Drapelul Republicii Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Drapelul Republicii Moldova
Drapelul Republicii Moldova
Utilizare Drapel și pavilion național. FIAV 111111.svg
Proporții 1:2
Adoptat 27 aprilie 1990
Desen Tricolor albastru-galben-roșu cu benzile de lățime egală dispuse vertical și albastrul lângă hampă.

Drapelul Republicii Moldova este un tricolor cu benzi verticale, albastru, galben și roșu, având un raport al proporțiilor de 1:2 între lățime și lungime.

Drapelul de stat al Republicii Moldova este asemănător cu cele ale Andorrei și Ciadului, dar evident nu are nici o legătură cu acestea. Este de asemenea asemănător cu cel al României, dar diferă prin proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Evoluția istorică a Drapelului de Stat al Republicii Moldova, tricolorul, cu actuala amplasare verticală a culorilor – albastru, galben, roșu – cunoaște o cale lungă și glorioasă. Steagul îmbină vechiul însemn heraldic al Moldovei – tradiționalul cap de bour și culorile naționale ale neamului moldovenesc. Drapelele au existat, cu certitudine, încă din timpul lui Bogdan, voievod al Moldovei, care cu ajutorul steagurilor sale și ale celor boierești a învins la 1359 oastea regelui Ungariei Ludovic de Anjou [1]. Cel ce a ridicat la un nivel superior valoarea lor a fost Ștefan cel Mare (1457-1504), întrucât toate cele 24 ținuturi ale principatului Moldovei aveau steagurile lor. Imaginea celui mai vechi steag moldovenesc de asemenea datează de pe timpurile marelui domnitor (1467). Diferite izvoare istorice atestă faptul că în sec. XV-XIX erau cunoscute mai multe drapele cu cromatică roșie, albastră, galbenă, adică culorile naționale au persistat de-a lungul timpului [1].

Drapelul cu fâșiile în variantă orizontală

Tricolorul a fluturat, conform unor descrieri de epocă, pentru prima oară, la 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic-Prahova). Astfel, arborarea de către francezul Al.Vaillant și slugerul Angelescu, însoțiți de țăranii și ciobanii din Comarnic, a tricolorului ca „drapel național al Principatelor Române [2]. Basarabia, însă, pentru o perioadă de mai mult de 100 de ani (1812-1917), când teritoriul dintre Prut și Nistru se află sub dominație rusească, a fost privat de a avea drapel [1].

În 1848, steagul adoptat de către revoluționarii din principatele Moldova și Țara Românească a fost tricolorul albastru-galben-roșu orizontal (cu albastrul sus, galbenul la mijloc și roșul jos, conform semnificației: „Libertate (cerul albastru), Dreptate (ogoarele aurite), Frăție (sângele poporului”). În 26 aprilie 1848, studenții moldoveni și munteni din Paris salutau noul guvern revoluționar francez cu un steag național având culorile albastru, auriu și roșu „ca semn frățesc al moldovenilor și muntenilor” [3]. Deviza scrisă pe flamuri era „DРЕПТАТЕ ФРЪЦІЕ” (Dreptate, Frăție) pe galben.

Mișcarea de eliberare socială și națională a moldovenilor din stânga Prutului și Nistrului în agitatul și înnoitorul an 1917 a decurs sub flamura drapelului tricolor național. Din primăvara anului 1917 tricolorul (numit în documentele epocii: „steagul național”, „steagul românesc”, „drapelul Basarabiei”, „drapelul Republicii Moldovenești” etc.) a fost arborat în satele și orașele basarabene, precum și la Odesa, Kiev, Sevastopol, oriunde se aflau ostașii moldoveni [2]. La 17-18 decembrie 1917 tricolorul a fost arborat de Georghe Mare pe clădirea din Tiraspol, unde se desfășurase Congresul Moldovenilor din Transnistria [4].

