна Войводина) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei şi totodată cel mai populat oraş, este Novi Sad, al doilea oraş ca mărime fiind Subotica.

Аутономна Покрајина Војводина
Vajdaság Autonóm Tartomány
Autonómna Pokrajina Vojvodina
Autonomna Pokrajina Vojvodina
Provincia Autonomă Voivodina
Автономна Покраїна Войводина


Drapel	Stemă

Deviză: Nu are

Imn naţional: Hej Sloveni

Capitală Novi Sad
45°33' N; 19°85' E

Oraş principal Novi Sad

Limba oficială Sârba, Maghiara, Slovaca, Româna, Ruteana, Croata

Sistem politic

regiune autonomă

- Preşedintele Ansamblului Bojan Kostreš
Boian Costreş

- Preşedintele Consiliului Executiv Bojan Pajtić
Boian Paitici

Independenţă Provincie Autonomă în Serbia

Suprafaţă

- Total 21 506 km² km² (Locul xx)

- Apa (%) xx%

Populaţie

- {{{an}}} 2 031 992 loc. (Locul xx)

- Densitate 94,4/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $10,57 miliarde (Locul xxº)

- Per capita $5 300

Monedă

Dinar (100 para)

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC+1/+2

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet .yu (.rs rezervat)

Prefix telefonic +381

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi articolul Istoria Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârşitul secolului I î.Hr. romanii ocupă şi încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraş roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voivodina începând cu secolul VI. În secolul IX, maghiarii ocupă regiunea şi o controlează până în secolul XIV, când populaţia sârbă creşte, în urma unui proces vast de colonizare.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) şi a căderii Banatului (1552). Ocupaţia otomană este însoţită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) şi Passarowitz (1718), provincia intră sub dominaţia Imperiului Habsburgic şi ulterior a Austro-Ungariei. Totuşi teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria şi Turcia şi după aceea, şi în decursul timpului unele localităţi au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereşu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Ansamblul de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem şi Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 şi până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

[modifică] Politică

Pentru detalii, vezi articolul Politica Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Coaliţia aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracţiunile politice Partidul Democrat, Uniţi pentru Voivodina (coaliţie constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraţilor din Voivodina, Alianţa Maghiarilor din Voivodina şi Mişcare politică „Forţa Serbiei”.

Funcţia de preşedinte al guvernului voivodinean este deţinută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce preşedintele parlamentului voivodinean este Boian Costreş (Liga Social Democraţilor din Voivodina).

[modifică] Districte

Pentru detalii, vezi articolul Districtele Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Principalele oraşe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica şi Vârşeţ.

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vezi articolul Geografia Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Harta Voivodinei

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina la vest. Administrativ se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava şi Dunăre. Provincia este împărţită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka şi Srem (regiune care se continuă în Croaţia).

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vezi articolul Demografia Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În urma recensământului din 2002 au fost număraţi 2.031.992 de locuitori.

Populaţia după grupuri etnice:

1 321 807 sârbi (65,05%)
290 207 unguri (14,28%)
56 637 slovaci (2,79%)
56 546 croaţi (2,78%)
49 881 iugoslavi (2,45%)
35 513 muntenegreni (1,75%)
30 419 români (1,50%)
55 016 nedeclaraţi (2,71%)
alţii

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna şi ruteana.

[modifică] Economia Voivodinei

Pentru detalii, vezi articolul Economia Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Voivodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură şi industria procesării alimentelor, industria metalelor şi chimică, industriile materialelor de construcţie, a textilelor şi altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

[modifică] Cultura Voivodinei

Pentru detalii, vezi articolul Cultura Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Români în Voivodina

Românii din Voivodina
Statutul românilor din Voivodina
Româna din Voivodina
Literatură română în Voivodina
Consiliul Naţional Român
Comunitatea Românilor din Serbia
Alianţa Românilor din Voivodina
Personalităţi româneşti în Voivodina
Comunităţi de români în Voivodina

Pentru detalii, vezi articolul Românii din Voivodinavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentraţi în 42 de localităţi. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziţiile de Bază, articolul 6:

În activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina în uz oficial cu limba sîrbocroată şi scrierea chirilică, iar scrierea latină, în modul stabilit de lege, sînt concomitent şi limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană şi scrierile lor şi limbile şi scrierile altor naţionalităţi în modul stabilit de lege.

