Petrom

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
OMV Petrom S.A.
Tip Societate pe acțiuni
Simbol bursier BVB: SNP
Fondată 1991
Sediu București, România
Zona deservită România
Oameni cheie Mariana Gheorghe (CEO)
Industrie Petrol
Produse Petroliere
Venit 23,05 miliarde RON (2011)[1]
Profit net 3,75 miliarde RON (2011)[1]
Active totale 36,48 miliarde RON (2011)[1]
Capital propriu 21,10 miliarde RON (2011)[1]
Proprietar OMV (51,01%)
Angajați 22.912 (2011)[2]
Slogan Esența mișcării.
Website petrom.com

OMV Petrom S.A. (BVB: SNP ) este cea mai importantă companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie. Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol și gaze estimate la 0,9 miliarde barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone și aproximativ 550 de benzinării în România[3]. Compania deține, de asemenea, o rețea internațională de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia[4]. Producția anuală este de aproximativ 5 milioane tone țiței pe an. Petrom are și o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat, amplasată în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Petrom mai deține și importante zăcăminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor după Romgaz, cu o producție anuală de aproximativ 6 miliarde metri cubi.

Compania a avut o cifră de afaceri de 3 miliarde de euro în anul 2009,[5] iar în mai 2010 capitalizarea acesteia era de 4 miliarde euro[6]

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1991 se înființează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A.

În anul 1996 a fost înființată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe acțiuni, constituită prin reorganizarea RAFIROM, PECO și PETROTRANS, care au fost comasate și și-au încetat activitatea. Compania Română de Petrol deținea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracție, de depozite și de stațiile de benzină.

În anul 1997 Compania Română de Petrol,care deținea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracție, de depozite și de stațiile de benzină, a fost împărțită, 8 dintre rafinării funționând pe cont propriu, restul activelor intrând în proprietatea Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a moștenit două rafinării (Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești), toată fosta rețea de distribuție PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS.

În anul 1999 este realizată prima etapă a restructurării organizatorice prin disponibilizarea unui număr de 13.000 persoane din sectorul de up-stream. Totodată se demarează prima etapă a privatizarii companiei printr-o acțiune de majorare de capital.

În anul 2001 acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București.

În anul 2002 activitățile mecano-energetice din cadrul sucursalei Petromar Constanța se externalizează sucursalei Petroserv, acestea fiind preluată de SC Petrom service SA împreună cu întregul personal aferent. Se demarează procesul de privatizare prin publicarea în presa internațională și din România a anunțului pentru selectarea consultantului. 12 bănci de investiții depun expresii de interes, sunt selectate 7. Se semnează acordul cu BERD pentru suma de 150 mil. USD reprezentând un împrumut sindicalizat pre-privatizare. Se inițiază prima etapă a procesului de privatizare, se pregătește pregătirea privatizării.

În anul 2004 Se depun ofertele angajate. Companiile OMV, Occidental și MOL sunt selectate pentru negocieri.

Pe data de 23 iulie 2004, OMV, a achiziționat 51% din acțiunile PETROM. Tranzacția a fost încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, preț care după ajustarea ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.

În anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe șase divizii, dintre care trei operaționale. Se lansează noul concept "Full Agency“. Petrom lansează un nou concept de benzinărie, PETROMV. Noul concept prevede modificări majore în domeniul serviciilor complementare și al facilităților, ce includ magazinele Viva, restaurante și locuri de joacă pentru copii. De asemenea, stațiile PETROMV oferă servicii complete precum alimentarea mașinilor, verificarea presiunii roților și spălarea parbrizelor.

În anul 2006 are loc achiziția unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria și OMV Serbia și a 30 de benzinării MOL și a 95% din Aviation Petroleum.

Petrom a achiziționat un pachet majoritar de 74,9% din Ring Oil Holding & Trading Ltd, companie ce deține un portofoliu de opt licențe de explorare și o licență de explorare și producție în Rusia.

În anul 2007 Petrom semnează contractul de construcție pentru Petrom City, noul sediu central al companiei.

Petrom a semnat contractul pentru achiziția activității de servicii petroliere a Petromservice, servicii aferente activităților de explorare și producție ale Petrom. Prețul de achiziție a fost de 328,5 milioane euro.