După anexare forțată a Basarbiei, de către URSS în 1940, a fost impus un drapel străin tradiției istorice și spiritului național al moldovenilor [1]. La 11 aprilie 1952 sesiunea Sovietului Suprem al R.S.S.M a adoptat alt drapel, reprezintând o pînză de culoare roșie și verde având în colțul de sus, din stânga, la o depărtare de 1/5 a lungimii pînzei steagului, imaginea secerii și ciocanului de aur și deasupra lor o stea cu cinci colțuri de măsură mai mică.

Totuși, după instaurarea puterii sovietice în Basarabia au fost încercări de arborare a tricolorului. În noaptea de 24 ianuarie 1941, când Basarabia era ocupată de către sovietici, un grup de elevi ai Liceului Pedagogic Vasile Lupu din Orhei a arborat tricolorul pe sediile NKVD-ului, ale „raikomului” și ale altor instituții statale. Zeci de elevi, în frunte cu Vasile Mahu, directorul Liceului Vasile Lupu, au fost împușcați pentru acest act de curaj [5].

Steagul RSSM în cadrul Uniunii sovietice

La începutul lui 1945 Nichifor Manoil, Vasile Pungă, Gheorghe Pungă și Vladimir Arhip din satul Ocnița, Edineț, au înălțat tricolorul pe acoperișul cantonului din localitate, fiind toți patru condamnați la moarte și executați [5]. La 28 iunie (ziua ocupării Basarabiei) 1966 în orășelul Alexăndreni, de lângă Bălți, Gheorghe Muruziuc a atârnat pe coșul fabricii de zahăr tricolorul românesc. Drapelul a fost confecționat de Muruziuc [6]. A fost arestat la 3 iulie 1966 și la la 16 noiembrie 1966, Judecătoria Supremă a RSS Moldovenești, după două zile de ședință specială ținută la Bălți, l-a condamnat pe Gheorghe Muruziuc la doi ani privațiune de libertate, regim general. A fost internat în lagărul din Sverdlovsk (fostul Ivdellag) și a și a stat termenul integral [6].

O decizie importantă care a determinat, în fond, argumentarea ulterioară la revenirea Tricolorului și Stemei istorice a fost adoptarea, la 20 mai 1989, de către Frontul Popular din Moldova, a Rezoluției nr. 3 a Congresului I de constituire a FPM „Cu privire la însemnele naționale”. În ea se specifi ca clar: „Culorile naționale ale moldovenilor au fost până la 1940, albastrul, galbenul, roșul, cu excepția perioadelor când o parte sau alta a teritoriului țării își pierdea independența și intra în componența altor state [2].

La 13 ianuarie și 24 ianuarie 1990 au avut loc ședințele Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, în cadrul cărora au fost ascultate comunicările celor trei grupuri de lucru în domeniul cercetării simbolicii. Participanții la discuție „au împărtășit părerea unanimă a grupurilor de lucru că întoarcerea tricolorului, simbolicii lui într-o perioadă de renovare revoluționară a societății noastre vine din perpetuitatea conștiinței, spiritualității neamului nostru și acceptarea, recunoașterea lui nu ar fi decât un act de echitate istorică…” [2]. La 28 februarie 1990 s-a prezentat un raport ce prevedea organizarea unui concurs pentru noile simboluri ale R.S.S.M. Deja în ajunul tradiționalei demonstrații de 1 mai, la Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.M din 27 aprilie 1990 s-a legiferat oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene (stema urma să fie aprobată ulterior) [2]. Gheorghe Ghimpu a fost acel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului moldav. Manifestații pentru tricolor au avut loc și în stânga Nistrului. La o întâlnire a muncitorii de la Uzina de Mașini de Turnătorie cu Nicolae Dabija, cu toate riscurile, câțiva tineri intraseră în sala de festivități cu panglici tricolore prinse la piept. Tot atunci tricolorul era arborat pe sediul Universității din Tiraspol, unde era păzit de un detașament de studenți în frunte cu rectorul Mihail Coșcodan și profesorul Ștefan Urâtu [5].

