Ceadîr-Lunga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ceadîr-Lunga
Çadır
—  Oraș  —
Casa de cultură Ceadîr-Lunga și statuia lui Mihail Ciachir
Casa de cultură Ceadîr-Lunga și statuia lui Mihail Ciachir
Ceadîr-Lunga se află în Găgăuzia
{{{alt}}}
Ceadîr-Lunga
Ceadîr-Lunga pe harta Republicii Moldova
Ceadîr-Lunga se află în Găgăuzia
{{{alt}}}
Ceadîr-Lunga
Satul pe harta Unității Teritoriale Găgăuzia
Coordonate: Coordonate: 46°03′N 28°50′E / 46.050°N 28.833°E / 46.050; 28.83346°03′N 28°50′E / 46.050°N 28.833°E / 46.050; 28.833

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Unitate Teritorială Autonomă Găgăuzia
Atestare 1819
Promovat oraș 1958

Guvernare
 - Primar Gheorghe Ormanji

Suprafață
 - Total 9,61  km²
Altitudine 52 m.d.m.

Populație (2014[1])
 - Total 22 800 locuitori
 - Densitate 2 372,5 loc./km² 

Site: Primăria Ceadîr-Lunga

Ceadîr-Lunga este un oraș în Republica Moldova, în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Amplasare[modificare | modificare sursă]

Localitatea este situată pe cursul mediu al râului Lunga, la 30 km sud-est de orașul Comrat și la 130 km sud de Chișinău.

Resurse naturale[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a fondului funciar al orașului Ceadîr-Lunga este de 9.610 ha, dintre care cea mai mare parte o constituie terenurile cu destinație agricolă 7.582 ha sau 67% din suprafața totală.

Bonitatea medie a terenurilor cu destinație agricolă este de 67. Terenurile agricole se află în gestiunea a 4 gospodării agricole. Fondul acvatic este formatde bazinul râului Lunga care ocupă o suprafață de 18,4 ha, 2 iazuri cu osuprafață totală de 40 hași 2 lacuri cu o suprafață totală de 7,4 ha.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Conform unei legende, până nu demult se considera că orașul Ceadîr-Lunga a fost întemeiat în anul 1819 de către preotul Iahar Cechirov, care s-a strămutat aici împreună cu un grup de coloniști din Bulgaria de nord-est, după o perioadă de mai mulți ani de peregrinare prin Basarabia și o ședere de câțiva ani în satul moldovenesc Ceadîr (azi pe teritoriul raionului Leova). Dar, recent a fost găsit un document emis de Ecaterina a II-a a Rusiei în anul 1789 în care se menționează militarul Nedovu-Todorovici ca locuitor al coloniei Ceadîr-Lunga.

Denumirea localității vine de la toponimul Ceadâr, care în limba turcă înseamnă șatră și Lunga, râul pe malul căreia se află localitatea.

Recensămintele din prima jumătate a sec. al XIX-lea ne pun la dispoziție următoarele informații despre așezarea de pe râul Lunga: Noul Ceadîr – 46 de familii de țărani; 528 de locuitori, dintre care 484 de găgăuzi și bulgari, iar 44 de locuitori de alte etnii, inclusiv români. Sec. al XX-lea vine cu noi completări documentare la istoria localității: 353 de case, 2.820 de locuitori, ambulatoriu, școală medie, 4 școli primare, industrie casnică, comerț.

Ceadîr-Lunga a dat mai multe personalități remarcabile dintre care Mihail Ciachir, găgăuz, provenit dintr-o dinastie de slujitori religioși, a editat o serie de manuale și cărți didactice, printre care un dicționar moldovenesc și o scurtă prezentare a gramaticii moldovenești. De asemenea, a editat o serie de cărți în limba găgăuză. O altă personalitate remarcabilă a fost Mihail Guboglo, savant cu renume mondial în problemele poporului turc. Alte personalități notorii sunt Sava Cusurzus, primul întreprinzător din Ceadîr-Lunga, Stepan Curdimov, primul cântăreț de operă găgăuz și alții.

În prezent, orașul Ceadîr-Lunga are relații de înfrățire cu 6 orașe din Belarus, Rusia, Bulgaria și Turcia, cu care colaborează în domeniul cultural și educațional.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004[2]:

Grup etnic Populație  % Procentaj
Găgăuzi 14,294 73.68%
Ruși 1,552 8.00%
Bulgari 1,510 7.78%
Ucraineni 951 4.90%
Băștinași declarați Moldoveni
Băștinași declarați Români
732
2
3.77%
0.01%
Țigani 166 0.86%
Alții 194
Total 19,401 100%

Economie[modificare | modificare sursă]

