OMV Petrom

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Petrom)
Salt la: Navigare, căutare
OMV Petrom S.A.
Tip Societate pe acțiuni
Simbol bursier BVB: SNP
Fondată 1991
Sediu București, România
Zona deservită România
Oameni cheie Mariana Gheorghe (CEO)
Industrie Petrol
Produse Petroliere
Venit 23,05 miliarde RON (2011)[1]
Profit net 3,75 miliarde RON (2011)[1]
Active totale 36,48 miliarde RON (2011)[1]
Capital propriu 21,10 miliarde RON (2011)[1]
Proprietar OMV (51,01%)
Angajați 2.508 (2012)[2]
Slogan Esența mișcării.
Website petrom.com

OMV Petrom S.A. (BVB: SNP ) este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie.

Compania face parte din grupul internațional OMV Petrom, cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze Naturale și Energie. Grupul exploatează în România și Kazakhstan rezerve dovedite de petrol și gaze. Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei rețele de circa 800 stații, operată sub două branduri, Petrom și OMV în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia[3].

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1991 se înființează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A.

În anul 1996 a fost înființată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe acțiuni, constituită prin reorganizarea RAFIROM, PECO și PETROTRANS, care au fost comasate și și-au încetat activitatea. Compania Română de Petrol deținea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracție, de depozite și de stațiile de benzină.

În anul 1997 Compania Română de Petrol, care deținea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracție, de depozite și de stațiile de benzină, a fost împărțită, 8 dintre rafinării funționând pe cont propriu, restul activelor intrând în proprietatea Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom. Astfel SNP Petrom a moștenit două rafinării (Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești), toată fosta rețea de distribuție PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS.

În anul 1999 este realizată prima etapă a restructurării organizatorice prin disponibilizarea unui număr de 13.000 persoane din sectorul de upstream. Totodată se demarează prima etapă a privatizarii companiei printr-o acțiune de majorare de capital.

În anul 2001 acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București.

În anul 2002 activitățile mecano-energetice din cadrul sucursalei Petromar Constanța se externalizează sucursalei Petroserv, acestea fiind preluate de SC Petrom Service SA împreună cu întregul personal aferent. Se demarează procesul de privatizare prin publicarea în presa internațională și din România a anunțului pentru selectarea consultantului. 12 bănci de investiții depun expresii de interes, sunt selectate 7. Se semnează acordul cu BERD pentru suma de 150 mil. USD reprezentând un împrumut sindicalizat pre-privatizare. Se inițiază prima etapă a procesului de privatizare, se pregătește pregătirea privatizării.

În anul 2004 se depun ofertele angajate. Companiile OMV, Occidental și MOL sunt selectate pentru negocieri. Pe data de 23 iulie 2004, după ani de pierderi[4], OMV, a achiziționat 51% din acțiunile PETROM. Tranzacția a fost încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane Euro, preț care după ajustarea ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%. A fost la acel moment un subiect mult discutat în sfera publică, unii analiști au susținut că prețul de 1,5 miliarde euro, din care 900 milioane aduși în companie, ar fi putut fi mai mare. După privatizare compania a reinvestit peste 8 miliarde de euro, adică mai mult de 95% din profitul operațional obținut, asigurând peste 20.000 de locuri de muncă și circa 11% din veniturile bugetului public.

Statul deține în 2014 la Petrom circa 20% din acțiuni. În plus, Petrom rămâne cel mai important contributor la PIB-ul României, în 2012 a plătit către bugetul de stat, prin taxe și impozite, 8 miliarde lei[5].

Reorganizarea companiei

În anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe șase divizii, dintre care trei operaționale. Se lansează noul concept "Full Agency“. Petrom lansează un nou concept de benzinărie, PETROMV. Noul concept prevede modificări majore în domeniul serviciilor complementare și al facilităților, ce includ magazinele Viva, restaurante și locuri de joacă pentru copii. De asemenea, stațiile PETROMV oferă servicii complete precum alimentarea mașinilor, verificarea presiunii roților și spălarea parbrizelor.

În anul 2006 are loc achiziția unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria și OMV Serbia și a 30 de benzinării MOL și a 95% din Aviation Petroleum.

Petrom a achiziționat un pachet majoritar de 74,9% din Ring Oil Holding & Trading Ltd, companie ce deține un portofoliu de opt licențe de explorare și o licență de explorare și producție în Rusia.

În anul 2007 Petrom semnează contractul de construcție pentru Petrom City, noul sediu central al companiei.

Petrom a semnat contractul pentru achiziția activității de servicii petroliere a Petromservice, servicii aferente activităților de explorare și producție ale Petrom. Prețul de achiziție a fost de 328,5 milioane euro.

Petrom a anunțat că au fost descoperite o serie de noi zăcăminte: Delta 4 (țiței), Mamu 4320 (gaze și gaz condensat), Ochiuri 900 (țiței), Abrămuț (țiței și gaze) și Predești 7 W (gaze).

