Fălești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fălești
—  oraș  —
Biserica Sf. Nicolae din Fălești (sec. al XIX-lea), monument ocrotit de stat
Biserica Sf. Nicolae din Fălești (sec. al XIX-lea), monument ocrotit de stat
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Fălești se află în Moldova
Fălești
Fălești
Fălești (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°34′25″N 27°42′33″E ({{PAGENAME}}) / 47.57361°N 27.70917°E

ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
RaionFălești
Atestare1429[2]
Promovat oraș1935[3]

Sectoare

Guvernare
 - PrimarAlexandr Severin (PN[1], 2023)

Suprafață
 - Total15,2 km²

Populație (2014)[4]
 - Total12.074 locuitori

Cod poștalMD-5900
Prefix telefonic373-259

Localități înfrățite
 - BotoșaniRomânia
 - HerțaUcraina
 - Kurceatov[*]Rusia

Prezență online
Primăria orașului Fălești

Fălești (în rusă Фалешты, transliterat: Faleștî) este un oraș din Republica Moldova, reședință a raionului Fălești, situat la o distanță de 127 km de Chișinău.

Nume[modificare | modificare sursă]

Toponimul provine din cuvântul „fală”, însemnând în Evul Mediu „slavă”.[necesită citare]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a fondului funciar din Fălești este de 2.642 ha, dintre care terenul intravilan ocupă 516 ha. Cea mai mare pondere o dețin terenurile cu destinație agricolă – 1.189 ha sau 44% din total. Acest indicator corespunde localităților urbane medii cu un grad de urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinație agricolă este de 67. Deținătorii de teren agricol au în medie câte 1,4 ha. Pe teritoriul orașului sunt două iazuri cu o suprafață totală de 48 ha. Se află în cursul râului Șovăț. Orașul Fălești este împărțit in 3 microraioane componente: Centrul (10.191 locuitori), Gara feroviară (4.514 locuitori) și Fabrica de Zahăr (2.021 locuitori).

Istorie[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Țara Moldovei.
Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Republica Moldova 1991–
URSS 1944–1991
România 1941–1944
URSS 1940–1941
România 1918–1940
Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
Imperiul Rus 1812–1917
Moldova –1812

Istoria orașului Fălești începe pe vremea voievodatului Moldovei. Anume, localitatea Fălești este pomenită pentru prima dată într-un document din 1429 când domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun confirmă unui vornic dreptul de a stăpâni un șir de sate printre care și Făleștii. Toponimul provine din cuvântul „fală”, însemnând în Evul Mediu „slavă”. Un ostaș „fălit” pentru vitejia sa putea întemeia o nouă moșie „fălească”, urmașii săi se puteau denumi Fălescu, iar oamenii de acolo erau „Făleștii” (în limba slavonă Falevici).

A doua mențiune datează cu anii 70-80 ai sec. al XVII-lea, conținând și denumirea de Fălești. În 1797 se judecă cu mănăstirea din pricina Făleștilor Iordache Balș, ai cărui urmași au stăpânit mai târziu multă vreme moșia. Există în oraș o biserică din piatră în anul 1795 cu hramul Sfântul Nicolae.

Regimul țarist[modificare | modificare sursă]

