Cernavodă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cernavodă
—  Oraș  —
Orașul Cernavodă și Canalul Dunăre-Marea Neagră
Orașul Cernavodă și Canalul Dunăre-Marea Neagră
Stema Cernavodă
Stemă
Cernavodă se află în Romania
{{{alt}}}
Cernavodă
Localizarea orașului pe harta României
Cernavodă se află în Județul Constanța
{{{alt}}}
Cernavodă
Localizarea orașului pe harta județului Constanța
Coordonate: Coordonate: 44°20′17″N 28°2′1″E / 44.33806°N 28.03361°E / 44.33806; 28.0336144°20′17″N 28°2′1″E / 44.33806°N 28.03361°E / 44.33806; 28.03361

Țară  România
Județ Constanța

SIRUTA 60776

Guvernare
 - Primar Gheorghe Hânsă (PNL, ales 2012)

Suprafață
 - Total 46,69  km²
Altitudine 50 m.d.m.

Populație (2011)[1][2][3]
 - Total 17.022 locuitori
 - Densitate 365 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 18.915 locuitori
Cod poștal 905200

Site: http://www.primaria-cernavoda.ro/

Cernavodă (în antichitate: Axiopolis (greacă: Ἀξιούπολις), bulgară: Черна вода (Cherna voda), turcă: Boğazköy) este un oraș din partea de vest a județului Constanța, Dobrogea, România. Are o populație de 18.915 locuitori.[3] Este la o distanță de 59 km de municipiul Constanța. În perioada 2008 - 2012, primarul orașului a fost Mariana Mircea. Localitatea are o poziție privilegiată prin situarea sa pe malul drept al brațului Dunărea Veche, în punctul de contact cu fluviul Dunărea. Este considerat a fi un nod de transport de interes national, avându-se in vedere magistralele de transport rutier, fluvial si feroviar care trec prin Cernavoda. Orașul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala Nucleară de la Cernavodă, singura centrală de acest tip (CANDU) din România. Se crede că[formulare evazivă] orașul a fost reconstruit de legendarul domn muntean Negru Vodă, astfel ar putea proveni numele său cerna (cernîi) în slavonă însemnând negru.[4] O altă versiune este că denumirea vine din slavonă având semnificația de apa neagră.[4] În favoarea acestei ipoteze ar pleda faptul că, multă vreme, numele ― uzual și oficial ― al localității a fost „Cernavoda“ (ultima literă fiind a, nu ă), acesta fiind însă înlocuit, pe nesimțite, de prin anii 1960-1970, în uzul curent, apoi și în nomenclatorul oficial al denumirii localităților, cu „Cernavodă“ (se poate presupune aici un fenomen de „etimologie populară“, vorbitorii presupunând că numele ar veni cumva de la vreun „vodă“; există opinia ― minoritară, așa-zicând puristă, dar nu lipsită de temei ― că „Cernavodă“ ar fi o formă eronată, forma corectă fiind „Cernavoda“). Aceasta se poate corela și cu numele râului Carasu din vecinătate, care în limba turcă are aceeași semnificație de apă neagră.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Preistorie[modificare | modificare sursă]

Primele descoperiri aparțin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) - mai multe așezări și o necropolă (cca. 400 de morminte). În anul 1945 au fost descoperite Gânditorul de la Hamangia, alături de perechea sa Femeie șezând datând din a doua jumătate a mileniului V – începutul mileniului IV î.Hr. .

Antichitate[modificare | modificare sursă]

Orașul a fost fondat de coloniști greci, sub numele de Axiopolis în secolul al IV-lea î.Hr., ca punct de comerț cu dacii din împrejurimi. Apoi, în secolul al IV-lea d.Hr. așezarea a fost reconstruită de romani, la ordinul lui Constantin cel Mare, care au construit aici o cetate. Aici a existat și o episcopie și s-au găsit inclusiv ruine de basilici din secolul IV. În prezent ruinele cetății sunt un punct de atracție turistică pe Dunăre.

Evul Mediu[modificare | modificare sursă]

În anul 1389 Mircea cel Bătrân alipește Dobrogea, inclusiv Cernavodă, Țării Românești, dar aceasta va intra sub administrarea Imperiului Otoman în anul 1420 timp de peste patru secole și orașul va purta numele de Boğazköy, fiind în această perioadă un mic sat.

După Congresul de la Berlin (1878)[modificare | modificare sursă]

În urma Războiului de Independență și a Congresului de la Berlin, Cernavodă revine Regatului României. La sfârșitul anului 1878, localitatea a căpătat rangul de reședință a județului Silistra Nouă. Integrarea Dobrogei în Regatul României a sporit importanța orașului Cernavodă, deoarece Dobrogea asigura ieșirea la mare a statului român. Astfel se construiește Podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul țării, iar orașul Cernavodă devine un punct principal de tranzit pe ruta către Constanța ce va deveni principalul port la Marea Neagră.

Arhitectură industrială[modificare | modificare sursă]

  • Între 1890 și 1895, inginerul Anghel Saligny a construit aici un pod peste Dunăre și peste brațul Borcea al Dunării. Podul Regele Carol I, (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny), complexul de poduri, în lungime totală de 4087,95 m fiind în acea vreme cel mai lung complex de poduri din Europa. Ultimul piron al podului, turnat din argint, a fost, simbolic, bǎtut de Anghel Saligny reprezentând încheierea lucrǎrilor la pod. Mai târziu, la încercarea podului, inginerul A. Saligny a stat într-o barcǎ, sub pod, în vreme ce pe pod erau puse vagoane încǎrcate cu rocǎ, semn al încrederii și garanției.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Cernavodă

     Români (87.58%)

     Romi (2.23%)

     Turci (2.7%)

     Necunoscută (6.51%)

     Altă etnie (0.96%)



Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Cernavodă

     Ortodocși (88.12%)

     Musulmani (3.16%)

     Necunoscută (6.56%)

     Altă religie (2.14%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cernavodă se ridică la 17.022 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 18.915 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,59%). Principalele minorități sunt cele de turci (2,7%) și romi (2,23%). Pentru 6,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,13%), cu o minoritate de musulmani (3,16%). Pentru 6,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Evoluția populației la recensăminte:


Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cernavodă