În iunie 2007 Petrom a înființat compania Petrochemicals Argeș, care a preluat activitățile petrochimice ale rafinăriei Arpechim[6]. În mai 2009, Ministerul Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeș pentru suma de 150 milioane Euro[6].

În anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu un consorțiu format din General Electric și Metka. Consorțiul va construi și livra la cheie, până în septembrie 2011, o centrală de producere a energiei electrice și a aburului în ciclu combinat, care va funcționa pe bază de gaze naturale. Valoarea contractului depășește 400 de milioane de euro. Petrom și ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited au semnat o înțelegere referitoare la explorarea potențialului de hidrocarburi a zonei de mare adâncă din perimetrul Neptun, de pe platforma continentală românească a Mării Negre. În anul 2009, Petrom a început producția de țiței pe zăcământul Komsomolskoe din vestul Kazahstanului. Rezervele dovedite și probabile ale zăcământului sunt estimate de companie la 34 milioane barili.

Începând cu 1 ianuarie 2010, Adunarea Generală Extraordinară a Petrom a decis schimbarea denumirii companiei petroliere Petrom în OMV Petrom. OMV este acționarul majoritar al Petrom, cu o participație de 51%. Ministerul Economiei deține 20,64% din companie, Fondul Proprietatea are o participație de 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are 2,03% din acțiuni, iar 6,21% din titluri aparțin acționarilor minoritari [7].

Pe 1 februarie, Rainer Schlang a devenit membru al Directoratului OMV Petrom S.A., responsabil cu activitatea de Marketing. Acesta îi succedă lui Tamas Mayer, care a preluat noi atribuții în cadrul Grupului OMV.

În aprilie 2010, Petrom și-a extins portofoliul de proiecte în ceea ce privește producerea de electricitate prin achiziția în proporție de 100% a SC Wind Power Park SRL. Wind Power Park deține în Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse eoliene pentru care au fost obținute toate autorizațiile, cu o capacitate proiectată de circa 45 MW. Petrom va construi și opera o centrala electrică eoliană, care este estimată să intre în producție la jumătatea anului 2011. [8].

Pe 18 mai, Petrom a anunțat încheierea cu succes a campaniei offshore desfășurate în zăcămintele Lebăda Est și Lebăda Vest, situate în blocul Histria din Marea Neagră, folosind o tehnologie inovatoare pentru România. În urma acestei campanii offshore, se estimează o producție suplimentară în 2010 de peste 300.000 bep, care va proveni din două sonde existente (LO2 și LO4) și o sondă nou săpată (LV05).

Pe 1 iunie, Petrom a anunțat punerea în funcțiune a sistemului de livrare a gazelor Hurezani, proiect inițiat pentru a optimiza livrarea de gaze în rețeaua națională de transport în perioadele când presiunea din sistem înregistrează niveluri foarte ridicate.

Pe 12 iulie, Petrom a anunțat semnarea unui contract cu Petrofac, pe 15 ani, pentru creșterea producției în mai multe zăcăminte din zona Țicleni, unul dintre liderii mondiali în domeniul serviciilor pentru industria petrolieră. În cadrul parteneriatului, Petrofac va opera zăcămintele respective, în vederea maximizării producției și a îmbunătățirii eficienței operaționale. Parteneriatul vizează creșterea cumulativă a producției din nouă zăcăminte din zona Țicleni, cu cel puțin 50%, în următorii cinci ani.

Pe 6 septembrie, Petrom a anunțat vânzarea participației de 74,9% la compania Ring Oil (Rusia) către partenerul minoritar Mineral and Bio Oil Fuels Limited (MBO).

Începând cu 1 octombrie 2010, Petrom a finalizat procesul de consolidare a activităților de marketing din România într-o singură entitate, respectiv OMV Petrom Marketing SRL. Scopul acestui proces de consolidare a activității de marketing din România a Grupului Petrom a fost de a reuni activități care se desfășurau prin intermediul a trei persoane juridice - OMV Petrom SA, M.P.Petroleum Distribuție SRL și OMV România, într-o singură entitate juridică. [7].

Pe data de 2 decembrie 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, sediul care va găzdui activitățile centrale ale companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureștiului, acesta va reuni circa 2.500 de angajați din șapte sedii ale companiei aflate în București și Ploiești. Procesul de mutare a angajaților în noul sediu a început în trimestrul al patrulea din 2010 și este estimat să se finalizeze în prima jumătate a anului 2011.