În oraș își desfășoară activitatea circa 2.000 agenți economici, dintre care cea mai mare parte o constituie persoanele fizice. Cele mai mari întreprinderi din oraș sunt „Berechet” S.A., care se ocupă cu prelucrarea cerealelor, Fabrica de Tutun, „ZTEO” S.A. – produce cazane și utilaj electric. În ultimii câțiva ani în oraș au început să funcționeze două întreprinderi noi mari: „Alifarium” S.R.L. – se ocupă cu producerea berii și Î.M. „Asen-Textil”, care prestează servicii de confecție a hainelor. La ambele întreprinderi sunt angajați 525 persoane. Recent în orașul Ceadîr-Lunga s-a deschis o crescătorie de cai de rasă, care sunt utilizați pentru copetiții sportive. În fiecare a treia duminică a lunilor de vară pe ipodromul din oraș au loc competiții sportive. Până în prezent orașul este considerat un centru agricol, unde agricultura rămâne ramura de bază a economiei locale. Principalele culturi agricole sunt cerealierele și vița de vie. Anual circa 2.000 ha sunt utilizați pentru semănarea grâului, câte 1.000 ha pentru floarea soarelui și tutun. În sectorul agricol activează 4 gospodării agricole și o gospodărie de fermieri. Orașul dispune de două hoteluri, dintre care unul a fost deschis în anul 2003. În domeniul comerțului activează 675 de agenți economici. În oraș funcționează 19 puncte de alimentare publică, dintre care 3 au fost deschise în ultimii 2 ani. Serviciile bancare sunt prestate de filialele a 4 bănci comerciale, iar cele de consultanță juridică de 2 centre de consultanță. Din totalul agenților economici circa 550 sunt reprezentanții micului business. Marea lor majoritate, peste 530 activează în domeniul comerțului. Alte sectoare acoperite sunt agricultura și industria prelucrătoare.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Aprovizionarea cu apă prin intermediul rețelelor sectorului locativ este asigurată în proporție de 70%, a instituțiilor sociale în proporție de 50%. Gazificarea localității este efectuată în proporție de 95%, instituțiile socio-culturale sunt gazificate complet. Lungimea totală a rețelelorde drumuri este de 81 km, dintre care 5 km sunt drumuri naționale, restul locale. Din totalul lor 37,3 km au acoperire rigidă, inclusiv 1 km a fost acoperit în ultimul an. În oraș sunt circa 6.000 abonați la telefon sau 80% din populație. De asemenea pe teritoriul orașului funcționează telestudioul local „Aiân Acâc” și 2 rețele de televiziune princablu.

Social[modificare | modificare sursă]

Populația orașului Ceadîr-Lunga este de 23.400 persoane, dintre care marea majoritate sunt găgăuzi– 16.340 sau 69,8%, urmați de ruși, bulgari, ucraineni, moldoveni și alte naționalități. Populația economic activă a localității este de 13.200 persoane, dintre care doar 8.100 sau 61% activează în diverse ramuri ale economiei locale. Cu toate că este o localitate urbană, cea mai mare parte a populației este ocupată în agricultură. Din populația care nu lucrează și cea care este ocupată în gospodăria casnică de asemenea, marea majoritate este antrenată în activități agricole. În Ceadîr-Lunga funcționează 6 instituții preșcolare, 5 școli medii generale, față de 6 școli până în anul 2002, 3 licee față de 2 până în 2002, un colegiu. În anul 2002 s-a deschis Filiala Institutului Umanitar Modern din Moscova, care pregătește studenți la 5 facultăți, cu utilizarea celor mai noi tehnologii de studii de la distanță. Sistemul de ocrotire a sănătății este format dintr-un spital, un ambulatoriu, un centru al medicilor de familie și o stație de urgență. În sistemul de ocrotire a sănătății sunt antrenați 107 medici și 325 personal medical mediu. Rețeaua de farmacii este formată din 10 farmacii, dintre care 7 s-au deschis în ultimii 2 ani.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Rețeaua de instituții culturale este formată dintr-o casă de cultură și două biblioteci publice. La începutul secolului 20 a fost construit Muzeul Etnografic al orașului, o clădire în stil modern, considerată un monument arhitectural al orașului. Promotori ai culturii în oraș sunt mai multe grupuri și colective artistice, dintre care putem menționa: Orchestra de fanfară, care în anul 2002 a luat locul I la concursul național, Teatrul național în numele lui Ceachir, care susține spectacole în limba găgăuză, Ansamblul de dans „Cadjina”, participant la diverse manifestații culturale din țară și de peste hotare și grupul de muzică roc „Cair” care a participat la diverse festivaluri internaționale în Rusia, Olanda, etc. Principalele evenimente culturale din oraș sunt: Festivalul „Cântecul găgăuzesc”, o manifestare teatralizată în stilul tradițiilor vechi găgăuze, care are loc anual la sfârșitul lunii august. Un alt eveniment este Festivalul „Curcubeul slavon”, la care participă reprezentanții naționalităților slavone, în haine naționale.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Veniturile în bugetul local în anul 2002 au constituit 7.295 mii lei și au fost cu 32% mai mari decât în anul precedent. Structura veniturilor bugetului local sunt caracteristice orașelor industrializate, unde ponderea cea mai mare o dețin veniturile proprii. Este notoriu faptul că pentru orașul Ceadîr-Lunga ponderea transferurilor este nesemnificativă de 449,1 mii din total sau 6,2%. Mărimea redusă a transferurilor indică un potențial economic ridicat comparativ cu alte localități din republică. Analiza structurii cheltuielilor bugetului local denotă faptul că ponderea cheltuielilor pentru educație este de 68%, acest indicator fiind prea mare pentru o localitate de tipul dat. Drept consecință, pentru alte activități cheltuielile sunt mici și mult sub limita necesară.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2014, în profil teritorial statistica.md. Accesat la 17 martie 2014
  2. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]