Petrom a anunțat că au fost descoperite o serie de noi zăcăminte: Delta 4 (țiței), Mamu 4320 (gaze și gaz condensat), Ochiuri 900 (țiței), Abrămuț (țiței și gaze) și Predești 7 W (gaze).

În iunie 2007 Petrom a înființat compania Petrochemicals Argeș, care a preluat activitățile petrochimice ale rafinăriei Arpechim[7]. În mai 2009, Ministerul Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeș pentru suma de 150 milioane Euro[7].

În anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu un consorțiu format din General Electric și Metka. Consorțiul va construi și livra la cheie, până în septembrie 2011, o centrală de producere a energiei electrice și a aburului în ciclu combinat, care va funcționa pe bază de gaze naturale. Valoarea contractului depășește 400 de milioane de euro. Petrom și ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited au semnat o înțelegere referitoare la explorarea potențialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncă din perimetrul Neptun, de pe platforma continentală românească a Mării Negre. În anul 2009, Petrom a început producția de țiței pe zăcământul Komsomolskoe din vestul Kazahstanului. Rezervele dovedite și probabile ale zăcământului sunt estimate de companie la 34 milioane barili.

Începând cu 1 ianuarie 2010, Adunarea Generală Extraordinară a Petrom a decis schimbarea denumirii companiei petroliere Petrom în OMV Petrom. OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51%. Ministerul Economiei deține 20,64% din companie, Fondul Proprietatea are o participație de 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are 2,03% din acțiuni, iar 6,21% din titluri aparțin acționarilor minoritari [8].

Pe 1 februarie, Rainer Schlang a devenit membru al Directoratului OMV Petrom S.A., responsabil cu activitatea de Marketing. Acesta îi succedă lui Tamas Mayer, care a preluat noi atribuții în cadrul Grupului OMV.

În aprilie 2010, Petrom și-a extins portofoliul de proiecte în ceea ce privește producerea de electricitate prin achiziția în proporție de 100% a SC Wind Power Park SRL. Wind Power Park deține în Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse eoliene pentru care au fost obținute toate autorizațiile, cu o capacitate proiectată de circa 45 MW. Petrom va construi și opera o centrala electrică eoliană, care este estimată să intre în producție la jumătatea anului 2011. [9].

Pe 18 mai, Petrom a anunțat încheierea cu succes a campaniei offshore desfășurate în zăcămintele Lebăda Est și Lebăda Vest, situate în blocul Histria din Marea Neagră, folosind o tehnologie inovatoare pentru România. În urma acestei campanii offshore, se estimează o producție suplimentară în 2010 de peste 300.000 bep, care va proveni din două sonde existente (LO2 și LO4) și o sondă nou săpată (LV05).

Pe 1 iunie, Petrom a anunțat punerea în funcțiune a sistemului de livrare a gazelor Hurezani, proiect inițiat pentru a optimiza livrarea de gaze în rețeaua națională de transport în perioadele când presiunea din sistem înregistrează niveluri foarte ridicate.

Pe 12 iulie, Petrom a anunțat semnarea unui contract cu Petrofac, pe 15 ani, pentru creșterea producției în mai multe zăcăminte din zona Țicleni, unul dintre liderii mondiali în domeniul serviciilor pentru industria petrolieră. În cadrul parteneriatului, Petrofac va opera zăcămintele respective, în vederea maximizării producției și a îmbunătățirii eficienței operaționale. Parteneriatul vizează creșterea cumulativă a producției din nouă zăcăminte din zona Țicleni, cu cel puțin 50%, în următorii cinci ani.

Pe 6 septembrie, Petrom a anunțat vânzarea participației de 74,9% la compania Ring Oil (Rusia) către partenerul minoritar Mineral and Bio Oil Fuels Limited (MBO).

Începând cu 1 octombrie 2010, Petrom a finalizat procesul de consolidare a activităților de marketing din România într-o singură entitate, respectiv OMV Petrom Marketing SRL. Scopul acestui proces de consolidare a activității de marketing din România a Grupului Petrom a fost de a reuni activități care se desfășurau prin intermediul a trei persoane juridice - OMV Petrom SA, M.P.Petroleum Distribuție SRL și OMV România, într-o singură entitate juridică. [8].