În iunie 2012, OMV Petrom a vândut subsidiara Petrom LPG companiei Crimbo Gas International.[9]

Structura acționariatului Petrom[modificare | modificare sursă]

  • 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)
  • 20,64% Ministerul Economiei
  • 20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participații în cadrul mai multor companii din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naționalizărilor din perioada regimului comunist)
  • 2,03% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare)
  • 6,21% Alți acționari (aproximativ 500.000 de persoane fizice și juridice din România și din străinătate)

Grafic-acţionariat.jpg

Petrom City[modificare | modificare sursă]

Petrom City sediull companiei, amplasat în zona de nord a Bucureștiului[10].Este cel mai mare sediu al unei companii din România[10].Petrom City are o suprafață totală de 100.000 de metri pătrați și 70.000 de metri pătrați de birouri[10].

Petrom City cuprinde două clădiri, un centru de date si o centrală electrică. Centrul de date oferă o infrastructură cadru cu soluții avansate de răcire, alimentare cu energie electrică, sustenabilitate și răspuns rapid în caz de urgență. Proiectul are o valoare de 130 de milioane de euro, aceasta se datorează faptului că terenul pe care a fost construită clădirea a trecut printr-un proces complex de reabilitare deoarece acesta a aparținut unui fost depozit de carburanți care a fost bombardat în cel de-al doilea Razboi Mondial, contaminând solul cu benzină și motorină. Numai decontaminarea terenului a costat peste 10 milioane de euro terenului. [11]

Operațiuni[modificare | modificare sursă]

Compania deținea, la momentul înființării, 7 platforme marine, situate în Marea Neagră și Golful Persic. La un an după privatizarea Petrom, OMV a renunțat la activitățile de foraj marin. [12]

La sfârșitul anului 2005, compania Grup Servicii Petroliere (GSP) a achiziționat de la Petrom șase platforme marine, la prețul de 80,3 milioane de Euro (100 milioane de dolari)[13]. Între cele două companii se derulează mai multe contracte prin care GSP extrage țiței, prin platformele din Marea Neagră, pentru Petrom[13]. Astfel, 17% din producția zilnică de țiței și gaze ale Petrom provin din Marea Neagră[14]. Subsidiara Petrom de foraj petrolier marin se numește Petromar[14].

În anul 2007, Petrom a anunțat descoperirea de noi zăcăminte la Torcești (gaze și gaz condensat), Mamu (gaze și gaz condensat), Ochiuri (țiței), Abrămuț (țiței și gaze), Predești (gaze), precum și sonda Delta 4 pe platoul continental românesc al Mării Negre (țiței)[15][16].

Petrom investește 100 milioane de euro anual în explorare[17].

La 31 decembrie 2008, rezervele dovedite de țiței și gaze ale Grupului Petrom se ridicau la 872 milioane barili echivalent petrol (bep), din care 843 milioane bep în România, iar rezervele dovedite și probabile de țiței și gaze erau de 1,399 miliarde bep (1,319 miliarde bep în România)[13].

1. Exploatare[modificare | modificare sursă]

Petrom deține 300 de perimetre de explorare și exploatare petrolieră[18]. Cel mai bogat zăcământ din țară este cel de la Suplacu de Barcău[18]. Al doilea ca importanță este platoul continental al Mării Negre, unde Petrom are concesionate perimetre de explorare și producție[18] în parteneriat cu gigantul american ExxonMobil. Prima sondă săpată la mari adâncimi, Domino-1, în Marea Neagră, în perimetrul Neptun, a identificat o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi, în valoare de circa 20 de miliarde de dolari.

Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare și Producție a Petrom constă în explorarea, descoperirea și extracția de țiței și gaze naturale în România și în alte țări din regiune (Rusia și Kazahstan). În 2008, producția totală de țiței și gaze a companiei a atins nivelul de 71 mil bep. Petrom este unicul producător de țiței din România și contribuie cu 50% la producția totală de gaze a României.  A investit 10 miliarde de euro în ultimii nouă ani, cea mai mare parte în segmentul de explorare și producție.[19]

2. Exploatarea marină[modificare | modificare sursă]

Explorarea platformei continentale românești a Mării Negre a fost demarată încă din anul 1969, prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producție pe mare a început în anul 1987[20]. În prezent (septembrie 2009), compania Petrom operează două perimetre offshore (Istria XVIII și Neptun XIX), însumând o arie de 13.880 km2.[20] Petrom produce în prezent (septembrie 2009), pe platforma continentală, cinci zăcăminte comerciale: Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruș și Delta[20]. Producția actuală atinge aproape 32.000 boe/zi, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din producția Petrom din România[20].

3. Rafinare și Marketing[modificare | modificare sursă]

Procesarea țițeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii, Petrobrazi Ploiești și Arpechim Pitești, având o capacitate totală de 8 milioane tone pe an. Ambele dispun de câte două module, putând funcționa astfel la jumătate de capacitate. Pe piața de rafinare, compania Petrom deține o cotă de 52%, urmată de Rompetrol, cu 29%, și Lukoil, cu 17%[21].