La începutul secolului al XIX-lea, în urma Războiului Ruso-Turc și după încheierea tratatului de pace de la București din luna mai 1812, teritoriul dintre Prut și Nistru, mai târziu numit Basarabia, a fost cedat Imperiului Rus. După aceste evenimente imperiul Rus a efectuat un recensământ pe acest teritoriu, a localităților și moșiilor (cui aparțineau), a bisericilor (starea lor) și a populației. Localitățile au fost clasificate in trei categorii: bogați, mijlocași și săraci. Despre „Târgul Foleștii” este scris că avea: 4 preoți; 2 vădane de preoți; 3 dascăli; 1 pălămari; 1 diacon; 4 gospodării de mazili; 1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci – în total 164 de bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui „camerghiner” Ioann Balși. Sub Nr. 14 este înregistrată Mahalaua Foleștii cu 141 gospodării, 3 vădane, 15 burlaci, în total 156 bărbați și 3 femei. În acest număr au intrat și 11 cioclii. Moșia tot aparține domniei sale Ioan Balși. Pământuri arabile, fânețe și pășune sunt îndeajuns, mai sunt 4 livezi și un iaz pentru adăpatul vitelor. Mai este înregistrată „Odaia cu oamenii ce aparțin poștei Foleștii” cu 25 gospodării. Moșia aparține mănăstirii Galata (actualul s. Călugăr) din or. Iași. Este înregistrată și „Slobozia Foleștii, ce-i zic și Șoltoaia” clasată la categoria „B” cu 1 preot, 1 dascăl, 1 pălămar, 1 diacon, in total 93 gospodării, 2 vădane, 35 burlaci. Populația constituia 132 bărbați, 2 vădane. Moșia aparține tot lui Ioann Balși, depărtarea până la localitatea Sărata e de „un cias”.[5]

Casa roșie din Fălești, edificiu din perioada țaristă (1890).

Pe la mijlocul sec. al XIX-lea în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind în 111 gospodării. Ceva mai târziu încep să funcționeze o întreprindere industrială pentru producerea lumânărilor, o cărămidărie, câteva pielării. În 1842 se deschide o școală parohială, în 1871 – un dispensar. Proprietatea pământului era inegal împărțită: astfel la sfârșitul sec. al XIX-lea moșierul Nicopul posedă 3.284 desetine, pe când restul populației – doar 580. Apar și gospodării țărănești, argați. În perioada țaristă era centrul administrativ al volostei cu același nume. În 1902 în Fălești erau 803 case, cu o populație de 3.993 persoane, inclusiv 870 evrei veniți din Galiția; o biserică, trei sinagogi; un dispensar; 2 școli elementare rusești. Țăranii români împroprietăriți posedă 580 desetine de pământ.[6]

În componența României[modificare | modificare sursă]

În prima jumătate a secolului al XX-lea, în vremea regatului României, Fălești e înregistrat cu o populație de 4.426 de suflete, dintre care bărbați – 2.180, iar femei – 2.246.

Strada Ștefan cel Mare

În anul 1938 activitatea economică a orașului Fălești era reprezentată de comerțul cu cereale, fructe și producție animalieră, în domeniul industriei activau câteva mori, fabrici de săpun, ateliere mecanice. În sfera financiară era activă banca populară „Credința”. În același an, funcționau 3 școli primare. Cultura era promovată de de căminul cultural „Regina Maria”, 1 cinematograf, 1 societate de vânătoare, 1 biserica ortodoxă și 1 sinagoga. Medicina era asigurată de spital de stat.[7]

Ocupația sovietică[modificare | modificare sursă]

La 30 iunie 1940 (pentru timp de un an), apoi din nou la 26 martie 1944, trupele sovietice au intrat în oraș. Majoritatea evreilor rămași în oraș au fost deportați în Transnistria, sub motivul că ar fi susținut invazia sovietică (de fapt, cei care o susținuseră fugiseră). Ulterior, colaboratorii NKVD au epurat foștii slujbași ai administrației românești, negustorii, așa-zișii „chiaburi”, popii, credincioșii cei mai de vază ș.a.m.d., peste 500 de persoane în total.[8] Astfel, după război, Făleștii, ca multe alte orășele și sate din Republica Moldova, și-au pierdut circa un sfert din populația antebelică, multe case și prăvălii, precum și lăcașurile de cult, acestea fiind jefuite și incendiate.

