Zăpadă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fulgi de zăpadă

Zăpada (numită și omăt sau nea) este o formă solidă de precipitație, care este nimic altceva decât apă înghețată, aflată în stare cristalină constând dintr-o multitudine de fulgi de zăpadă. Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește „ninsoare”. Deoarece este compusă din particule mici, zăpada este un material granular. Are o structură deschisă și moale, cu o densitate scăzută. Supusă unei presiuni, densitatea zăpezii poate crește, așa cum se întâmplă de exemplu în straturile inferioare ale unei cantități mari de zăpadă.

Zăpada se formează de obicei când vaporii de apă trec prin procesul de depoziție înaltă în atmosferă la temperaturi mai scăzute de 0 °C (sau 32 °F).

Zăpada reflectă peste 90% dintre razele ultraviolete înapoi în atmosferă. Din acest motiv, persoanele expuse o perioadă îndelungată la lumina reflectată de zăpadă manifestă un disconfort la nivelul ochilor (mâncărimi, lăcrimare intensă etc.) denumit oftalmie (orbirea zăpezii).

Beneficii[modificare | modificare sursă]

Zăpada este foarte benefică în agricultură. Stratul de omăt protejează culturile de temperaturile scăzute ale iernii, iar topirea acestuia la începutul primăverii asigură un nivel optim de apă.Ea ajuta la recoltele mult mai frumoase si bogate .Zăpada este foarte folositoare cand se dezgheata , fiindca asigura o mare parte de apa pentru algricultura oamenilor!

Igluurile[modificare | modificare sursă]

Igluul definește, în limba de proveniență, orice tip de casă, indiferent de materialul folosit pentru construcția ei. Termenul provine din limba inuit și a fost preluat de majoritatea populației cu sensul de „casă din zăpadă/gheață”.

Temperatura din interiorul unui iglu poate atinge și 16 °C doar folosind căldura degajată de corpurile rezidenților. Acest tip de construcție îi proteja pe inuiți de temperaturi care coborau constant chiar și până la −45 °C.

Tunurile de zăpadă[modificare | modificare sursă]

Tunurile de zăpadă care creează zăpada artificială au fost inventate în 1950 și au început să fie utilizate pe scară largă în anii '70. Consumul mare de electricitate și prețul echipamentelor limitează folosirea lor pe scară largă, deși din ce în ce mai multe stațiuni montane se bazează pe aceste utilaje pentru a-și mulțumi clienții și a prelungi sezonul de iarnă.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Zăpadă
Date meteorologice și variabile

Convecție | Energie potențială de convecție disponibilă | Inhibare de convecție | Fulger | Ninsoare | Nori | Precipitații | Ploaie | Presiune atmosferică | Punct de condensare | Punct de rouă | Scara Beaufort | Temperatură | Temperatură aparentă | Temperatură potențială | Temperatură potențială echivalentă | Temperatura suprafeței mării | Trăsnet | Umiditate Vapori de apă | Vânt | Vizibilitate | Vorticitate | Zăpadă |