Cele două rafinării au procesat în 2008 o cantitate de țiței de 6,12 milioane de tone, din care 1,83 milioane tone țiței importat, iar gradul de utilizare a rafinăriilor a fost de 77%[22]. Livrarea produselor proprii se realizează prin intermediul celor 550 de stații de distribuție din România, precum și a celor 269 de benzinării din țările învecinate (inclusiv afiliatele). Petrom este și cel mai important furnizor de combustibil pentru aviație din România și, totodată, deține primul loc pe piața internă de GPL.

În 2010, EBIT-ul activității de R&M, de 106 mil. lei, s-a îmbunătățit semnificativ, comparativ cu ultimii șase ani, ajungând la o valoare pozitivă pentru prima oară după privatizare. Creșterea s-a datorat, în principal, îmbunătățirilor operaționale semnificative în rafinare, ce au compensat integral rezultatul mai slab al activității de marketing, unde marjele și cantitățile vândute, în special în segmentul comercial, au fost afectate de mediul economic nefavorabil. Rezultatul din rafinare a fost îmbunătățit semnificativ datorită beneficiilor aduse de utilizarea flexibilă a activelor și de controlul eficient al costurilor.

Astfel, rafinăria Arpechim a fost oprită, din motive economice, în cea mai mare parte a anului, iar rata de utilizare a rafinăriei cu grad mare de conversie, Petrobrazi, a fost mai ridicată.

Rezultatul din rafinare a fost susținut și de vânzarea activităților de petrochimie de la Arpechim, la începutul anului 2010. Mai mult, rezultatul a fost influențat pozitiv de ajustarea prețului de transfer între E&P și R&M, aplicabilă de la începutul anului 2010, pentru a reflecta corect valoarea de integrare ridicată a rafinăriilor Petrom. Cu toate acestea, rezultatul a fost parțial afectat de deprecierea valorii contabile a unor rezervoare de depozitare și piese de schimb, în principal de la rafinăria Arpechim, care va fi dezinvestită până cel târziu în 2012.

4. Gaze și Energie[modificare | modificare sursă]

Petrom deține un rol important pe piața gazelor naturale din România, acoperind toate segmentele acestei piețe. Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz, având fiecare o capacitate de 280 MW și o turbină de abur cu o capacitate de 300 MW. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW. Cantitatea de gaz ce urmează a fi furnizată însumează 1,2 mld. mc/an și va fi alimentată printr-o conductă de gaz cu o lungime de 30 km. Petrom a inițiat proiecte acoperind diferite surse de energie convenționale și surse regenerabile (energie geotermală, energie eoliană, hidroenergie, energie solară) care nu au fost finalizate pana in acest moment. În industria chimică din România, combinatul de produse chimice Doljchim contribuie semnificativ la producția de îngrășăminte chimice și metanol, atât pentru piața internă, cât și pentru export.

În 2010, Petrom a înmagazinat un volum total de 708 mil. mc de gaze naturale în depozitele subterane, în comparație cu 549 mil. mc în 2009. Totalul stocurilor de gaze din depozite la sfârșitul lunii decembrie a fost de 275 mil. mc.

Produse și servicii[modificare | modificare sursă]

  1. Aviație: Petrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reacție la rafinăria Petrobrazi. Acesta se numește Jet A-1 și a fost omologat în anul 2004.
  2. Bitum: Petrom obține bitumuri prin distilarea țițeiului. Rezultatul este un material de construcții omogen care se folosește în special pentru construcțiile rutiere.
  3. Carburanți: Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzină 95 fără plumb, benzină Top Premium 99+, Euro Diesel 5 și Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectând standardul Euro 5 (de la 1 ianuarie 2009). Toți carburanții Petrom au un conținut redus de sulf (până la 10 ppm) pentru a reduce poluarea și a contribui la protecția mediului.
  4. Lubrifianți: Petrom produce o gamă de 15 tipuri de lubrifianți: de la uleiuri multigrad sau monograd la uleiuri hidraulice sau de transmisie. Aceștia sunt destinați atât sectorului auto, cât și sectorului industrial sau diverselor aplicații în domeniul feroviar.
  5. Produse speciale: Petrom prelucrează și obține produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful în rafinăria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate în industria aluminiului, oțelului, agriculturii și hârtiei.
  6. GPL: Petrom a produs gaz petrolier lichefiat și -a distribuit către utilizatori persoane fizice (butelii pentru aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar și pentru uz industrial, turistic sau agricultură. Ținând cont de temperaturile din timpul iernii/verii în România, Petrom depozitează GPL la presiunea maximă de 17.65 bari. În 2013 Petrom a vândut participația de 99,99% în Petrom Distribuție Gaze SRL, companie de distribuție a gazelor, către Ligatne SRL (deținută de Ligatne Ltd).[23], renunțând la a mai oferi servicii de transport gaze.
  7. Furnizare energie electrică:  Petrom deține în portofoliu Centrala Electrică cu Ciclu Combinat Brazi, 860 MW, lansată în 2012 în urma unei investiții de 5000 milioane euro.[24]
  8. Țiței, gazolină și păcură
  9. Carburanți
  10. Produse chimice și petrochimice