Pe data de 2 decembrie 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, sediul care va găzdui activitățile centrale ale companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureștiului, acesta va reuni circa 2.500 de angajați din șapte sedii ale companiei aflate în București și Ploiești. Procesul de mutare a angajaților în noul sediu a început în trimestrul al patrulea din 2010 și este estimat să se finalizeze în prima jumătate a anului 2011.

În iunie 2012, OMV Petrom a vândut subsidiara Petrom LPG companiei Crimbo Gas International.[10]

Structura acționariatului Petrom[modificare | modificare sursă]

  • 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)
  • 20,64% Ministerul Economiei
  • 20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participații în cadrul mai multor companii din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naționalizărilor din perioada regimului comunist)
  • 2,03% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare)
  • 6,21% Alți acționari (aproximativ 500.000 de persoane fizice și juridice din România și din străinătate)

Grafic-acţionariat.jpg

Operațiuni[modificare | modificare sursă]

Compania deținea, la momentul înființării, 7 platforme marine, situate în Marea Neagră și Golful Persic. La sfârșitul anului 2005, compania Grup Servicii Petroliere (GSP) a achiziționat de la Petrom șase platforme marine, la prețul de 80,3 milioane de Euro (100 milioane de dolari)[11]. Petrom mai operează doar platforma numită „Gloria”[11]. Între cele două companii se derulează mai multe contracte prin care GSP extrage țiței, prin platformele din Marea Neagră, pentru Petrom[11]. Astfel, 17% din producția zilnică de țiței și gaze ale Petrom provin din Marea Neagră[12]. Subsidiara Petrom de foraj petrolier marin se numește Petromar[12].

În anul 2007, Petrom a anunțat descoperirea de noi zăcăminte la Torcești (gaze și gaz condensat), Mamu (gaze și gaz condensat), Ochiuri (țiței), Abrămuț (țiței și gaze), Predești (gaze), precum și sonda Delta 4 pe platoul continental românesc al Mării Negre (țiței)[13][14].

Petrom investește 100 milioane de euro anual în explorare[15].

La 31 decembrie 2008, rezevele dovedite de țiței și gaze ale Grupului Petrom se ridicau la 872 milioane barili echivalent petrol (bep), din care 843 milioane bep în România, iar rezervele dovedite și probabile de țiței și gaze erau de 1,399 miliarde bep (1,319 miliarde bep în România)[11].

Exploatare[modificare | modificare sursă]

Petrom deține 300 de perimetre de explorare și exploatare petrolieră[16]. Cel mai bogat zăcământ din țară este cel de la Suplacu de Barcău[16]. Al doilea ca importanță este platoul continental al Mării Negre, unde Petrom are concesionate perimetre de explorare și producție[16]. Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare și Producție a Petrom constă în explorarea, descoperirea și extracția de țiței și gaze naturale în România și în alte țări din regiune (Rusia și Kazahstan). Petrom este unicul producător de țiței din România și contribuie cu 50% la producția totală de gaze a României. În 2008, producția totală de țiței și gaze a companiei a atins nivelul de 71 mil bep.

Exploatarea marină[modificare | modificare sursă]

Explorarea platformei continentale românești a Mării Negre a fost demarată încă din anul 1969, prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producție pe mare a început în anul 1987[17]. În prezent (septembrie 2009), compania Petrom operează două perimetre offshore (Istria XVIII și Neptun XIX), însumând o arie de 13.880 km2.[17] Petrom produce în prezent (septembrie 2009), pe platforma continentală, cinci zăcăminte comerciale: Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruș și Delta[17]. Producția actuală atinge aproape 32.000 boe/zi, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din producția Petrom din România[17].

Rafinare și Marketing[modificare | modificare sursă]

Procesarea țițeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii, Petrobrazi Ploiești și Arpechim Pitești, având o capacitate totală de 8 milioane tone pe an. Ambele dispun de câte două module, putând funcționa astfel la jumătate de capacitate. Pe piața de rafinare, compania Petrom deține o cotă de 52%, urmată de Rompetrol, cu 29%, și Lukoil, cu 17%[18].

