Voivodina

Provincia Autonomă Voivodina Аутономна Покрајина Војводина Autonomna Pokrajina Vojvodina Vajdaság Autonóm Tartomány Autonómna Pokrajina Vojvodina Автономна Покраїна Войводина
Drapel
Imn: Hej Sloveni
Voievodina (cu roșu) în componența Serbiei
Capitală (și cel mai mare oraș)		Novi Sad 45°33′N 19°85′E
Limbi oficiale		Sârba, Maghiara, Slovaca, Româna, Ruteana, Croata
Sistem politic		regiune autonomă
-	Președintele Ansamblului	Sándor Egeresi
-	Președintele Consiliului Executiv	Bojan Pajtić
Independență
-	Provincie Autonomă în Serbia
Suprafață
-	Total	21 506 km² km² (locul Locul xx)
-	Apă (%)	xx%
Populație
-	Estimare	2 031 992 (locul Locul xx)
-	Densitate	94,4/km² loc/km²
PIB (PPC)		estimări
-	Total	10,57 miliarde
-	Pe cap de locuitor	5 300
Monedă		Dinar (100 para)
Prefix telefonic		+381
Domeniu Internet		.yu (.rs rezervat)
Fus orar		UTC+1/+2

Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина/Autonomna Pokrajna Vojvodina, în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány, în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina, în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina, în ruteană Автономна Покраїна Войводина) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei și totodată cel mai populat oraș, este Novi Sad, al doilea oraș ca mărime fiind Subotica.

Istorie

Articol principal: Istoria Voivodinei.

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârșitul secolului I î.Hr. romanii ocupă și încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraș roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voivodina începând cu secolul VI. În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia ocupă regiunea și o controlează până în secolul XIV, când populația sârbă crește, în urma unui proces vast de colonizare.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) și a căderii Banatului (1552). Ocupația otomană este însoțită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718), provincia intră sub dominația Imperiului Habsburgic și ulterior a Austro-Ungariei. Totuși teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria și Turcia și după aceea, și în decursul timpului unele localități au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereșu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Ansamblul de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem și Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 și până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

Politică

Articol principal: Politica Voivodinei.

Coaliția aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracțiunile politice Partidul Democrat, Uniți pentru Voivodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraților din Voivodina, Alianța Maghiarilor din Voivodina și Mișcare politică „Forța Serbiei”.

Funcția de președinte al guvernului voivodinean este deținută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce președintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraților din Voivodina).

Districte

Articol principal: Districtele Voivodinei.

• Bačka de Nord
• Banatul Central
• Banatul de Nord
• Banatul de Sud
• Bačka de Vest
• Bačka de Sud
• Srem

Principalele orașe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica și Vârșeț.

Geografie

Articol principal: Geografia Voivodinei.

Harta geografică a Sebiei şi Voivodinei

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croația și Bosnia și Herțegovina la vest. Administrativ se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava și Dunăre. Provincia este împărțită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka și Srem (regiune care se continuă în Croația).

Demografie

Articol principal: Demografia Voivodinei.

În urma recensământului din 2002 au fost numărați 2.031.992 de locuitori.

Populația după grupuri etnice:

• 1 321 807 sârbi (65,05%)
• 290 207 unguri (14,28%)
• 56 637 slovaci (2,79%)
• 56 546 croați (2,78%)
• 49 881 iugoslavi (2,45%)
• 35 513 muntenegreni (1,75%)
• 30 419 români (1,50%)
• 55 016 nedeclarați (2,71%)
• alții

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna și ruteana.

Economia Voivodinei

Articol principal: Economia Voivodinei.

Voivodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură și industria procesării alimentelor, industria metalelor și chimică, industriile materialelor de construcție, a textilelor și altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

Cultura Voivodinei

Articol principal: Cultura Voivodinei.

Români în Voivodina

Articol principal: Românii din Voivodina.

Românii din Voivodina

Statutul românilor din Voivodina

Româna din Voivodina

Literatură română în Voivodina

Consiliul Național Român

Comunitatea Românilor din Serbia

Alianța Românilor din Voivodina

Personalități românești în Voivodina

Comunități de români în Voivodina

În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentrați în 42 de localități. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispozițiile de Bază, articolul 6:

În activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina în uz oficial cu limba sîrbocroată și scrierea chirilică, iar scrierea latină, în modul stabilit de lege, sînt concomitent și limbile maghiară, slovacă, română și ruteană și scrierile lor și limbile și scrierile altor naționalități în modul stabilit de lege.

Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localitățile Alibunar, Biserica Albă, Jitiște, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște, Sărcia și Sečanj. În comuna Vârșeț româna este oficială în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei.

Harta iozefină a Banatului(senzitivă), 1769-72

Banatul în hărțile iozefine (senzitivă), 1769-1772. (Click pe planșa dorită)

Vezi și

• Distribuția geografică a limbii române
• Euroregiunea DKMT

Bibliografie

• Dobrescu, Ioan Florentin și Nicoleta Laura - Românii din Serbia, în Geopolitica, nr. 1 (5) / 2005, an IV, vezi pag.11
• Ioan, Gabriel Andrei - Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică, Magazin istoric, Anul XL Nr. 12 (477) December 2006
• Popi, Gligor - Românii din Banatul sârbesc, în Magazin istoric, No. 8, August 2003

Legături externe

Administrație

• en sr Administrația din Voivodina
• ro Adunarea Provinciei Autonome Voivodina
• ro Informatori, concursuri întreprinse de P. A. Voivodina
• ro Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale
• ro Secretariatul Provincial pentru Autonomia Locală și Cooperarea Intercomunală
• ro Cancelaria Ombudsmanului provincial ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Ambasada României în Serbia ^{[nefuncțională – arhivă]}

Documente oficiale

• ro Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina
• ro Statutul Provinciei Autonome Voivodina
• ro Legea Fundamentală a Provinciei Autonome Voivodina (Versiunea de lucru a anteproiectului legii fundamentale a Provinciei Autonome Voivodina)
• ro Legea privind stabilirea anumitor competențe ale provinciei autonome
• ro Hotărârea privind folosirea simbolurilor istorice ale Provinciei Autonome Voivodina
• ro Hotărârea privind drapelul Provinciei Autonome Voivodina
• ro Hotărârea privind Ombudsmanul Provincial
• ro Regulamentul Adunării Provinciei Autonome Voivodina
• ro Legea privind liberul acces la informațiile de importanță publică
• ro Legea privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale

Cultură

• ro Asociația de Afaceri a Editorilor și Librarilor din Voivodina
• ro Centrul multicultural ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Institutul pentru manuale și îndrumătoare, Belgrad - Manuale în limbile minorităților ^{[nefuncțională – arhivă]}

Mass Media

• ro Săptămânalul Libertatea ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Radio Novi Sad
• ro Radio România Internațional
• ro South East European Times
• ro BBCRomanian.com
• ro Radio Victoria (sub auspiciile Uniunii de muzică și cultură românească „Victoria” din Serbia — în direct pe Internet)

Minoritatea românească

• ro Campania pentru uzul public al limbii române ca limbă oficială ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Societatea Română de Etnografie și Folclor din Voivodina ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Românii din Banatul Sârbesc
• ro Sit despre Biserica Ortodoxă Română din Serbia (neoficial, neactualizat)