Platforma de responsabilitate socială[modificare | modificare sursă]

Strategia companiei este construită ]n jurul conceptului de "resourcefulness" (sustenabilitate).[25] Potrivit Monei Nicolici, responsabil cu departamentul de Community Relations & Social Affairs. această strategie urmărește să folosească eficient resursele companiei și să vină în ajutor comunităților în care compania își desfășoară activitatea. [26] Din 2013 strategia de CSR a Petrom s-a redirecționat. Și-a schimbat focusul, trecând de la interesul pentru mediu și ecologie către sustenabilitate și dezvoltare durabilă a comunităților. Potrivit Raportului de implicare în comunitate al companiei[27] domeniile de interes, domenii în care aceasta a desfășurat activități pe parcursul anului 2012 au fost:

  • Educație: Investițiile în infrastructura școlară din 21 de comunități locale s-au ridicat în 2012 la 238.000 de euro, această investiție a ajutat 23 de școli locale să termine lucrări de reparații și amenajări.
  • Mediu: acțiunile desfășurate au în vedere atât acțiuni de ecologizare, cât și de plantare și împădurire. Investiția raportată de companie se ridică la 108.200 euro. În 2012 plantările au continuat, iar în comuna sălăjeană Marca 180 de voluntari au plantat peste 7.500 de puieți de salcâm.[28].

Strategia de sustenabilitate a companiei este denumită ”Resourcefulness”. Potrivit acesteia Petrom si-a propus să optimizeze managementul resurselor de apă. Din datele Raportului privind Dezvoltarea Sustenabllă pe 2012 reiese că au investit 6 milioane de euro în stația de tratare a apelor uzate, din 2007 au scăzut cu 65% consumul de apă uzată în procesul de rafinare,

  • Sănătate: Petrom a contribuit în 2012 la dotarea echipelor de intervenție în caz de dezastre naturale,
  • Dezvoltare comunitară: Petrom organizează anual competiții care să sprijine dezvoltarea comunităților locale. Acestea sunt: Fabricat în Țara lui Andrei - cea mai mare competiție de afaceri sociale din România[29], Idei în Țara lui Andrei - un program prin care Petrom încurajează inițiativele eco-civice sustenabile, care se desfășoară sub forma unei competiții naționale de proiecte.[30] și Școala lui Andrei - o competiție de proiecte pentru elevii și profesorii din învățământul primar și cel gimnazial, aflată la a șasea ediție în 2014[31].
  • Susținerea ONG-urilor: Petrom a fost desemnată în 2014 de către ONG-urile românești una dintre "cele mai active companii în susținerea societății civile de către reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale".[32]
  • Implicarea angajaților: Anual angajații Petrom participă la Campionatul de Voluntariat, o competiție în care sunt incluse activități de voluntariat în mai multe comunități Petrom din țară. Programul a avut debutul în 2011, în cadrul lui s-au implicat peste 2.000 de angajați Petrom, iar în cadrul Campionatului de voluntariat au luat startul primul festival de tradiții și meșteșuguri de la Clejani[33] sau prima competiție de ciclism montan de la Zemeș.

Principalele proiecte CSR[modificare | modificare sursă]

Principalele proiecte sunt:

  • Țara lui Andrei[1]: Țara lui Andrei a devenit treptat platforma pe care au loc toate acțiunile de CSR ale companiei. În 2013 a fost desemnată cea mai bună comunitate online din Europa la festivalul Digital Communication Awards.[34]. În cadrul acestei platforme s-au derulat următoarele proiecte:

1, Fabricat în Țara lui Andrei: din 512 proiecte 20 au beneficiat de o finanțare totală de 320.000 de euro.

2. Idei din Țara lui Andrei, o competiție de proiecte dedicată comunităților în care Petrom își desfășoară activitatea.

3. Școala lui Andrei, o competiție de proiecte dedicată școlilor din comunitățile în care Petrom își desfășoară activitatea.

4. Plantările din Țara lui Andrei

  • Parcurile Viitorului[2] (Parcul din București, Parcul din Moinești, Parcul din Pitești),
  • Resurse pentru Viitor[3], Construim pentru Viitor, Sprijin pentru Viitor.

Alte proiecte de responsabilitate socială[modificare | modificare sursă]

1. Crosul Petrom[modificare | modificare sursă]

Petrom a organizat in 2006 - 2011 Crosul Petrom, eveniment prin care construiește pentru fiecare participant un metru de pistă de biciclete. 4.200 de metri de pistă de biciclete au fost realizați în urma edițiilor din 2009 și 2008. [4] Iar în 2006 câștigătorul crosului a fost recompensat cu o tonă de carburant.[35]

Pe parcursul anilor crosul a crescut, în 2009 au fost înscriși nu mai puțin de 2344 participanți [36] care au parcurs cei 3,7 km.