Cele două rafinării au procesat în 2008 o cantitate de țiței de 6,12 milioane de tone, din care 1,83 milioane tone țiței importat, iar gradul de utilizare a rafinăriilor a fost de 77%[19]. Livrarea produselor proprii se realizează prin intermediul celor 550 de stații de distribuție din România, precum și a celor 269 de benzinării din țările învecinate (inclusiv afiliatele). Petrom este și cel mai important furnizor de combustibil pentru aviație din România și, totodată, deține primul loc pe piața internă de GPL.

În 2010, EBIT-ul activității de R&M, de 106 mil. lei, s-a îmbunătățit semnificativ, comparativ cu ultimii șase ani, ajungând la o valoare pozitivă pentru prima oară după privatizare. Creșterea s-a datorat, în principal, îmbunătățirilor operaționale semnificative în rafinare, ce au compensat integral rezultatul mai slab al activității de marketing, unde marjele și cantitățile vândute, în special în segmentul comercial, au fost afectate de mediul economic nefavorabil. Rezultatul din rafinare a fost îmbunătățit semnificativ datorită beneficiilor aduse de utilizarea flexibilă a activelor și de controlul eficient al costurilor.

Astfel, rafinăria Arpechim a fost oprită, din motive economice, în cea mai mare parte a anului, iar rata de utilizare a rafinăriei cu grad mare de conversie, Petrobrazi, a fost mai ridicată.

Rezultatul din rafinare a fost susținut și de vânzarea activităților de petrochimie de la Arpechim, la începutul anului 2010. Mai mult, rezultatul a fost influențat pozitiv de ajustarea prețului de transfer între E&P și R&M, aplicabilă de la începutul anului 2010, pentru a reflecta corect valoarea de integrare ridicată a rafinăriilor Petrom. Cu toate acestea, rezultatul a fost parțial afectat de deprecierea valorii contabile a unor rezervoare de depozitare și piese de schimb, în principal de la rafinăria Arpechim, care va fi dezinvestită până cel târziu în 2012.

Gaze și Energie[modificare | modificare sursă]

Petrom deține un rol important pe piața gazelor naturale din România, acoperind toate segmentele acestei piețe. Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz, având fiecare o capacitate de 280 MW și o turbină de abur cu o capacitate de 300 MW. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW. Cantitatea de gaz ce urmează a fi furnizată însumează 1,2 mld. mc/an și va fi alimentată printr-o conductă de gaz cu o lungime de 30 km. Petrom a inițiat proiecte acoperind diferite surse de energie convenționale și surse regenerabile (energie geotermală, energie eoliană, hidroenergie, energie solară) care nu au fost finalizate pana in acest moment. În industria chimică din România, combinatul de produse chimice Doljchim contribuie semnificativ la producția de îngrășăminte chimice și metanol, atât pentru piața internă, cât și pentru export.

În 2010, Petrom a înmagazinat un volum total de 708 mil. mc de gaze naturale în depozitele subterane, în comparație cu 549 mil. mc în 2009. Totalul stocurilor de gaze din depozite la sfârșitul lunii decembrie a fost de 275 mil. mc.

Produse și servicii[modificare | modificare sursă]

Aviație[modificare | modificare sursă]

Petrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reacție la rafinăria Petrobrazi. Acesta se numește Jet A-1 și a fost omologat în anul 2004.

Bitum[modificare | modificare sursă]

Petrom obține bitumuri prin distilarea țițeiului. Rezultatul este un material de construcții omogen care se folosește în special pentru construcțiile rutiere.

Carburanți[modificare | modificare sursă]

Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzină 95 fără plumb, benzină Top Premium 99+, Euro Diesel 5 și Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectând standardul Euro 5 (de la 1 ianuarie 2009). Toți carburanții Petrom au un conținut redus de sulf (până la 10 ppm) pentru a reduce poluarea și a contribui la protecția mediului.

Lubrifianți[modificare | modificare sursă]

Petrom produce o gamă de 15 tipuri de lubrifianți: de la uleiuri multigrad sau monograd la uleiuri hidraulice sau de transmisie. Aceștia sunt destinați atât sectorului auto, cât și sectorului industrial sau diverselor aplicații în domeniul feroviar.

Produse speciale[modificare | modificare sursă]

Petrom prelucrează și obține produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful în rafinăria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate în industria aluminiului, oțelului, agriculturii și hârtiei.

