Voivodina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Provincia Autonomă Voivodina
Аутономна Покрајина Војводина
Autonomna Pokrajina Vojvodina
Vajdaság Autonóm Tartomány
Autonómna Pokrajina Vojvodina
Автономна Покраїна Войводина
Drapelul Voivodinei Stema Voivodinei
Drapel
ImnHej Sloveni
Amplasarea Voivodinei
Voievodina (cu roșu) în componența Serbiei
Capitală
(și cel mai mare oraș)
Novi Sad
45°15′N 19°51′E / 45.250°N 19.850°E / 45.250; 19.850
Limbi oficiale Sârba, Română, Maghiara, Slovaca, Ruteana, Croata,
Sistem politic regiune autonomă
 -  Președintele Ansamblului Sándor Egeresi
 -  Președintele Consiliului Executiv Bojan Pajtić
Independență
 -  Provincie Autonomă în Serbia  
Suprafață
 -  Total 21 506 km² km² (locul Locul xx)
 -  Apă (%) xx%
Populație
 -  Estimare  2 031 992 (locul Locul xx)
 -  Densitate 94,4/km² loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total 10,57 miliarde 
 -  Pe cap de locuitor 5 300 
Monedă Dinar (100 para)
Prefix telefonic +381
Domeniu Internet .rs
Fus orar UTC+1/+2

Provincia Autonomă Voivodina este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei și totodată cel mai populat oraș, este Novi Sad, al doilea oraș ca mărime fiind Subotița.

Alte nume[modificare | modificare sursă]

în sârbă Аутономна Покрајина Војводина/Autonomna Pokrajna Vojvodina,

în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány,

în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina,

în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina,

în ruteană Автономна Покраїна Войводина)

Istorie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârșitul secolului I î.Hr. romanii ocupă și încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraș roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voivodina începând cu secolul VI. În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia împing slavii și românii în Banat și Voivodina, ocupă regiunea și o controlează până în secolul XVI, când teritoriul este ocupat de turci.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) și a căderii Banatului (1552). Ocupația otomană este însoțită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718), provincia intră sub dominația Imperiului Habsburgic și ulterior a Austro-Ungariei. Totuși teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria și Turcia și după aceea, și în decursul timpului unele localități au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereșu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Adunarea de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem și Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 și până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

Politică[modificare | modificare sursă]

Coaliția aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracțiunile politice Partidul Democrat, Uniți pentru Voivodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraților din Voivodina, Alianța Maghiarilor din Voivodina și Mișcare politică „Forța Serbiei”.

Funcția de președinte al guvernului voivodinean este deținută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce președintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraților din Voivodina).

Districte[modificare | modificare sursă]

Principalele orașe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica și Vârșeț.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Vojvodina ethnic2002.png

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croația și Bosnia și Herțegovina la vest. Administrativ se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava și Dunăre. Provincia este împărțită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka și Srem (regiune care se continuă în Croația).

Demografie[modificare | modificare sursă]

În urma recensământului din 2011[1] au fost numărați 1,931,809 de locuitori.

Populația după grupuri etnice:

Grup etnic Populație  % din popul. tot.  % creștere/desc.
față de 2002
Sârbi 1,289,635 66.76% 2,5%
Unguri 251,136 13.00% 15,5%
Slovaci 50,321 2.60% 12,6%
Croați 47,033 2.43% 20,2%
Țigani 42,391 2.19% 45,9%
Români 34 576 2% 2%
Muntenegreni 22,141 1.15% 60,4%
Bunjevci 16,469 0.85% 16,7%
Rusini 13,928 0.72% 10,8%
Iugoslavi 12,176 0.63% 75,4%
Macedoneni 10,392 0.54% 11,8%
Ucraineni 4,202 0.22% 9,3%
Germani 3,272 0.17% 3,7%
Alții 143,303 7.42%

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna și ruteana.

