Sănătate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Sănătatea se definește în mod curent ca starea unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat.

Organizația Mondială a Sănătății a propus în 1946 definiția următoare: „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților”. Mai târziu a fost inclusă în această definiție și „capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”.

Îngrijirea Sănătății[modificare | modificare sursă]

Îngrijirea sănătății este știința sau practica dirijată pentru diagnosticul, tratamentul și prevenția bolilor.

În statul modern îngrijirea sănătății este integrată în sistemul de sănătate administrat și reglementat de guverne; accesul cetățenilor la sistemul de sănătate, și deci la îngrijirea sănătății, variază de la o țară la alta.

Funcție de etapă istorică și de factori politici și economici, îngrijirea sănătății poate fi centrată mai mult pe diagnosticul și tratamentul bolilor, sau pe prevenția lor. În lumea dezvoltată, momentan, sistemele de sănătate furnizează o îngrijire centrată pe diagnostic și tratament, această caracteristică fiind însă moștenită, filozofia care a stat la baza sistemelor apărând pe la începutul secolului trecut, când factorii care afectau cu preponderență sănătatea erau de natură acută și infecțioasă, afectând o populație tânără dintr-un grup uman cu speranță de viață mai redusă.[1] Există deci momentan o nepotrivire între mijloacele de îngrijire oferite de sistemele de sănătate actuale, bazate pe tehnologii avansate și costisitoare de diagnostic și tratament, și problemele la care trebuie să facă față populația azi, îmbătrânită și afectată fiind de complexe maladii cronice.[2] Această nepotrivire se traduce în primul rând prin creșterea accelerată a costurilor sistemelor de sănătate în țările dezvoltate, unde resursele sunt în majoritate concentrate pe căutarea a câte unui “glonț magic” pentru fiecare maladie sau simptom.[3] În această cursă contra cronometru, nu numai îngrijirea sănătății este afectată, economia însăși suferind ca urmare a concentrării resurselor bugetare pe sănătate și neglijarea inerentă a celorlalte necesități ale comunităților.[4]

Cu toate astea, cea mai mare parte dintre maladiile cronice care afectează populațiile statelor unde tranziția demografică a avut loc deja, pot fi prevenite: obezitatea, maladiile cardiace, o bună parte din cancere (pumonar, de piele, gastric), diabetul (tip II), sunt boli a căror prevalență poate fi influențată prin politici de prevenție.[5] În jur de 40 % din mortalitatea permatură se datorează factorilor comportamentali, alți 15% factorilor sociali; medicina modernă și actualul mod de organizare a îngrijirii sănătății, reușește să prevină doar 10% din cazurile de moarte prematură.[6] În mod evident, sistemele actuale de sănătate reușesc foarte bine când e vorba de scrierea de rețete sau efectuarea de teste-diagnostic și intervenții chirurgicale, însă acestea încă n-au găsit soluția pentru a interveni asupra determinanților în amonte (upstream) ai maladiilor, cum e sărăcia sau discriminarea, adică, din păcate, pentru cea mai bună parte a mortalității premature.[7] Asta deși există o cantitate colosală de literatură științifică care demonstrează că diferențele de sănătate sunt determinate în aceeași măsură de circumstanțe sociale[8], ca și de procese biologice.[9]