GPL[modificare | modificare sursă]

Petrom produce gaz petrolier lichefiat și îl distribuie către utilizatori persoane fizice (butelii pentru aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar și pentru uz industrial, turistic sau agricultură. Ținând cont de temperaturile din timpul iernii/verii în România, Petrom depozitează GPL la presiunea maximă de 17.65 bari.

Platforma de responsabilitate socială - Respect pentru viitor[modificare | modificare sursă]

Rolul CSR în Petrom[modificare | modificare sursă]

Responsabilitatea Socială Corporativă este o parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Petrom. Toate proiectele de responsabilitate socială corporativă ale companiei sunt incluse în platforma "Respect pentru Viitor".

În 2010, Petrom a continuat procesul de promovare și implementare a culturii bazate pe performanță. În acest sens, am elaborat și comunicat intern și extern strategia Petrom până în 2015 și am continuat alte inițiative cu privire la performanță: accentuarea comunicării pozitive, considerarea obiectivelor de dezvoltare a echipei la fel de importante ca și obiectivele afacerii, implementarea unui sistem solid de management al performanței, proiectarea unui proces și a unor programe de management al talentelor și de eliminare a deficiențelor în comunicarea dintre sediul central și sediile din teritoriu. Scopul final al acestor programe îl constituie dezvoltarea bazei manageriale în Petrom și crearea unei culturi organizaționale unitare, bazate pe transparență și performanță.

În 2010, Petrom a cheltuit 837 milioane lei pentru măsuri de protecția mediului.[[Fișier:Raport anual Petrom - 2010]]

Principalele proiecte CSR[modificare | modificare sursă]

În 2008, Petrom, în parteneriat cu autoritățile locale, furnizori, organizații non-guvernamentale și voluntari locali, a implementat o serie de proiecte, în 36 de comunități locale din județele Bacău, Galați, Gorj, Dâmbovița, Bihor, Teleorman, Argeș și Constanța. Aceste proiecte au inclus tabere internaționale de vară pentru copii, acțiuni pentru dezvoltarea și implementarea strategiilor locale, donarea de echipamente necesare brigăzilor locale de pompieri voluntari, eco-educație (de exemplu: plantarea de arbori, colectarea deșeurilor, reciclarea hârtiei și a PET-urilor), precum și campanii de sensibilizare anti-drog. De asemenea, Petrom a asigurat suport pentru reabilitarea infrastructurii de educație, prin modernizarea și îmbunătățirea sistemelor de încălzire și a echipamentului sanitar, aferente grădinițelor și școlilor din 8 localități. Petrom, Ovidiu Rom (organizație non-guvernamentală), consiliile locale și școlile din patru localități au creat un parteneriat public-privat, pentru îmbunătățirea educației copiilor și dezvoltarea capacităților cetățenilor și autorităților locale, pentru implicarea în proiecte de dezvoltare comunitară. Proiectul se desfășoară între anii 2007-2010. Până în prezent, 700 de copii și 100 de profesori au fost implicați în astfel de activități. Pentru a prioritiza viitoarele cheltuieli au fost realizate studii socio-economice pentru identificarea necesităților în 22 comunități locale din județele Brăila, Galați, Dolj, Vâlcea, Argeș, Prahova, Bihor, Sălaj, Teleorman și Argeș.

Proiectele CSR Petrom[modificare | modificare sursă]

Țara lui Andrei[1], Parcurile Viitorului[2] (Parcul din București, Parcul din Moinești, Parcul din Pitești), Resurse pentru Viitor[3], Construim pentru Viitor, Sprijin pentru Viitor

Fondul Social de Gaze[modificare | modificare sursă]

Fondul a fost constituit de Guvernul României, în vederea acordării unor ajutoare sociale persoanelor cu venituri reduse, care utilizează gazele naturale pentru încălzirea locuințelor. În contextul creșterii prețului la țiței și gaze, Petrom a semnat cu Guvernul României un protocol, care reglementează participarea sa la Fondul Social de Gaze. Compania a contribuit în mod voluntar cu 80 mil lei, livrați în tranșe lunare, pe parcursul anului 2008. Repartizarea acestui Fond Social de Gaze către familiile și persoanele singure, cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuințelor, se asigură de către Ministerul Muncii și Egalității de Șanse, în conformitate cu Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 3/2003 și nr. 14/2008 (art.8), asigurându-se astfel transparența acestui proces.