Economia Voivodinei[modificare | modificare sursă]

Voivodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură și industria procesării alimentelor, industria metalelor și chimică, industriile materialelor de construcție, a textilelor și altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

Cultura Voivodinei[modificare | modificare sursă]

Români în Voivodina[modificare | modificare sursă]

Steagul Voivodinei
Românii din Voivodina
Statutul românilor din Voivodina
Româna din Voivodina
Literatură română în Voivodina
Consiliul Național Român
Comunitatea Românilor din Serbia
Alianța Românilor din Voivodina
Personalități românești în Voivodina
Comunități de români în Voivodina
 vizualizare  discuție  modificare 

În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentrați în 42 de localități. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispozițiile de Bază, articolul 6:

În activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina în uz oficial cu limba sîrbocroată și scrierea chirilică, iar scrierea latină, în modul stabilit de lege, sînt concomitent și limbile maghiară, slovacă, română și ruteană și scrierile lor și limbile și scrierile altor naționalități în modul stabilit de lege.

Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localitățile Alibunar, Biserica Albă, Jitiște, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște, Sărcia și Sečanj. În comuna Vârșeț româna este oficială în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei.

Harta iozefină a Banatului(senzitivă), 1769-72[modificare | modificare sursă]

Planşa 1: Szõreg, Deszk, Újszeged Planşa 2: Klárafalva Planşa 3: Fără localităţi Planşa 4: Gyálla, Ráckeresztúr, Rabé, Újszentiván Planşa 5: Beba Veche, Beba mică, Dedénszeg, Pordeanu, Kiszombor Planşa 5a: Fără localităţi Planşa 6: Novi Kneževac, Sanad Planşa 7: Banatsko Aranđelovo Planşa 8: Fără localităţi Planşa 9: Cenad Planşa 10: Fără localităţi Planşa 11: Čoka, Sânnicolau Mic Planşa 12: Fără localităţi Planşa 13: Dudeştii Vechi, Vălcani Planşa 14: Sânnicolau Mare, Saravale Planşa 15: Igriş, Satu Mare, Sânpetru Mare Planşa 16: Bezdin, Felnac, Munar, Sânpetru German, Secusigiu Planşa 17: Aradu Noul, Bodrogu Nou, Zădăreni Planşa 18: Padej Planşa 19: Iđoš Planşa 20: Nerău, Mokrin, Teremia Mare, Teremia Mică Planşa 21: Bašaid Planşa 22: Periam, Sânpetru Mic, Variaş Planşa 23: Felnac, Gelu Planşa 24: Aradu Nou, Fântânele, Sânnicolau Mic, Şagu Planşa 25: Frumuşeni Planşa 26: Fără localităţi Planşa 27: Bočar, Novo Miloševo Planşa 28: Banatsko Veliko Selo, Chichinda Mare, Comloşu Mic Planşa 29: Bulgăruş, Comloşu Mic, Grabaţ, Lenauheim Planşa 30: Biled, Satchinez Planşa 31: Bărăteaz, Călacea, Mănăştur, Orţişoara, Satchinez, Vinga Planşa 32: Fibiş, Firiteaz, Fiscut, Maşloc, Seceani, Vinga Planşa 33: Alioş, Chesinţ, Gutenbrun, Neudorf Planşa 34: Lipova, Ususău Planşa 35: Belotinţ, Chelmac Planşa 36: Fără localităţi Planşa 37: Novi Beče Planşa 38: Novo Miloševo Planşa 39: Masztord, Novi Kozarci, Srpska Crnja Planşa 40: Checea, Jimbolia, Radojevo Planşa 41: Becicherecu Mic, Iecea Mare, Iecea Mică Planşa 42: Carani, Cerneteaz, Corneşti, Dudeştii Noi, Sânandrei Planşa 43: Bencecu, Murani, Pişchia Planşa 44: Buzad, Nadăş Planşa 45: Coşarii, Cuveşdia, Dorgoş, Labaşinţ, Pătârş, Şiştarovăţ Planşa 46: Bata, Bruznic, Lalaşinţ, Zăbalţ Planşa 47: Bulci Planşa 48: Fără localităţi Planşa 49: Kumane Planşa 50: Fără localităţi Planşa 51: Fără localităţi Planşa 52: Cenei Planşa 53: Beregsău Mare/Mic, Bobda, Săcălaz, Sânmihaiu Român, Utvin Planşa 54: Timişoara Planşa 55: Giarmata, Ianova, Izvin, Recaş, Remetea Mare Planşa 56: Brestovăţ, Recaş, Topolovăţu Mare Planşa 57: Bara, Brestovăţ, Ghizela, Racoviţa, Secaş, Ticvaniu Mare Planşa 58: Bara, Bata, Boldur, Făget, Mănăştiur, Oţelu Roşu, Ohaba Lungă Planşa 59: Bata, Birchiş, Săvârşin Planşa 60: Pojoga, Sălciva Planşa 61: Fără localităţi Planşa 62: Elemir, Melenci, Taraš Planşa 63: Iancaid, Jitişte Planşa 64: Novi Itabej, Toracul Mare, Toracul Mic Planşa 65: Sânmartinu Sârbesc Planşa 66: Diniaş, Parţa, Peciu Nou Planşa 67: Chişoda, Giroc, Moşniţa Nouă, Şag, Uliuc, Urseni Planşa 68: Bazoş, Bucovăţ, Dragşina, Cărpiniş, Moşniţa Nouă Planşa 69: Belinţ, Ghizela, Racoviţa, Topolovăţu Mare Planşa 70: Balinţ, Belinţ, Bethausen, Coşteiu, Mănăştiur, Pădurani, Păru Planşa 71: Bethausen, Dumbrava, Ierşnic, Mănăştiur, Traian Vuia Planşa 72: Curtea, Făget, Margina Planşa 73: Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Homojdia Planşa 74: Aradac, Becicherecu Mare Planşa 75: Clec Planşa 76: Fără localităţi Planşa 77: Foeni, Giulvăz, Ivanda, Meda, Rudna Planşa 78: Cebza, Macedonia, Obad, Petroman Planşa 79: Jebel, Pădureni, Unip Planşa 80: Chevereşu Mare, Racoviţa, Sacoşu Turcesc Planşa 81: Boldur, Buziaş, Ohaba-Forgaci, Racoviţa Planşa 82: Belinţ, Boldur, Coşteiu , Darova, Lugoj Planşa 83: Bârna, Fârdea, Tapia, Traian Vuia Planşa 84: Curtea, Dumbrava, Făget, Fârdea, Tomeşti Planşa 85: Pietroasa Planşa 86: Ecica Planşa 87: Botoš Planşa 88: Boka, Neuzina Planşa 89: Giera, Ghilad, Modoş, Sărcia, Šurjan Planşa 90: Ciacova, Dolaţ, Ghilad, Voiteg Planşa 91: Cerna, Folea Planşa 92: Niţchidorf, Tormac, Vermeş Planşa 93: Sacoşu Mare, Silagiu Planşa 94: Gavojdia, Lugoj, Ştiuca, Victor Vlad Delamarina Planşa 95: Bârna, Criciova, Fârdea, Gavojdia, Lugoj, Nădrag Planşa 96: Fără localităţi Planşa 97: Fără localităţi Planşa 98: Fără localităţi Planşa 99: Farkašdin, Idvor, Perlez Planşa 100: Orlovat, Tomaševac Planşa 101: Banatska Dubica, Jarkovac Planşa 102: Konak, Livezile Planşa 103: Banloc, Denta, Deta Planşa 104: Birda, Denta, Deta, Gătaia Planşa 105: Ersig, Gherteniş, Şoşdea Planşa 106: Fârliug, Ramna, Vermeş, Visag Planşa 107: Fârliug, Gavojdia, Ştiuca Planşa 108: Cărăvan, Jena, Sacu, Tincova Planşa 109: Fără localităţi Planşa 110: Fără localităţi Planşa 111: Fără localităţi Planşa 112: Čenta, Opovo, Sakule Planşa 113: Fără localităţi Planşa 114: Dobrica, Ilanđža Planşa 115: Fără localităţi Planşa 116: Gaiu Mic, 	Moraviţa, Veliki Gaj Planşa 117: Gătaia, Jamu Mare Planşa 118: Berzovia, Biniş, Bocşa, Fizeş Planşa 119: Bocşa, Ezeriş, Ocna de Fier Planşa 120: Brebu, Copăcele, Fârliug, Zorlenţu Mare Planşa 121: Caransebeş, Constantin Daicoviciu, Copăcele, Obreja, Păltiniş Planşa 122: Glimboca, Oţelu Roşu, Zăvoi Planşa 123: Fără localităţi Planşa 124: Fără