Astfel, în majoritatea segmentelor societăţii, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localităţile Alibunar, Biserica Albă, Jitişte, Becicherecul Mare, Kovăciţa, Cuvin, Plandişte, Sărcia şi Sečanj. În comuna Vârşeţ româna este oficială în localităţile Voivodinţ, Marcovăţ, Straja, Jamu Mic, Srediştea Mică, Mesici, Jablanka, Sălciţa, Râtişor, Oreşaţ şi Coştei.

[modifică] Vezi şi

[modifică] Bibliografie

Dobrescu, Ioan Florentin şi Nicoleta Laura - Românii din Serbia, în Geopolitica, nr. 1 (5) / 2005, an IV, vezi pag.11
Ioan, Gabriel Andrei - Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică, Magazin istoric, Anul XL Nr. 12 (477) December 2006
Popi, Gligor - Românii din Banatul sârbesc, în Magazin istoric, No. 8, August 2003

[modifică] Legături externe

	Portal Banat

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Voivodina

[modifică] Administraţie

[modifică] Documente oficiale

ro Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina
ro Statutul Provinciei Autonome Voivodina
ro Legea Fundamentală a Provinciei Autonome Voivodina (Versiunea de lucru a anteproiectului legii fundamentale a Provinciei Autonome Voivodina)
ro Legea privind stabilirea anumitor competenţe ale provinciei autonome
ro Hotărârea privind folosirea simbolurilor istorice ale Provinciei Autonome Voivodina
ro Hotărârea privind drapelul Provinciei Autonome Voivodina
ro Hotărârea privind Ombudsmanul Provincial
ro Regulamentul Adunării Provinciei Autonome Voivodina
ro Legea privind liberul acces la informaţiile de importanţă publică
ro Legea privind protecţia drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale

[modifică] Cultură

[modifică] Mass Media

ro Săptămânalul Libertatea ^{[nefuncţională – arhivă]}
ro Radio Novi Sad
ro Radio România Internaţional
ro South East European Times
ro BBCRomanian.com
ro Radio Victoria (sub auspiciile Uniunii de muzică şi cultură românească „Victoria” din Serbia — în direct pe Internet)

[modifică] Minoritatea românească

ro Campania pentru uzul public al limbii române ca limbă oficială ^{[nefuncţională – arhivă]}
ro Societatea Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina ^{[nefuncţională – arhivă]}
ro Românii din Banatul Sârbesc
ro Sit despre Biserica Ortodoxă Română din Serbia (neoficial, neactualizat)

v • d • m Ţări, teritorii şi organizaţii cu limbă oficială română
State suverane	Republica Moldova¹ • România
State nerecunoscute	Republica Moldovenească Nistreană¹ ²
Regiuni autonome	Muntele Athos (Grecia) • Găgăuzia (Republica Moldova)¹ • Voivodina (Serbia)
Organizaţii internaţionale	Uniunea Europeană • Uniunea Latină
¹ Ca „limba moldovenească”. ² În Republica Moldovenească Nistreană, limba română se scrie cu alfabetul chirilic

v • d • m Fosta Iugoslavie
State suverane	Bosnia şi Herţegovina • Croaţia • Muntenegru • Republica Macedonia • Serbia • Slovenia
Regiuni autonome	Districtul federal Brčko (Bosnia şi Herţegovina) • Federaţia Bosnia şi Herţegovina (Bosnia şi Herţegovina) • Kosovo¹ (Serbia) • Republica Srpska (Bosnia şi Herţegovina) • Voivodina (Serbia)
Foste state	Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor • Regatul Iugoslaviei • Republica Socialistă Federativă Iugoslavia • Republica Federală Iugoslavia • Serbia şi Muntenegru
¹ A declarat unilateral independenţa la data de 17 februarie 2008 şi a fost parţial recunoscut.

v • d • m Provincii în Serbia
Vezi şi: Serbia Centrală
Kosovo¹ • Voivodina
¹ A declarat independenţă unilateral, dar nu este recunoscut de către majoritatea statelor lumii.