Luxemburg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Luxemburg (dezambiguizare).
Groussherzogtum Lëtzebuerg
Grand-Duché de Luxembourg
Großherzogtum Luxemburg

Marele Ducat de Luxemburg
Drapelul Luxemburgului Stema Luxemburgului
Drapel
DevizăMir wëlle bleiwe wat mir sinn (Vrem să rămânem cine suntem în luxemburgheză)
Imnul naționalOns Heemecht
Amplasarea Luxemburgului
Centru administrativ LuxemburgLuxemburg
Limbi oficiale Luxemburgheza1, Franceza2, Germana2
Sistem politic Monarhie
 -  Marele Duce Marele Duce Henric
 -  Prim-Ministru Xavier Bettel
Formare
 -  Independență 11 mai 1867 
Suprafață
 -  Total 2,586 km² (locul Locul 177)
 -  Apă (%) 0,0%
Populație
 -  Recensământ  537.853 (locul Locul 167)
 -  Densitate 198,0 loc/km² 
PIB (PPC) estimări 
 -  Total $30,7 miliarde 
 -  Pe cap de locuitor $66.821 
Monedă Euro
Prefix telefonic ++352
Domeniu Internet .lu, .eu3
Fus orar UTC +1/+2
1Luxemburgheza este limba națională

2Franceza și germana sunt limbile administrative.

3Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Marele Ducat al Luxemburgului face parte

Marele Ducat de Luxemburg (Groussherzogtum Lëtzebuerg în luxemburgheză) este un stat fără ieșire la mare din vestul Europei, vecin cu Belgia, Franța și Germania. Are două regiuni principale: Regiunea Oesling în nord parte a masivul Ardeni și Gutland în sud. Luxembourg are o populație de peste jumătate de milion într-un teritoriu de aproximativ 2.586 kilometri pătrați. Este o democrație reprezentativă cu un monarh constituțional, fiind condusă de un Mare Duce. Țara are o economie foarte dezvoltată, cu cel mai mare PIB per capita din lume conform FMI. Istoria și importanța sa strategică datează din antichitate, când a fost fondat ca o fortăreață romană și construcția Castelului Luxembourg. Era un punct important de-a lungul Rutei Spaniole când Spania era principala putere europeană care influența întreaga emisferă vestică în jurul secolelor XVI-XVII.

Luxembourg este un stat membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE, Națiunilor Unite și a Benelux, reflectând consensul politic în favoarea integrării economice, politice și militare. Orasul Luxembourg este cel mai mare și capitala statului, în el își au sediul mai multe instituții și agenții ale UE.

Cultura Luxembourg este un mixt între romantismul european și germanismul european, împrumutând obiceiuri de la fiecare tradiție. Luxembourg este o țară trilingvă, germana, franceza și luxemburgheza sunt limbi oficiale. Deși un stat secular, religia predominantă este cea romano-catolică.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Schimbări în teritoriul Luxemburgului de-a lungul timpului.

Istoria înregistrată a Marelui Ducat al Luxemburgului începe odată cu construcția Castelului Luxemburg în anul 963. În jurul acestei fortărețe s-a dezvoltat treptat un oraș care a devenit centrul unui stat mic dar important. Comitatul Luxemburg este ridicat la rang de Ducat în 1354. În 1437 a avut loc o criză, familia conducătoare neavând moștenitori legitimi pentru tron. În secolele următoare, fortăreața Luxemburg a fost în mod constant mărită și întărită de cei care au ocupat-o, între alții, Bourbonii, Habsburgii, Hohenzollernii și francezii. Chiar și după înfrângerea lui Napoleon în 1815, când Congresul de la Viena a conferit autonomie formală Luxemburgului, țara a devenit obiectul unei dispute între Prusia și Olanda.

Revoluția belgiană dintre 18301839 a înjumătățit teritoriul Luxemburgului, atunci când partea vestică a țării, majoritar francofonă, a fost transferată Belgiei. Independența Luxemburgului a fost confirmată apoi în 1839, dar nu a fost ratificată formal decât în 1867, după ce criza luxemburgheză aproape a dus la un război între Prusia și Franța. În același an 1839, Luxemburg s-a alăturat Confederației germane.

Regele Olandei a rămas șeful de stat al Luxemburgului, cu titlul de mare duce al Luxemburgului până în 1890. La moartea lui Wilhelm al III-lea, tronul Olandei a revenit fiicei sale, Wilhelmina, iar Luxemburg (pe tronul căruia nu puteau sta femei (conform Legeii Salice) i-a fost acordat lui Adolph de Nassau-Weilburg.