2. Respect pentru viață[modificare | modificare sursă]

La 29 noiembrie 2010, Petrom a implementat programul Respect pentru viață prin care extinde rețeaua de telemedicină de urgență cu centrul la Târgu Mureș prin conectarea a încă 16 puncte medicale din sudul și estul țării la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. Toate spitalele incluse în program beneficiază de asistență medicală de urgență și de specialitate în timp real. Investiția Petrom în acest proiect se ridică la peste 410.000 euro.

3. Petrom Semi-Maratonul Internațional București[modificare | modificare sursă]

Semi-Maratonul Internațional Petrom București este o competiție organizată de Asociația Bucharest Running Club, în cooperare cu Federația Română de Atletism și Primăria Municipiului București, al cărei sponsor principal este Petrom. Sponsorizarea acestui eveniment a fost continuarea sponsorizării Crosului Petrom.

Semi-Maratonul a avut prima ediție în 2012 când peste 3000 de oameni au participat la eveniment. Au participat alergători din 29 de țări, dintre care: România, Spania, Suedia, Israel, Anglia, Irlanda, Italia, Etiopia, Kenya, Serbia, Germania, Belarus, Republica Moldova, Ungaria, Polonia, Austria, Croația, Franța,  Cehia, Slovenia, Rusia, Bulgaria, Estonia, Australia, Olanda, Belgia,  Ucraina.[37]

În 2014 semi-maratonul a avut loc în 2 zile -18 și 19 mai. Au participat peste 8.000 de oameni din peste 50 de țări și au fost oferite 50 de premii în bani, în valoare totală de 17.000 de euro precum și sute de premii în produse oferite de sponsorii și partenerii evenimentului.[38]

4. Fondul Social de Gaze[modificare | modificare sursă]

Fondul a fost constituit de Guvernul României, în vederea acordării unor ajutoare sociale persoanelor cu venituri reduse, care utilizează gazele naturale pentru încălzirea locuințelor. În contextul creșterii prețului la țiței și gaze, Petrom a semnat cu Guvernul României un protocol, care reglementează participarea sa la Fondul Social de Gaze. Compania a contribuit în mod voluntar cu 80 mil lei, livrați în tranșe lunare, pe parcursul anului 2008. Repartizarea acestui Fond Social de Gaze către familiile și persoanele singure, cu venituri reduse, care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuințelor, se asigură de către Ministerul Muncii și Egalității de Șanse, în conformitate cu Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 3/2003 și nr. 14/2008 (art.8)[39].

Rezultate financiare[modificare | modificare sursă]

Actiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti inca din septembrie 2001 (simbol bursier SNP).

Valoarea la bursă: 2,4 miliarde Euro în aprilie 2009[40] (față de 8,4 miliarde Euro în septembrie 2007[41]).

An 2013[42] 2012[42] 2011[42] 2010[42] 2009[42] 2008[43] 2007[43] 2006[44] 2005[45] 2004[46] 2003[47]
Cifra de afaceri 5.830 5.370 5.033 3.030 3.030 4.552[48] 3.655 3.709 2.970 2.140 1.900
Venit net 1.091[49] - - - 321 278 462 647[43] 391 -240[45] 38

În 2013 Petrom a înregistrat un profit record de 4,82 mld. lei (1,091 mld. euro), cu 22% peste cel din 2012, cel mai mare câștig înregistrat până în prezent de o companie din România.[49] și și-a păstrat poziția de lider al economiei românești[50] în ciuda zvonurilor că Dacia a devenit cea mai mare companie dn România.[51]

Număr de angajați:

Anul 2013[52] 2012[52] 2011[52] 2010[53] 2009[54] 2008 2006[55] 2003[56]
Angajati 19.619 21.650 22.912 26.700 28.215 33.311 36.011 57.000