Stema Făleștiului în perioada interbelică

Administrația sovietică a inițiat costrucția fabricilor de zahăr, de vinuri, de nutrețuri combinate, de fermentare a tutunului, de pâine, de deservire socială, cât și o secție a asociației „Lapte” din Bălți. În anii 1970, în Fălești activa asociația raională „Moldselhoztehnica”, asociația de colectări „Moldpolovoșiprom”, o întreprindere de colectare a cerealelor, o coloană mobilă mecanizată, asociația agricolă de construcții, o secție de reparație și construcție. La Fălești se afla sediul colhozului „Calea lui Lenin”. În 1975 producția globală a constituit 3,7 mln ruble; producția realizată 4,3 mln ruble, inclusiv culturi tehnice 1.115 mii ruble, creșterea animalelor 1.479 mii ruble, viticultura și pomicultura 431 mii ruble, culturi cerealiere 823 mii ruble, culturi legumicole 153 mii ruble. Venitul net a constituit 1,0 mln ruble. Gospodăria dispunea de 91 tractoare, 34 combine, 28 autocamioane.[9]

Gara feroviară

În sfera educației funcționau 4 școli medii (inclusiv o școală-internat), o școală de 8 ani, o școală profesional-tehnică, o școală de muzică, o școală de arte plastice, o școală sportivă și 7 creșe-grădinițe. De asemenea, existau 2 case de cultură, un club cu instalație pentru proiectarea filmelor și 3 biblioteci. Ocrotirea sănătății în anii 1970-'80 era asigurată de spitalul raional cu 520 de paturi, o policlinică, 2 puncte medicale și 3 farmacii. Domeniul comerțului era reprezentat de magazin universal, magazine de mărfuri gospodărești și de produse alimentare, piață locală. În Fălești se mai aflau un hotel, un restaurant, 4 ospătării și cîteva cafenele.[9]

Moldova independentă[modificare | modificare sursă]

În războiul pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova din 1992 și-a pierdut viața făleșteanul Căruntu Grigore (n. 29 octombrie 1964), la 27 mai 1992 în Cocieri.[10]

În 1995 Făleștiul s-a înfrățit cu orașul Botoșani din România, drept consecință în oraș funcționează o filială de carte românească. De asemenea, orașul are relații de înfrățire cu localitatea Herța din Ucraina.

Unul din locurile istorice în orașul Fălești este actuala stradă „Ștefan cel Mare”. Pe vremea voievodatului Moldovei pe aici trecea „Calea Mare”, botezată pe vremea imperiului Rus „Țarska ulița” – strada Țarului. Pe vremea Regatului României a fost numită „Strada Regală”, dar în 1938-1939 primpretorul Stegărescu modernizează artera în 2 ani, acum numită „Ferdinand I”, unde a fost concentrată viața comercială a târgului Fălești: manufacturi, galanterie, alimentare, întreprinderi de confecții, cizmării, tâmplării. Clădirea actualei Case de Creație a Copiilor a fost construită de asemenea sub conducerea primpretorului Stegărescu.

În orașul Fălești se află și Muzeul de istorie și etnografie, inaugurat în 1979, care conține peste 5.000 exponate etnografice și istorice.

Stemă și drapel[modificare | modificare sursă]

Drapel
Stema actuală

Prima stemă a orașului Fălești a fost aprobată prin decretul regal din 10 septembrie 1936, publicat în Monitorul oficial, având descrierea:

Pe scut de argint un rățoi negru, plutind spre dreapta de valuri verzi între două fire de papură neagră. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu trei tunuri.

La solicitarea Consiliului orășenesc Fălești în 2010 Comisia națională de Heraldică a Republicii Moldova a aprobat stema actuală a orașului, reluând-o pe cea din 1936 cu unele ajustări cu următoarea descriere:[11]

În câmp argintiu, un rățoi negru, plutind spre dextra pe valuri verzi, flancat de două fire de papură negre. Scutul timbrat cu o coroană murală de aur cu trei tunuri.

Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară verde (2:3), cu un brâu orizontal alb pe mijloc (1/4 h), încărcat cu trei rățoi negri plutind într-un rând spre hampă pe linia marginii de jos a brâului.[11]

Însemnele heraldice simbolizează bogăția de vânat de cândva a localității, coroana murală arată statul de oraș-reședință de raion.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Dinamica populației[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2004 au fost înregistrați 14.848 de locuitori: 7.058 bărbați și 7.790 femei. Populația este în scădere. La recensământul din anul 1989 orașul avea 19.200 de locuitori. Calculele populației pentru anul 2006 arată 13.898 de locuitori.

Fălești - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Componența etnică (2004)
Români
74.09%
Ucraineni
16.33%
Ruși
8.54%
Alții
1.05%

Românii[necesită citare] constituie 10.994 din numărul total de locuitori ai orașului. Dintre alte etnii mai locuiesc 2.438 de ucraineni, 1.276 de ruși, 17 bulgari, 5 găgăuzi și 123 de persoane de alte naționalități. Deși comunitatea romilor este destul de numeroasă,[necesită citare] datele respective nu indică și numărul acestora.

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004:[12][sursa nu confirmă]

Grup etnic Populație % Procentaj
Români 11,063 74.09%
Ucraineni 2,438 16.33%
Ruși 1,276 8.54%
Țigani 52 0.35%
Bulgari 17 0.11%
Alții 85
Total 14,931 100%

Structura lingvistică[modificare | modificare sursă]

Naționalitatea Nr.[necesită citare] Limba maternă
limba română limba rusă limba
ucraineană
limba
bulgară
limba
găgăuză
Altă limbă
Români 11.063 10.725 321 12 0 0 5
Ucraineni 2.438 84 779 1.574 0 0 1
Ruși 1.276 16 1.255 5 0 0 0
Bulgari 4 3 0 0 10 0 0
Găgăuzi 5 2 2 0 0 1 0
Alte naționalități 132 12 49 3 68
Total 14.931 10.843 2.409 1.594 1 10 74




Limba vorbită (2004)

     Limba română (70,72%)

     Limba rusă (23,78%)

     Limba ucraineană (5,29%)

     Altă limbă (0,21%)

Naționalitatea Nr.[necesită citare] Limba vorbită
limba română limba rusă limba
ucraineană
Altă limbă
Români 11.063 10.288 745 27 3
Ucraineni 2.438 191 1.489 757 1
Ruși 1.276 42 1.231 3 0
Bulgari 17 3 13 1
Găgăuzi 5 1 5 0 0
Alte naționalități 132 35 70 2 25
Total 14.931 10.560 3.552 790 29

Economie[modificare | modificare sursă]

Centru comercial în Fălești

Sectorul economic este susținut de următoarele întreprinderi: S.A. Avicola-Nord, uzina de țevi Protos S.A., S.A. Südzucker-Moldova, S.A. Fabrica de vin Mold-Nord, S.A. Prut-80. Organizațiile de construcții sunt SRL SOLCONAT și SRL Adirem-Com, iar cea din domeniul transportului – SRL Plai.

În anii din urmă, industria de textile este susținută de Întreprinderea Mixtă cu capital străin Marthatex. În baza fostului colhoz, în Fălești activează două gospodării agricole.

În orașul Fălești sunt înregistrați 3.246 agenți economici, cu 22% mai mult decât în anul precedent.[când?] Mărirea numărului de agenți economici s-a realizat datorită creșterii masive a numărului celor care activează în patente de întreprinzător și care în 2002 a ajuns la 2.309 persoane.