Luxemburg a fost invadat și ocupat de Imperiul German în timpul primului război mondial și de către Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1942, Luxemburgul a fost oficial anexat de Al treilea Reich.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Luxemburg și-a abandonat politica de neutralitate, alăturându-se Aliaților în lupta împotriva Germaniei. In acelasi timp, sute de luxemburghezi au fost inrolati in armata Germaniei, luptand pana la Stalingrad. Guvernul său, în exil la Londra, a format un mic grup de voluntari, care au participat la invazia Normandiei. A devenit un membru fondator al NATO și al ONU în 1946. În 1957, Luxemburg a devenit unul dintre cele șase state fondatoare a Comunității Economice Europene (devenită apoi Uniunea Europeană), și în 1999 s-a alăturat țărilor care au adoptat moneda unică, euro. Mai multe organisme europene își au sediul în Luxemburg.

Politică[modificare | modificare sursă]

Luxemburg are un sistem parlamentar de guvernare, fiind o monarhie constituțională. În conformitate cu constituția din 1868, puterea executivă este exercitată de Marele Duce sau de Marea Ducesă, și de cabinet, constituit dintr-un prim-ministru și mai mulți miniștri. Marele Duce are puterea de a dizolva parlamentul și de a forma un altul.

Puterea legislativă aparține Camerei Deputaților, aleși direct pentru mandate de cinci ani. Un al doilea corp, "Conseil d'État" (Consiliul de Stat), format din 21 de cetățeni numiți de duce, are rol consultativ pentru Camera Deputaților în elaborarea legilor.[1]

Marele ducat are trei tribunale inferioare (justices de paix; în Esch-sur-Alzette, în Luxembourg și în Diekirch), două tribunale districtuale (Luxembourg și Diekirch) și o Curte Superioară de Justiție (Luxembourg), care include Curtea de Apel și Curtea de Casație.

Există și un tribunal administrativ, o Curte Administrativă și o Curte Constituțională, toate în orașul Luxembourg.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Districtele din Luxemburg:
1.Diekirch,
2. Grevenmacher,
3.Luxemburg

Țara este împărțită în 3 districte, 12 cantoane și 118 comune. 12 comune au statut de oraș, iar orașul Luxembourg, capitala, este cel mai mare din țară.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Cele mai mari oraşe sunt Luxemburg, Esch-sur-Alzette, Dudelange și Differdange.

Luxemburgul este una dintre cele mai mici țări din Europa. Are o suprafață de circa 2,586 km². În vest se mărginește cu provincia belgiană Luxembourg, care (la 4.443 km²) are aproape o suprafață dublă față de cea a țării.

Nordul țării face parte din Munții Ardeni, e format din dealuri și munți joși, cel mai înalt punct fiind Kneiff, de 560 m. Restul țării este de asemena deluros.

Granița estică a Luxemburgului e formată de râurile Mosela, Sauer și Our. Pǎdurile de stejar și fag reprezintă 55% din teritoriu. Clima este temperată de tranziție între cea oceanică și cea semicontinentală. Altitudinea maximă este de doar 300 m in Gutland/Bon Pays.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia stabilă, puternică a Luxemburgului, prezintă creștere moderată, inflație redusă și șomaj redus. Sectorul industrial, dominat de industria siderurgică, a devenit tot mai diversificat, și include produse chimice, cauciucuri și alte produse. În ultimele decenii, creșterile în sectorul financiar au compensat declinul oțelului. Serviciile, în special cele legate de bănci, ocupă un segment tot mai important al economiei. Agricultura se bazează pe mici ferme familiale. Luxemburgul are legături comerciale și financiare în special cu Belgia și Olanda, și ca membru al UE, se bucură de avantajele pieței libere europene. Luxemburg are cel mai mare PIB per capita din lume (62 700 USD în 2005). Șomajul a fost de 4,4% din forța de muncă în iulie 2005.

În anul 2009 investițiile străine directe în Luxemburg au fost de 27,2 miliarde dolari.[1] Totodată, Luxemburg a investit aproape 15 miliarde de dolari în alte țări.[1]

Demografie[modificare | modificare sursă]

În Luxemburg sunt recunoscute și vorbite trei limbi, limba franceză, limba germană și limba luxemburgheză, considerată de unii lingviști ca un dialect al limbii germane. În afară de faptul că e una dintre cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este și limba națională a marelui ducat.

87 % din populația Luxemburgului sunt creștini romano-catolici, restul fiind în principal protestanți, musulmani și mozaici.

37% din populația ducatului este formată din imigranți.

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Luxemburg

Patrimoniu mondial[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Luxemburg:

  • Centrul vechi istoric și fortificațiile din orașul Luxemburg (1994)
  • Parcul cu statui creat de Christian Veres (2001)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Top 10 tari din UE care au atras cele mai mari investitii. Romania, locul 14, 26 Iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la 23 august 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje


Flag of Luxembourg.svg LuxemburgLuxemburgheziLimbile luxemburgheză, franceză și germană

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal  • •