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă campanie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2005
  • Trofeul pentru “Excelență în Investiții în Europa de Sud-Est” oferit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2005
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2006
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2007
  • Locul 1 în clasamentul “Top Companii din Sectorul 1” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2008
  • Locul 1 în clasamentul “National Awards for companies in Romania” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2008
  • Locul 1 în clasamentul “Leading Company in Romania” alcătuit de Finmedia în 2008
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2008
  • Locul 1 în clasamentul “Top Companii din Sectorul 1” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Premiile Naționale pentru Companii din România” alcătuit de Camera de Comerț și Industrie a României în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Companii non-financiare și capitalizare” alcătuit de Finmedia în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Cel mai mare sponsor și corporația cu cel mai mare impact în istoria Habitat for Humanity în România și Europa” alcătuit de Habitat for Humanity în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2009
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie din Europa de Sud-Est” alcătuit de SeeNews în 2010
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2010
  • Locul 1 în clasamentul “Companii de top în România” alcătuit de Finmedia în 2010
  • Premiul de Siguranță – “Impact Sustenabil asupra Afacerilor pentru proiectul ”Îmbunătățirea Culturii Siguranței” oferit de Dupont în 2010
  • Locul 1 în clasamentul “Cel mai bun program CSR - Școala lui Andrei” în 2010
  • Locul 1 în clasamentul “Companii de top în România” alcătuit de Finmedia în 2011
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai valoroasă companie din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2011
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie din Europa de Sud-Est” alcătuit de SeeNews în 2011
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai mare companie petrolieră din România” alcătuit de Ziarul Financiar în 2012
  • Locul 1 în clasamentul “Top 100 Companii” alcătuit de Finmedia în 2012
  • Locul 1 în clasamentul “Emitentul cu cea mai mare capitalizare B.V.B.” alcătuit de BVB în 2012
  • Locul 1 în clasamentul “Cea mai bună strategie de CSR” alcătuit de Asociația pentru Relații cu Comunitățile și AmCham, în cadrul galei Oameni pentru Oameni în 2012
  • Cea mai de încredere rețea de benzinării, conform studiului Trusted Brands, realizat de Readers Digest în 2014[57].
  • Compania anului 2013, desemnat la Gala Capital[58]
  • Țara lui Andrei, cea mai bună comunitate online din Europa la festivalul Digital Communication Awards.[34]
  • Petrom, locul 18 în Top 500 companii din Europa realizat de Deloitte[59]
  • Petrom, locul întâi în Top 100 companii românești[60]
  • OMV Petrom, locul II în topul celor mai performante companii românești în 2012.[61]
  • Țara lui Andrei, Aur la categoria "Websites" la festivalul Internetics 2013.[62]
  • Țara lui Andrei, Aur la categoria "Social campaigns, political and awareness messages" la festivalul Internetics 2013.[63]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Acțiuni listate la Bursă: OMV PETROM S.A.. kmarket.ro. Accesat la 3 februarie 2013.
  2. ^ OMV Petrom S.A.. Ziarul Financiar (12 decembrie 2013). Accesat la 26 mai 2014.
  3. ^ Petrom infiinteaza o firma de distributie a gazelor
  4. ^ Companii salvate de la moartea. Privatizări de succes în România, accesat la 30 mai 2014
  5. ^ Topul contribuabililor la buget. OMV Petrom, lider detașat, 29 martie 2013
  6. ^ a b Misterul Economiei va trebui sa plateasca Petrom 150 milioane euro, pentru Petrochemicals Arges, standard.ro, accesat la 10 mai 2009
  7. ^ a b Petrom și-a schimbat denumirea în OMV Petrom, adevarul.ro, accesat la 14 decembrie 2010
  8. ^ Petrom intră pe piața energiei eoliene prin achiziția Wind Power Park , money.ro, accesat la 15 decembrie 2009
  9. ^ Petrom vinde subsidiara Petrom LPG și iese de pe piața îmbutelierii și distribuției de GPL, 29 iunie 2012, Emil Popescu, Ziarul financiar, accesat la 30.06.2012
  10. ^ a b c Cel mai mare sediu al unei companii românești, 1 dec 2010, adevarul.ro, accesat la 1 decembrie 2010
  11. ^ Cele mai verzi clădiri din România, 3 aprilie 2013, accesat la data 27 mai 2014
  12. ^ Foraj marin - Odiseea platformelor romanesti pe valuri,, accesat septembrie 2014