Ramurile de bază ale economiei locale sunt: industria ușoară, producătoare de mașini și prelucrarea producției agricole. Fabrica de zahăr, care intră în concernul „Südzucker-Moldova” S.A., este unul din principalii agenți economici; la întreprindere sunt angajați 390 lucrători. Domeniile de activitate ale fabricii sunt: cultivarea sfeclei de zahăr, prestarea serviciilor pentru agricultori, fabricarea zahărului, melasei, etc. Un alt agent economic este MUS S.A., care activează în industria constructoare de mașini. În prezent, la întreprindere activează 110 lucrători și cifra anuală de afaceri în anul 2002 a fost de 2,5 mln. lei, de 10 ori mai mare decât în anul 2000. Producția întreprinderii este livrată agenților economici din țară și de peste hotare, în special în România și Italia. Alte întreprinderi importante din oraș sunt: fabrica de vinuri, fabrica avicolă, filiala întreprinderii „Incomlac”, ș.a.m.d. De asemenea funcționează 2 piețe, 2 unități de deservire socială, 6 filiale ale băncilor comerciale, 5 filiale a companiilor de asigurare și 3 centre de consultanță juridică.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Hotelul „Fălești”

Veniturile publice locale au crescut continuu în ultimii ani, paralel s-a modificat esențial și structura lor. Tendințele pozitive din anul 2001, când baza veniturilor locale a fost pusă de veniturile proprii și mai puțin de defalcări, nu a continuat și în 2002, când veniturile proprii și defalcările au scăzut, crescând în paralel cota transferurilor. Structura cheltuielilor orașului Fălești este tipică pentru localitățile urbane medii, putem doar menționa câteva tendințe pozitive: creșterea substanțială a cheltuielilor pentru gospodăria comunală de la 471 mii lei în 2001 la 886,5 mii lei în 2002 și alocarea în anul 2002 a 120 mii lei pentru construcția și întreținerea drumurilor. În rest, pentru învățământ în anul 2002 au fost alocate 2.087,1 mii lei, pentru aparatul primăriei 626,8 mii lei, asistența socială 28,8 mii lei, cultură, artă, sport 403,8 mii lei, restul au fost utilizați pentru alte cheltuieli de interes local.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 26,9 km, dintre care 22,9 km au acoperire rigidă. În orașul Fălești sunt 3.115 case și 6.435 apartamente. Din numărul total de case și apartamente peste 95% sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Sistemul de alimentare cu apă este aprovizionat de 21 fântâni arteziene, din care în prezent funcționează 12, inclusiv 8 au fost reactivate în ultimii 2 ani. Orașul Fălești în prezent este gazificat. În orașul Fălești sunt aproximativ 20 de blocuri în stilul sovietic.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Primarul orașului Fălești este Alexandr Severin (Partidul Nostru), reales în noiembrie 2023.[1]

Primăria
Consiliul raional Fălești

Componența Consiliului local Fălești (23 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[13] este următoarea:

  Partid Consilieri Componență
  Partidul Nostru 16                                
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 3                                
  Partidul Acțiune și Solidaritate 3                                
  Partidul Social Democrat European 1                                

Cultură[modificare | modificare sursă]

Centrul de Creație pentru Copii și Tineret

Rețeaua instituțiilor culturale din oraș este formată din 2 biblioteci publice, un muzeu, o casă de cultură și alte 5 instituții culturale. Cele mai importante evenimente culturale din orașul Fălești sunt: Festivalul etniilor, Festivalul-concurs al dansului popular „La vatra horelor” (ambele au loc în luna septembrie) și festivalul obiceiurilor și datinilor de iarnă.

Muzeul de studiere a ținutului natal dispune de peste 4.000 exponate etnografice și anticariate bisericești. Muzeul, inaugurat în 1979, are la bază 13 sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi, originar din satul Albinețul Vechi. Manifestările prilejuite de sărbătorile naționale au loc lângă monumentul lui Mihai Eminescu.

Creația artistică este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca”, orchestra de muzică populară Păunaș de la Casa raională de cultură Fălești, colectivul etnofolcloric pentru copii Auraș-Păcuraș de la Liceul Teoretic Ion Creangă, Școala de Arte Plastice pentru copii „Gheorghe Vrabie”, Școala de muzică, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș” și ansamblul de dans popular „Mugurel” de la casa de creație pentru copii.

Activitatea informațională este susținută de publicația periodică independentă Duminica. Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu” prestează servicii pentru cititorii din oraș, aici fiind deschisă și o mediatecă.