Pe 23 aprilie 2010, Legislativul a declarat această dată drept „Ziua Drapelului de Stat[7].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Steaguri din Republicii Moldova

Drapelul de Stat – tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîșii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

Legea nr. 217 din 17 septembrie 2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova[8] stabilește în anexa nr. 2[9] nuanțele recomandate ale celor cinci culori care apar pe drapel, prin referință la cîteva sisteme de definire a culorilor, astfel:

Spațiu de culoare Albastru Galben Roșu Maro (acvila) Verde
(ramura de măslin)
Nuanță Albastru de Berlin Crom Vermion
Pantone 293c 109c 186c 4645c 3415c
CMYK 97-81-0-0 1-15-100-0 13-100-90-4 8-43-50-26 100-26-86-14
RGB 0-70-174 255-210-0 204-9-47 176-126-91 0-122-80
HTML #0046AE #FFD200 #CC092F #B07E5B #007A50

Incidente[modificare | modificare sursă]

În decembrie 2007, fostul președinte moldovean Vladimir Voronin și-a arătat antipatia fata de drapelul și stema Republicii Moldova pe motiv că sunt prea românești, și l-a numit „drapel fascist[10][11][4][12].

În mai 2011, câțiva vorbitori de limba rusă din Chișinău au ars Drapelul Republicii Moldova[13].

În martie 2012, consiliile primăriilor din Bălți și Cahul, au adoptat, ilegal, un drapel necunoscut, cu 2 benzi, roșu și albastru, și cu stema Republicii Moldova, motivându-și astfel gestul prin faptul că acest drapel este unul istoric, fapt ce contravine spuselor ulterioare a oamenilor de știință. [14] [15]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Tărâță, Orest. Protocol, ceremonial, etichetă. - Chișinău: Transparency International – Moldov, 2006 (Tipogr. „Bons Offices”). – 214 p. ISBN 978-9975-9869-8-4. Accesat 12 iulie 2011.
  2. ^ a b c d e Mischevici, Vlad. Tricolor Național. Introducere în simbolistica vexilologic. Akademos, nr. 2(17), iunie 2010, p. 3 - 14. Accesat 12 iulie 2011.
  3. ^ Dogaru, p. 862
  4. ^ a b Dabija, Nicolae. De la est la vest: Steagul tricolor. Literatura și arta, NR. 18 (3322), 7 mai 2009, p. 1. Accesat 12 iulie 2011.
  5. ^ a b c Dabija, Nicolae. De la est la vest: „Trei culori...”. Literatura și arta, nr. 16 (3372), 22 aprilie 2010, p. 1. Accesat 12 iulie 2011.
  6. ^ a b Tașcă, Mihai. Tricolorul lui Gheorghe Muruziuc. Timpul, 30 iulie 2010. Acesat 12 iulie 2011.
  7. ^ Onor Drapelului de Stat. Oastea Moldovei, nr. 8 (535), 30 aprilie 2011, p. 1. Aceesat 12 iulie 2011.
  8. ^ Parlamentul Republicii Moldova, Legea nr. 217 din 17 septembrie 2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova
  9. ^ Anexa nr. 2 a Legii 217 din 17 septembrie 2010 privind Drapelul de Stat al Republicii Moldova
  10. ^ http://www.ziarullumina.ro/articole;419;0;5081;0;Comunistul-Voronin-schimba-stema-si-imnul-Moldovei.html
  11. ^ http://politicom.moldova.org/news/voronin-considera-drapelul-republicii-moldova-ca-fiind-fascist-199113-rom.html
  12. ^ Daniela Dermengi - Președintele primului Parlament: PCRM vrea să schimbe tricolorul pe o pânză roșie cu cap de animal. Igor Dodon: Este o decizie ce nu poate fi luată de o singură forță politică în Unimedia
  13. ^ http://www.protv.md/stiri/politic/au-ars-si-au-calcat-in-picioare-tricolorul.html
  14. ^ Așa-numitul „drapel istoric al Țării Moldovei”, oficializat la Bălți
  15. ^ Omega: Utilizarea drapelului bicolor a fost oficializată și la Cahul

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]