localităţi Planşa 125: Sefkerin Planşa 126: Padina Planşa 127: Alibunar, Seleuş Planşa 128: Janošik, Sân Mihai Planşa 129: Jamu Mic, Mărghita, Vatin Planşa 130: Jamu Mare, Veliko Središte Planşa 131: Doclin, Dognecea, Forotic Planşa 132: Lupac, Reşiţa Planşa 133: Brebu, Ezeriş, Păltiniş, Târnova Planşa 134: Buchin, Caransebeş, Turnu Ruieni Planşa 135: Obreja, Zăvoi Planşa 136: Marga Planşa 137: Fără localităţi Planşa 138: Iabuca Planşa 139: Satu Nou Planşa 140: Fără localităţi Planşa 141: Uljma, Vlaicovăţ Planşa 142: Iablanca, Mesici, Pavliš, Râtişor, Srediştea Mică, Vârşeţ Planşa 143: Forotic, Gudurica, Marcovăţ Planşa 144: Dognecea, Goruia, Ticvaniu Mare Planşa 145: Caraşova, Goruia, Lupac, Reşiţa Planşa 146: Fără localităţi Planşa 147: Buchin, Bolvaşniţa, Bucoşniţa Planşa 148: Turnu Ruieni Planşa 149: Fără localităţi Planşa 150: Belgrad Planşa 151: Panciova, Starčevo Planşa 152: Fără localităţi Planşa 153: Doloave Planşa 154: Izbište, 	Parta, Potporanj, Zagajica Planşa 155: Banatska Subotica, Berlişte, Coştei, Oreşaţ, Straja, Voivodinţ Planşa 156: Grădinari, Oraviţa, Sălciţa, Vărădia, Vrani Planşa 157: Ciudanoviţa, Oraviţa, Ticvaniu Mare Planşa 158: Fără localităţi Planşa 159: Fără localităţi Planşa 160: Armeniş, Slatina-Timiş Planşa 161: Fără localităţi Planşa 162: Fără localităţi Planşa 163: Omoliţa Planşa 164: Bavanište Planşa 165: Deliblata Planşa 166: Dupljaja, Grebenaţ Planşa 167: Berlişte, Biserica Albă, Crvena Crkva, Jasenovo, Kruščica, Vračev Gaj Planşa 168: Berlişte, Ciuchici, Răcăşdia Planşa 169: Ciclova Română, Oraviţa Planşa 170: Fără localităţi Planşa 171: Luncaviţa Planşa 172: Domaşnea, Teregova Planşa 173: Fără localităţi Planşa 174: Fără localităţi Planşa 175: Fără localităţi Planşa 176: Banatski Brestovac, Pločica Planşa 177: Cuvin, Gaj Planşa 178: Banatska Palanka , Dubovac Planşa 179: Kusić, Socol Planşa 180: Ciuchici, Kaluđerovo, Naidăş, Sasca Montană, Socol Planşa 181: Ciclova Română, Sasca Montană Planşa 182: Bozovici, Prigor Planşa 183: Cornea, Iablaniţa, Lăpuşnicel, Mehadica Planşa 184: Cornea, Cornereva, Mehadia Planşa 185: Fără localităţi Planşa 186: Pojejena Planşa 187: Moldova Nouă, Pojejena Planşa 188: Dalboşeţ, Lăpuşnicu Mare Planşa 189: Bănia, Bozovici, Dalboşeţ, Eftimie Murgu, Prigor Planşa 190: Iablaniţa, Prigor Planşa 191: Mehadia Planşa 192: Fără localităţi Planşa 193: Moldova Nouă Planşa 194: Sicheviţa Planşa 195: Fără localităţi Planşa 196: Topleţ Planşa 197: Băile Herculane Planşa 198: Fără localităţi Planşa 199: Berzasca, Sicheviţa Planşa 200: Fără localităţi Planşa 201: Coramnic, Jupalnic, Tufari Planşa 202: Fără localităţi Planşa 203: Fără localităţi Planşa 204: Plavişeviţa Planşa 205: Eşelniţa, Orşova Planşa 207: Sviniţa Planşa 208: Tişoviţa Planşa 000: ro/hu/de/Legendă Harta originală de ansamblu
Banatul în hărțile iozefine (senzitivă), 1769-1772. (Click pe planșa dorită)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Voivodina

Administrație[modificare | modificare sursă]

Documente oficiale[modificare | modificare sursă]

Cultură[modificare | modificare sursă]

Mass Media[modificare | modificare sursă]

Minoritatea românească[modificare | modificare sursă]