Malta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Republica Malta este o ţară insulară în Europa de sud. Consistând dintr-un arhipelag în centrul Mării Mediterane, la sud de Italia şi la nord de Tunisia, aceste insule amplasate strategic, au fost cucerite şi stăpânite de diferite puteri pe parcursul secolelor.

Cuprins 1 Istorie 2 Politică 3 Geografie 4 Demografie 5 Patrimoniu mondial 6 Vezi şi 7 Legături externe

[modifică] Istorie

Ordinul cavaleresc maltez, a fost alungat în 1798 din Malta prin Napoléon după aproape 270 de ani de domnie, urmând ca acesta să formeze în continuare în Roma (în Via Condotti 68) cel mai mic stat din lume (cunoscut sub numele de Stareţia din Malta).

Malta a devenit independentă de Marea Britanie la 21 septembrie 1964, iar de la 1 mai 2004 este membră a Uniunii Europene.

[modifică] Politică

Alegătorii micii insule mediteraneene arată o divizare politică cum nu se mai găseşte altundeva. Conservatorii naţionalişti şi socialiştii se luptă pentru putere, ambii ar putea construi o circumscripţie stabilă. De aceea în Malta diferenţa de voturi a fost foarte mică. Preşedintele Edward Fenech Adami a sperat de exemplu la o votare cu 57 % pentru Referendumul UE, şi a numit aceasta marea majoritate.

Statutul de membru de partid este moştenit din generaţie în generaţie în Malta.

Pe 12 martie 2003, deci la patru zile de la referendumul pentru extinderea Uniunii Europene au avut loc în Malta alegeri parlamentare. După modelul referendumului, maltezii au ales conservatorii naţionali (PN) pentru 51,79 % din locurile din parlament şi Partidul Muncii (MLP) pentru 47,52 % din locurile din Parlament (MLP). Al treilea partid, Alternattiva Demokratika (AD) a primit 0,68 % din voturile exprimate şi deci nici un loc în Parlament.

[modifică] Geografie

Statul maltez cuprinde şase insule: Malta (ca. 246 km²), Gozo (ca. 67 km²), Comino (ca. 3 km²), insula Filfla (care înseamnă "boabă de piper"), cele două insule gemene St.Paul. Insula principală, Malta, este formată din cinci districte, Gozo şi Comino constituindu-se împreună într-un al şaselea. Cea de-a patra insulă,ca mărime, nelocuită, a fost bază militară britanică, bază pe care aceştia au dinamitat-o la părăsirea ei, Filfla (0,06 km²).

[modifică] Demografie

Malta numără cca. 400.000 locuitori, cetăţeni ai statului maltez, precum şi un număr semnificativ de rezidenţi (în special britanici în vârstă, retraşi aici, la pensie, datorită climei excepţionale şi a costurilor extrem de convenabile), pe o suprafaţă redusă, rezultând astfel o densitate a populaţiei ridicată, de 1249 locuitori pe kilometrul pătrat. Astfel, Malta este ţara cu cea mai mare densitate din Europa şi a treia ţară ca densitate din lume. 94 % din populaţie locuieşte în mediul urban.

Datorită influenţelor siciliene, populaţia malteză aparţine oarecum şi grupei romanice. 1,8% din locuitorii Maltei sunt de o altă naţionalitate decat cea malteză. Limbile oficiale sunt malteza şi engleza. Şi italiana este vorbită dar într-o pondere nesemnificativă. Limba malteză este o limbă cu puternice influenţe semite, în special arabe.

Gozo şi Comino: Gozo ara aproximativ 30.000 de locuitori iar Comino 3 locuitori permanenţi. Pe Comino locuiesc permanent: un cuplu de hotelieri, soţ şi soţie şi un poliţist (detaşat şi înlocuit periodic).

[modifică] Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Malta:

• Capitala La Valletta (1980)
• Hypogäum din Hal Safliéni (1980)
• Templele megalitice de pe insulele Malta si Gozo (1980, 1992)

[modifică] Vezi şi

• Listă de oraşe din Malta
• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
• Febra de Malta

[modifică] Legături externe

• en Fotos
• en Ghid despre Malta
• en Situl oficial de turism al Maltei
• en Portalul guvernamental oficial
• en Malta
• en GuideToMalta.net