Balta Ialomiței
Balta Ialomiței, cunoscută și sub numele de Balta Borcea este o insulă aflată pe cursul inferior al Dunării, divizată între județele Ialomița și Călărași. Este o luncă amenajată înconjurată de două brațe ale Dunării: "Brațul Borcea" (la vest) și "Brațul Ostrov" (sau "Dunărea Veche", la est).
[modificare] Date geografice
Balta Ialomiței are o suprafață de 831,3 km². Ea are o lungime de 94 km între orașele Călărași și Hârșova și o lățime de 4-12,5 km. Altitudinea medie a Bălții Ialomiței este de 10-17 metri.
Denumirea de "baltă" se justifică, deoarece inițial Balta Ialomiței era formată dintr-o serie de mlaștini, lacuri și bălți, porțiunile de uscat (grinduri) fiind acoperite cu crânguri de pădure. Pe atunci, Balta era un domeniu acvatic, în care, apa stagna mult timp.
Ulterior, în anii 1960, ca parte a politicii de dezvoltare agrară a României din perioada regimului comunist, o mare parte din teritoriul Bălții Ialomiței a fost asanat (desecat) și îndiguit, pentru a fi utilizat ca teren agricol.
În prezent, Balta Ialomiței are înfățișarea unei insule. Doar o mică porțiune din Balta Ialomiței, și anume Caiafele Moroiu, a fost păstrată în regim natural cu statut de Rezervație naturală.
În prezent, în Balta Ialomiței se cultivă porumb și sfeclă de zahăr. De asemenea, pe insulă, există ferme care se ocupă cu creșterea bovinelor.
Ocazional, unele dintre aceste încă inundate. Autostrada Soarelui (A2) traversează această insulă.
[modificare] Reportaje
- Minuni turistice: Balta Ialomiței,un paradis ca în „Avatar“, 12 septembrie 2010, Adevărul