În măsura în care problemele actualelor sisteme de îngrijire a sănătății se cunosc, iar soluțiile există, întrebarea e de ce statele moderne mai continuă pe un drum vădit înfundat, riscând falimentul? Răspunsul ține mult de economie politică și prea puțin de știința administrării sistemului de sănătate: dacă este simplu - și extrem de profitabil (pentru unii) - să depui un brevet pentru un medicament, aparat medical sau tehnică chirurgicală, strategiile de prevenție a maladiilor nu pot fi deloc brevetate, iar din ele lumea întreprinzătorilor privați nu poate scoate nici un ban.[10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ The organizational structure and function of our medical system is rooted in fundamental changes made at the beginning of the 20th century that emphasized an acute care approach and marginalized prevention and public health. Breakthroughs in laboratory sciences led by Koch and Pasteur provided powerful tools for mechanistically understanding and treating infectious diseases. Bolstered by philanthropy and the Flexner report, U.S. medicine became reliant on laboratory research.4 This strategy made sense 100 years ago, given the prominence of acute infectious diseases in a young population; it makes little sense now. - From Sick Care to Health Care -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889-891September 6, 2012. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230
  2. ^ With the aging of the population, the shift in the burden of disease toward chronic conditions has accelerated. The most prevalent preventable causes of death are now obesity and smoking, which result in delayed but progressive disease.5 Even in the developing world, increases in the prevalence of chronic disease are outstripping reductions in acute infectious diseases.1 Such epidemiologic evolution demands a focus on public health and prevention. - -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889-891September 6, 2012. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230
  3. ^ Although the United States pays more for medical care than any other country, problems abound in our health care system. Unsustainable costs, poor outcomes, frequent medical errors, poor patient satisfaction, and worsening health disparities all point to a need for transformative change.1 Simultaneously, we face widening epidemics of obesity and chronic disease. Cardiovascular disease, cancer, and diabetes now cause 70% of U.S. deaths and account for nearly 75% of health care expenditures.2 Unfortunately, many modifiable risk factors for chronic diseases are not being addressed adequately. A prevention model, focused on forestalling the development of disease before symptoms or life-threatening events occur, is the best solution to the current crisis. - From Sick Care to Health Care -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889-891September 6, 2012. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230
  4. ^ Beneath the interminable squabbles over Barack Obama’s health law, a transformation is taking place. To date most doctors have been rewarded for providing more rather than better services. This is unsustainable. Health care gobbles nearly 18% of GDP. The Economist, Sep 8th 2012, http://www.economist.com/node/21562251
  5. ^ With the aging of the population, the shift in the burden of disease toward chronic conditions has accelerated. The most prevalent preventable causes of death are now obesity and smoking, which result in delayed but progressive disease. Even in the developing world, increases in the prevalence of chronic disease are outstripping reductions in acute infectious diseases.1 Such epidemiologic evolution demands a focus on public health and prevention. - From Sick Care to Health Care -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889-891September 6, 2012. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230
  6. ^ To achieve true patient centeredness, the health care system must strive to affect more than the 10% of premature mortality that is influenced by medical treatment. Fully 40% of premature mortality is determined by patients' behavior, and 15% by societal factors. We cannot pretend to do what is best for the patient by ignoring more than half of what makes a patient healthy. The answer is not to focus on the 10% we most easily control when a patient is sick. We must extend our care of the community into the community, understanding the upstream determinants of downstream sickness. - The Developing Vision of Primary Care, Kathleen A. Barnes, B.S., Jason C. Kroening-Roche, M.D., M.P.H., and Branden W. Comfort, B.S., N Engl J Med 2012; 367:891-893September 6, 2012
  7. ^ After all, we have established systems to support the writing of prescriptions and the performance of surgery or imaging but have found no easy way to cure poverty or relieve racial residential segregation. But the evidence does suggest that health care as conventionally delivered explains only a small amount - perhaps 10% - of premature deaths as compared with other factors, including social context, environmental influences, and personal behavior. - What Business Are We In? The Emergence of Health as the Business of Health Care, David A. Asch, M.D., M.B.A., and Kevin G. Volpp, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:888-889September 6, 2012
  8. ^ Un articol recent din Science, arăta că copiii care cresc în sărăcie au o dezvoltare a creierului diferită de copiii crescuți în condiții prielnice. Efectele statulului social al părinților copiilor apar la nivelul limbajului, capacității de învățare și atenției. Autorii studiului aflat la baza articolului, consideră că rezultatele ridică importante întrebări în legătură cu educația, sănătatea, justiția în curțile ptr. minori și politicile de protecție socială. - Poverty Can Harm Early Brain Development, Researchers Say - http://www.sciencemag.org/content/337/6093/428.full.pdf
  9. ^ One signal is that while much of recent U.S. medical practice proceeds as if health and disease were entirely biologic, our understanding of health's social determinants has become deeper and more convincing. An enormous body of literature supports the view that differences in health are determined as much by the social circumstances that underlie them as by the biologic processes that mediate them. - What Business Are We In? The Emergence of Health as the Business of Health Care, David A. Asch, M.D., M.B.A., and Kevin G. Volpp, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:888-889September 6, 2012
  10. ^ Moreover, our reliance on ever newer, more advanced technology has perpetuated an expensive system in which costly new technology is widely adopted in the absence of comparative advantage. When combined with economic incentives for patenting devices and drugs, these technological factors become self-reinforcing. Although many preventive strategies may be cost-effective, they unfortunately have limited potential for wide adoption because they cannot be patented or made profitable. Therefore, the primacy of patentable therapies impedes research on prevention and diffusion of prevention approaches that could cost-effectively address the burden of chronic disease. - From Sick Care to Health Care -Reengineering Prevention into the U.S. System, Farshad Fani Marvasti, M.D., M.P.H., and Randall S. Stafford, M.D., Ph.D., N Engl J Med 2012; 367:889-891September 6, 2012. http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMp1206230

Vezi și[modificare | modificare sursă]