Regnul Animalia

Un animal este un organism (ființă vie) pluricelular, heterotrof, deci care nu își poate produce el însuși substanțele organice necesare hrănirii (cum fac plantele, algele și bacteriile albastre verzi prin fotosinteză), fiind nevoit să folosească substanțe organice gata preparate luate din mediu. Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și unele animale care trăiesc în medii fără oxigen. Acestea respiră anaerob.

Organismele care au fost încadrate în Regnul Animalia au fost introduse în unități sistematice din ce în ce mai mici în funcție de legăturile lor filogenetice. Referitor la aceaste subîmpărțiri există mai multe păreri, care sunt prezentate în subcapitolul „Clasificarea Regnului Animalia”.

Știința care se ocupă cu studiul animalelor se numește zoologie.

Etimologie

Cuvântul "animal" provine de la cuvântul Latin animale, genul neutru al animalis și este derivat de la anima, ce înseamnă suflu vital sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii regnului animalia, inclusiv omul.

Caracteristici

Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt organisme eucariote și pluricelulare, ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă, de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi. Majoritatea animalelor sunt mobile, (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de mare).

Structură

Cu câteva excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au corpul format din mai multe țesuturi. Printre acestea se numără mușchii, ce se contractă, având rol important în locomoție, și țesutul nervos ce trimite și procesează semnalele nervoase. De asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri.

Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o matrice extracelulară specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele formează o structură de bază flexibilă pe care celulele se pot reorganiza, făcând posibilă crearea structurilor complexe. În contrast, alte organisme multicelulare, ca plantele și fungii, au celulele fixate din cauza pereților celulari, dezvoltându-se prin creștere progresivă.

Reproducere și dezvoltare

O celulă din plămânul unei salamandre. Anafaza mitozei. Coloratie fluorescentă.

Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproducătoare specializate ce, prin meioză, produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unsesc în procesul numit fecundație pentru a forma zigotul (sau celula-ou), din care se va dezvolta un organism nou.

Unele animale sunt capabile și de reproducere asexuată. Acest lucru poate avea loc prin parthenogeneză, proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație (împerechere), sau, în unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la spongieri. O altă modalitate de înmulțire asexuată este înmugurirea întâlnită tot la animalele inferioare (spongieri).

Zigotul începe să se dividă și trece prin mai multe stadii: morulă, blastulă, gastrulă. Blastula suferă rearanjare și diferențiere. La spongieri, larvele blastulă înoată spre altă locație și se dezvoltă într-un nou burete. În majoritatea celorlalte specii, blastula suferă rearanjări mult mai complicate.

Hrănirea și sursele de energie

Un uliu mâncându-și prada

Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solară. Plantele folosesc această energie pentru a transforma razele soarelui în zaharide simple în procesul numit fotosinteză. Începând cu moleculele de dioxid de carbon (CO₂) și apă (H₂O), fotosinteza transformă energia solară în energie chimică stocată în legăturile glucozei (C₆H₁₂O₆) și eliberează oxigen (O₂). Aceste zaharuri sunt folosite de plante la creștere. Când animalele mănâncă aceste plante (sau mănâncă alte animale ce au mâncat plante), zaharurile produse de plantă sunt folosite de animal. Ele sunt folosite direct de către animal pentru a crește sau, sunt descompuse, eliberând energie, necesară pentru diferitele procese ale acestuia.

Sistematica (clasificarea) regnului animal

Ca oricare regn, Regnul Animalia are următoarele subdiviziuni: subregnul, diviziunea, grupul, ramura, încregătura, subîncrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia, subspecie.

• Clasificarea Regnului Animalia după Georgescu (1997)
• Clasificarea Regnului Animalia după ....
• Clasificare după ......
• Clasificare după.........

Legături externe

• Animale și mituri, 18 octombrie 2011, Mihaela Stănescu, Descoperă
• Animale & mituri, 7 februarie 2007, Mihaela Stanescu, Descoperă
• TOP 10. Cele mai longevive animale de pe Terra, 13 septembrie 2010, Nicu Parlog, Descoperă
• Credințe bizare despre animale, 11 aprilie 2011, Mihaela Stanescu, Descoperă
• Superputerile animalelor, 5 septembrie 2006, Mihaela Stanescu, Descoperă
• Au animalele sentimente?, 10 iunie 2009, Mihaela Stanescu, Descoperă
• Animale de la care avem de învățat, 14 ianuarie 2011, Alexandru Safta, Descoperă
• Recordurile naturii, 28 ianuarie 2010, Mihaela Stanescu, Descoperă
• 10 simțuri uimitoare ale animalelor, 24 februarie 2010, Mihaela Stanescu, Descoperă
• Drepturile animalelor in ochii oamenilor, 5 martie 2008, Mihaela Stanescu, Descoperă
• Mega Fauna (I), 16 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
• Mega Fauna (II), 21 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
• Mega fauna (III), 27 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
• Animal de societate, 6 ianuarie 2012, Mihaela Stanescu, Descoperă

• A fost descoperit cel mai vechi animal din lume – strămoșul nostru, al tuturor - Otavia antiqua, 8 februarie 2012, Descoperă

Imagini

• Cele mai frumoase 50 de fotografii ale lumii vii din 2010, 2 mai 2010, Descoperă
• Cele mai frumoase fotografii ale lumii vii, 24 ianuarie 2010, Marc Ulieriu, Descoperă
• Cele mai frumoase fotografii ale lumii vii din 2010 - BWPA, 10 octombrie 2010, Descoperă
• Cele mai frumoase fotografii: Wildlife Photographer of the Year Award 2010, 23 octombrie 2010, Descoperă