Baia, Suceava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Baia
—  Sat  —
Biserica Alba, Baia
Biserica Alba, Baia
Baia se află în Romania
{{{alt}}}
Baia
Localizarea satului pe harta României
Baia se află în Județul Suceava
{{{alt}}}
Baia
Localizarea satului pe harta județului Suceava
Coordonate: Coordonate: 47°25′5″N 26°13′8″E / 47.41806°N 26.21889°E / 47.41806; 26.2188947°25′5″N 26°13′8″E / 47.41806°N 26.21889°E / 47.41806; 26.21889

Țară  România
Județ Actual Suceava county CoA.png Suceava
Comună Baia

Altitudine 362 m.d.m.

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 727020

Baia este o localitate în județul Suceava, Moldova, România, reședința comunei Baia. În evul mediu a fost unul din principalele centre urbane ale Moldovei, distrus în Bătălia de la Baia (1467). Până în 1950 a fost centru de plasă în județul Baia.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Sigiliul orașului Baia

O locuință de aproximativ 92 mp din prima fază a perioadei pre-Cucuteni datând din 5200-5100 Î.Hr. a fost descoperită de arheologi în Baia [1] . După unii istorici, printre care și Ion Nistor, Baia exista ca așezare medievală închegată de pe la leatul 1200, sau, după Carol Auner și M. Lepădatu, din prima jumătate a veacului al XIII-lea. În epoca modernă a fost reședința județului cu același nume. Astăzi, comuna Baia, aflată la 8 km de Fălticeni, face parte din județul Suceava. Localitatea, situată pe râul Moldova, apare în documentele scrise în latină cu denumirea de Civitas Moldaviae, fiind cunoscută în trecut, pe românește, și sub numele de Târgul Moldovei. În izvoarele germane variantele sunt: Stadt Molde, Molda și Mulda.

Orașul a fost populat de sașii transilvăneni săraci, care au trecut în Moldova după marea invazie mongolă din 1241.[2] Prezența acestora transpare și din faptul că orașul medieval a avut un sigiliu cu legenda în limba latină. De la această comunitate, precum și de la cea maghiară, au rămas două biserici catolice (Biserica Sf. Petru și Pavel, [[Catedrala Catolică din Baia]]), astăzi prima fiind neidentificabilă topografic, iar a doua fiind în ruină. De la Baia, reședința țării se crede că s-a mutat temporar la Siret, apoi a fost atestată la Suceava și apoi la Iași.

Pentru sensul vechi al toponimului Baia, cea mai sugestivă denumire e cea din documentele maghiare, Moldvabánya, tradusă „Mina Moldovei”, fiindcă în maghiară bánya înseamnă „mină” dar și "bănie" centrul administrativ al unui șef local sau ban. Traducerea nu se referă strict la activitatea de minerit subteran, ci și la obținerea metalelor prețioase prin decantare, adică „spălarea” aurului de către „băieși”.[3]

Vestigii din epoca metalelor și din cea prefeudală arată o continuitate neîntreruptă de viețuire. Cercetările arheologice atestă o viață urbană în veacul al XIV-lea. Într-un document din 1339 Baia trecea drept „cel mai mare oraș de la est de Carpați”. Pecetea cetății poartă, în jurul unui cerb, cu imaginea lui Cristos răstignit între coarnele cerbului (amintind de Sfântul Eustațiu, inscripția: "Sigiliul orașului Moldavia, capitala Țării Moldovenești". În veacurile XIV-XVI, Baia a fost unul dintre orășelele medievale cele mai dezvoltate din principatul românesc Moldova.

Ruinele catedralei catolice din Baia (încep. sec. al XV-lea)

Baia nu a fost doar prima cetate de scaun a Moldovei ci și un foarte important centru religios. În veacul al XIII-lea, misionari dominicani au ridicat aici o biserică, iar în 1337 e amintită într-un document și o biserică franciscană, construită de sașii săraci, exilați la Baia. La leatul [(anul)] 1410, din porunca voievodului Alexandru cel Bun, s-a început ridicarea catedralei catolice, cea mai mare din Moldova de atunci, ale cărei impresionante ruine se văd și astăzi. Din 1420 Baia a fost și reședința unei episcopii catolice, desființată, poate, după lupta din 14-15 decembrie 1467, unul dintre cele mai însemnate evenimente din viața orașului, Bătălia de la Baia, unde oștile lui Ștefan cel Mare le-au zdrobit pe cele ale lui regelui ungar Matia Corvin. Armata ungară a suferit o cumplită înfrângere. Au pierit peste 12.000 de oameni, și, scrie cronicarul Grigore Ureche, „singur craiul, rănit de săgeată foarte rău, deabea au hălăduit pe poteci, de-au ieșit în Ardeal.” Cu acel prilej orașul a fost distrus. Apoi a fost reclădit casă cu casă, stradă cu stradă, reluându-și întreaga activitate. La leatul (anul) 1561, pentru încurajarea negoțului, voievodul Alexandru Lăpușneanu stabilea aici patru iarmaroace pe an: la 13 martie, 29 iune, 8 septembrie și 14 octombrie.

Biserica Albă din Baia

În afara ruinelor ce amintesc de ctitoria lui Alexandru cel Bun, înălțată pentru doamna lui, Margareta, un monument istoric de primă mână este Biserica Sfântul Gheorghe, ctitorie atribuita lui (a se vedea „Bisericile moldovenești din sec XVI-XVIII” de G. Balș) Ștefan cel Mare, în urma victoriei asupra regelui Ungariei, Matia Corvin. I se spune și Biserica Albă, probabil fiindcă nu a fost zugrăvită niciodată! S-ar zice că e doar o întâmplare, dar nici Putna, cea mai mare ctitorie a lui Ștefan, nu a fost pictată. Despre Putna, cronicarul Ion Neculce scrie, din auzite: "mai mult poleită decât zugrăvită". În acest sens, enigmele sporesc odată cu cele două deshumări ale lui Ștefan cel Mare, pe vremea ocupației habsburgice, când s-a descoperit că voievodul fusese înmormântat pe 13 drugi de fier, cu capul tăiat, sprijinit pe cărămizi, și fără sicriu!

Baia mai adăpostește un frumos monument istoric, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie a lui Petru Rareș, din 1532. Portretul votiv îl reprezintă pe ctitor, Petru Rareș, împreună cu doamna Elena și un fiu, poate Iliaș.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Mihai Gafița (1923-1977) - scriitor; născut la Baia
  • Nicolae Stoleru (1878-1916) - învățător la Școala din Baia (1904-1916), întemeietorul Cercului "Deșteptarea Sătenilor", al foii "Vestitorul Satelor", Caselor de Sfat și Cetire și Asociației Învățătorilor din județul Baia; mort eroic în luptele din Munții Călimani

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Descoperire în România: cea mai mare locuință pre-Cucuteni datând din 5200-5100 Î.Hr., în: ziarul Gândul din 07.10.2013.
  2. ^ Hugo Weczerka, Das Fürstentum Moldau und die Deutschen, în: Isabel Röskau-Rydel, Deutsche Geschichte im Osten Europas. Galizien, Bukowina, Moldau, Berlin 1999, pag. 338.
  3. ^ Vilmos Tánczos, Moldvabánya magyar emlékei (2007).

Alte surse[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

SV Acest articol despre o localitate din județul Suceava este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.