  13. ^ a b c Vanzarea unei platforme marine a triplat profitul GSP, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  14. ^ a b Un baril din sase produsi de Petrom vine din Marea Neagra, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  15. ^ OMV: Petrom va avea eficienta Exxon in 10 ani, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  16. ^ Petrom anunta descoperiri de zacaminte, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  17. ^ Goana dupa petrol si gaze a costat un miliard de euro, in ultimii zece ani, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  18. ^ a b c Goana dupa petrol si gaze a costat un miliard de euro, in ultimii zece ani, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  19. ^ Petrom: am săpat 1500 de sonde noi în ultimii 10 ani, accesat la 25 mai 2014
  20. ^ a b c d Petrom a inceput productia din sondele offshore Delta 6 si Lebada Vest 4, 15 Septembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 5 august 2010
  21. ^ Petrom asteapta pretendenti pentru Petrochemicals Arges, standard.ro, accesat la 10 mai 2009
  22. ^ Petrom: 90 mil. € intr-o instalatie la Petrobrazi, standard.ro, accesat la 23 mai 2009
  23. ^ Petrom Distribuție Gaze, transferată către Ligatne, 23 august 2013, accesat la 29 mai 2014
  24. ^ Petrom a pornit centrala de 500 de milioane de euro de la Brazi - poate livra electricitate, iunie 2012, ziare.ro, accesat la 14 iulie 2014
  25. ^ PETROM investește anual 5 milioane de euro în proiecte de Responsabilitate Socială
  26. ^ PETROM investește anual 5 milioane de euro în proiecte de Responsabilitate Socială
  27. ^ Raportului de implicare în comunitate, accesat pe 27 mai 2014
  28. ^ În Țara lui Andrei va mirosi a salcâm. 7.500 de puieți plantați de voluntari la Marca, accesat pe 30 mai 2014
  29. ^ Ce trebuie sa stiti despre "Fabricat in Tara lui Andrei", cea mai mare competitie de afaceri sociale, accesat la 28 mai 2014
  30. ^ Apelul de proiecte “Idei din Tara lui Andrei”, accesat la 28 mai 2014
  31. ^ Petrom pune la bataie 100.000 de euro pentru idei de afaceri, accesat la 28 mai 2014
  32. ^ Petrom – cea mai activa companie in sustinerea societatii civile de catre ONG-uri, accesat la 14 iulie 2014
  33. ^ Primul festival de tradiții și meșteșuguri din Clejani, accesat la 14 iulie 2014
  34. ^ a b Țara lui Andrei, desemnată cea mai bună comunitate online din Europa la festivalul Digital Communication Awards, accesat 27 mai
  35. ^ O tona de benzina pentru castigatorul Crosului Petrom, accesat în septembrie 2014
  36. ^ Finalul Crosului Petrom editia IV, accesat în septembrie 2014.
  37. ^ HALF MARATHON: 3.000 de alergători din 29 de țări, accesat 1 mai 2014
  38. ^ Peste 8.000 de persoane din 50 de țări  au participat la Semimaratonul Internațional de la București, accesat la 27 mai 2014
  39. ^ ORDIN   Nr. 1849 din 12 iunie 2008, accesat 12 iunie 2014
  40. ^ Petrom vrea să-și sporească profitul net cu 8,6% în acest an, la 1,11 miliarde lei (video), accesat la 29 aprilie 2009
  41. ^ Topul celor mai valoroase companii din România
  42. ^ a b c d e OMV Petrom WikiZF, 12 decembrie 2013, zf.ro, accesat la 26 mai 2014
  43. ^ a b c Compania nr. 1 din Romania se intoarce la afacerile din 2005, Accesat la 30 martie 2009
  44. ^ Cifra de afaceri de peste 13 miliarde de lei pentru Petrom in 2006, capital.ro (2007-03-06), accesat la 10 mai 2009
  45. ^ a b OMV vinde Petrom la un pret de patru ori mai mare decat cel platit, stiri.acasa.ro (2006-10-06), accesat la 10 mai 2009
  46. ^ Petrolul, o afacere de sase la suta din PIB
  47. ^ LUKOIL vrea sa discute cu OMV despre viitorul Petrom
  48. ^ Petrom va da afara 1.000 de angajati, prin inchiderea combinatului Doljchim, 18 Decembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010
  49. ^ a b Profit ISTORIC pentru Petrom în 2013, chiar dacă vânzările au scăzut, 19 februarie 2014, Realitatea TV, accesat la 24 iulie 2014
  50. ^ Mariana Gheorghe: OMV Petrom este mai mare decât Dacia, accesat la 10 iulie 2014
  51. ^ EXCLUSIV CAPITAL: Este DACIA mai mare decât PETROM?, accesat la 12 iulie 2014
  52. ^ a b c Petrom are cu 9.300 de angajați mai puțin, 15 aprilie 2014, zf.ro, accesat la 29 mai 2014
  53. ^ Cum câștigă Petrom de patru ori mai bine decât anul trecut dacă produce și vinde mai puțin?, 4 august 2010, zf.ro, accesat la 5 august 2010
  54. ^ Petrom va da afara 1.000 de angajati, prin inchiderea combinatului Doljchim, 18 Decembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 27 august 2010
  55. ^ 'Tinta Petrom este recunoasterea superioritatii Romaniei in regiune', 12 Februarie 2007, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010
  56. ^ Petrom impinge OMV in Balcani
  57. ^ Trusted Brands 2014, accesat 26 mai 2014
  58. ^ Gala Capital: marii castigatori ai econoiei românești
  59. ^ OMV Petrom, Rompetrol Rafinarie și Automobile Dacia, în topul companiilor din Europa – Clasament Deloitte, septembrie 12, accesat 26 mai 2014
  60. ^ OMV Petrom, Rompetrol Rafinarie și Automobile Dacia, în topul companiilor din Europa – Clasament Deloitte, 4 septambrie 2013, accesat pe 28 mai 2014
  61. ^ Care sunt cele mai importante și performante companii din economie, accesat la 28 mai 2014
  62. ^ Lista castigatorilor la Festivalul Internetics 2013 octombrie 2013, accesat 8 august 2014
  63. ^ Lista castigatorilor la Festivalul Internetics 2013 octombrie 2013, accesat 8 august 2014