Petrom City[modificare | modificare sursă]

Petrom City este cartierul general al companiei, amplasat în zona de nord a Bucureștiului[20]. Este cel mai mare sediu al unei companii din România[20]. Petrom City este alcătuit din cinci clădiri, are o suprafață totală de 100.000 de metri pătrați și 70.000 de metri pătrați de birouri[20].

Crosul Petrom[modificare | modificare sursă]

Petrom a organizat in 2008, 2009 si 2010 Crosul Petrom, eveniment prin care construiește pentru fiecare participant un metru de pistă de biciclete. 4.200 de metri de pistă de biciclete au fost realizați în urma edițiilor din 2009 și 2008. [4]

Respect pentru viață[modificare | modificare sursă]

La 29 noiembrie 2010, Petrom a implementat programul Respect pentru viață prin care extinde rețeaua de telemedicină de urgență cu centrul la Târgu Mureș prin conectarea a încă 16 puncte medicale din sudul și estul țării la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. Toate spitalele incluse în program beneficiază de asistență medicală de urgență și de specialitate în timp real. Investiția Petrom în acest proiect se ridică la peste 410.000 euro.

Petrom Semi-Maratonul Internațional București[modificare | modificare sursă]

Petrom Semi-Maratonul Internațional București este o competiție organizată de Asociația Bucharest Running Club, în cooperare cu Federația Română de Atletism și Primăria Municipiului București, al cărei sponsor principal este Petrom.

Rezultate financiare[modificare | modificare sursă]

Valoare la bursă: 2,4 miliarde Euro în aprilie 2009[21] (față de 8,4 miliarde Euro în septembrie 2007[22]).

Rezultate financiare: (milioane Euro)

An 2009[23] 2008[24] 2007[24] 2006[25] 2005[26] 2004[27] 2003[28]
Cifra de afaceri 3.030 4.552[29] 3.655 3.709 2.970 2.140 1.900
Venit net 321 278 462 647[24] 391 -240[26] 38


Număr de angajați:

Anul 2010[30] 2009[31] 2008 2006[32] 2003[33]
angajati 26.700 28.215 33.311 36.011 57.000


Premii[modificare | modificare sursă]

  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă campanie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2005
  • Trofeul pentru “Excelență în Investiții în Europa de Sud-Est” oferit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2005
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2006
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2007
  • Locul 1 în clasamentul “Top Companii din Sectorul 1” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2008
  • Locul 1 în clasamentul “National Awards for companies in Romania” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2008
  • Locul 1 în clasamentul “Leading Company in Romania” alcătuit de Finmedia în 2008
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2008
  • Locul 1 în clasamentul “Top Companii din Sectorul 1” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Premiile Naționale pentru Companii din România” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Companii non-financiare și capitalizare” alcătuit de Finmedia în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Cel mai mare sponsor și corporația cu cel mai mare impact în istoria Habitat for Humanity în România și Europa” alcătuit de Habitat for Humanity în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie din Europa de Sud-Est” alcătuit de SeeNews în 2010
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2010
  • Locul 1 în clasamentul “Companii de top în România” alcătuit de Finmedia în 2010
  • Premiul de Siguranță – “Impact Sustenabil asupra Afacerilor pentru proiectul ”Îmbunătățirea Culturii Siguranței” oferit de Dupont în 2010
  • Locul 1 în clasamentul “Cel mai bun program CSR - Școala lui Andrei” în 2010
  • Locul 1 în clasamentul “Companii de top în România” alcătuit de Finmedia în 2011
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2011
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie din Europa de Sud-Est” alcătuit de SeeNews în 2011
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie petrolieră din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2012
  • Locul 1 în clasamentul “Top 100 Companii” alcătuit de Finmedia în 2012
  • Locul 1 în clasamentul “Emitentul cu cea mai mare capitalizare B.V.B.” alcătuit de BVB în 2012
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai bună strategie de CSR” alcătuit de Asociația pentru Relații cu Comunitățile și AmCham, în cadrul galei Oameni pentru Oameni în 2012

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Acțiuni listate la Bursă: OMV PETROM S.A.. kmarket.ro. Accesat la 3 februarie 2013.
  2. ^ Numărul angajaților OMV Petrom a scăzut anul trecut. Adevărul (22 februarie 2012). Accesat la 3 februarie 2013.
  3. ^ Sefa Petrom: Nu avem definit rolul statului in economia de piata, 4 Iunie 2010, wall-street.ro, accesat la 5 august 2010
  4. ^ Petrom infiinteaza o firma de distributie a gazelor
  5. ^ OMV Petrom Marketing isi va majora capitalul social cu 775,59 mil. lei, 18 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 5 august 2010
  6. ^ Petrom: Profit de 807,4 mil. lei in T1, 10 Mai 2010, wall-street.ro, accesat la 5 august 2010
  7. ^ a b Misterul Economiei va trebui sa plateasca Petrom 150 milioane euro, pentru Petrochemicals Arges, standard.ro, accesat la 10 mai 2009
  8. ^ a b Petrom și-a schimbat denumirea în OMV Petrom, adevarul.ro, accesat la 14 decembrie 2010
  9. ^ Petrom intră pe piața energiei eoliene prin achiziția Wind Power Park , money.ro, accesat la 15 decembrie 2009
  10. ^ Petrom vinde subsidiara Petrom LPG și iese de pe piața îmbutelierii și distribuției de GPL, 29 iunie 2012, Emil Popescu, Ziarul financiar, accesat la 30.06.2012
  11. ^ a b c d Vanzarea unei platforme marine a triplat profitul GSP, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  12. ^ a b Un baril din sase produsi de Petrom vine din Marea Neagra, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  13. ^ OMV: Petrom va avea eficienta Exxon in 10 ani, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  14. ^ Petrom anunta descoperiri de zacaminte, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  15. ^ Goana dupa petrol si gaze a costat un miliard de euro, in ultimii zece ani, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  16. ^ a b c Goana dupa petrol si gaze a costat un miliard de euro, in ultimii zece ani, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  17. ^ a b c d Petrom a inceput productia din sondele offshore Delta 6 si Lebada Vest 4, 15 Septembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 5 august 2010
  18. ^ Petrom asteapta pretendenti pentru Petrochemicals Arges, standard.ro, accesat la 10 mai 2009
  19. ^ Petrom: 90 mil. € intr-o instalatie la Petrobrazi, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  20. ^ a b c Cel mai mare sediu al unei companii românești, 1 dec 2010, adevarul.ro, accesat la 1 decembrie 2010
  21. ^ Petrom vrea să-și sporească profitul net cu 8,6% în acest an, la 1,11 miliarde lei (video), accesat la 29 aprilie 2009
  22. ^ Topul celor mai valoroase companii din România
  23. ^ Afla cum arata bilantul celei mai mari companii din Romania in 2009, 26 Februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 2 septembrie 2010
  24. ^ a b c Compania nr. 1 din Romania se intoarce la afacerile din 2005, Accesat la 30 martie 2009
  25. ^ Cifra de afaceri de peste 13 miliarde de lei pentru Petrom in 2006, capital.ro (2007-03-06), accesat la 10 mai 2009
  26. ^ a b OMV vinde Petrom la un pret de patru ori mai mare decat cel platit, stiri.acasa.ro (2006-10-06), accesat la 10 mai 2009
  27. ^ Petrolul, o afacere de sase la suta din PIB
  28. ^ LUKOIL vrea sa discute cu OMV despre viitorul Petrom
  29. ^ Petrom va da afara 1.000 de angajati, prin inchiderea combinatului Doljchim, 18 Decembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010
  30. ^ Cum câștigă Petrom de patru ori mai bine decât anul trecut dacă produce și vinde mai puțin?, 4 august 2010, zf.ro, accesat la 5 august 2010
  31. ^ Petrom va da afara 1.000 de angajati, prin inchiderea combinatului Doljchim, 18 Decembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010
  32. ^ 'Tinta Petrom este recunoasterea superioritatii Romaniei in regiune', 12 Februarie 2007, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010
  33. ^ Petrom impinge OMV in Balcani