Educație[modificare | modificare sursă]

Gimnaziul Nr. 3

Pe teritoriul orașului funcționează 6 instituții preșcolare, 2 gimnazii, 3 licee teoretice și o școală de meserii în care învață 145 elevi.

În oraș activează 3 licee – Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Liceul Teoretic Ion Creangă, Liceul Teoretic A.S. Pușkin, Școala medie nr. 3, Gimnaziul nr. 4, Gimnaziul-internat, Școala de meserii nr. 9. Activitățile extrașcolare sunt realizate la Casa de creație a copiilor, unde mai funcționează și Centrul de Resurse pentru Tineri.

Teren sportiv în curtea unor blocuri de locuit

Organizații[modificare | modificare sursă]

Organizațiile non-guvernamentale din Fălești sunt: Asociația Obștească „Alianța între generații”, Asociația Obștească „Cutezătorul”, ONG „Eco-Tur”, Societatea de ecologie și vestigii strămoșești „Movila Măgura”.

Religie[modificare | modificare sursă]

Comunitatea ortodoxă este reprezentată de cele patru biserici creștin-ortodoxe, amplasate în orașul Fălești, microraionul fabricii de zahăr și gara Fălești. Părintele Gheorghe Eșanu reprezintă Biserica Sf. Niculai ce aparține de Mitropolia Basarabiei, preotul Petru - Soborul Arhanghelul Gavriil și Mihail, ce aparține Mitropoliei Moldovei. În oraș mai activează comunități ale diferitelor grupuri baptiste.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Centrul Medicilor de Familie

Sistemul de ocrotire a sănătății este format din 12 instituții, inclusiv: un spital, un centru al medicilor de familie, un punct de felcer și moașe, o stație de salvare și 8 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății lucrează 122 de medici și 465 personal mediu medical.

Sport[modificare | modificare sursă]

Actualmente în Fălești își desfășoară activitatea Școala Sportivă pentru Copii și Juniori. În cadrul Școlii Sportive activează secții sportive de handbal, fotbal, judo, sambo, orientare sportivă, box.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Născuți în Fălești[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală orășenească Fălești”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  2. ^ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi: îndreptar bibliografic. Volumul 1: A-L. Chișinău: Universitas, 1991. 508 p. ISBN 5-362-00841-2
  3. ^ Manuila, Sabin. Anuarul Statistic al României, 1935 și 1936. București: Imprimeria Națională, p. 15.
  4. ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în . 
  5. ^ [Труды БессарабскойГубернской ученной архивной Комисии. Кшинёв, 1907,. 1907, tom 3. p. 114.  |first1= lipsă |last1= în Authors list (ajutor)
  6. ^ Anthony Babel, La Bessarabie, ed. Felix Alcan, Geneva, 1932 și Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabiei, reeditare după ediția: București 1904, editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
  7. ^ Enciclopedia României. Volumul II: Țara Românească. București: Imprimeria Națională, 1938, p. 220
  8. ^ Н.Ф. Бугай «Выселение произвести по распоряжению Берии…» О депортации населения из Молдавской ССР в 40-50- е годы – Исторические науки в Молдавии. № 1. Кишинев, 1991. 1.0 (Nikolai Feodorovici Bugai: Informații culese din corespondența lui Lavrenti Beria cu Stalin, ed. Acad. de Științe a Moldovei nr. 1, Chișinău, 1991) și Депортация народов из Украины, Белоруссии и Молдавии : Лагеря, принудительный труд и депортация. Германия. Эссен. 1999. 1.3 (Deportarea popoarelor din Bielorusia, Ucraina și R. Moldova, Ed. Dittmar Dahlmann et Gerhard Hirschfeld, Essen, Germania, 1999, p. 567-581).
  9. ^ a b Cocieru, V. „Fălești”. Enciclopedia Sovietică Moldovenească, V. ,pp. 195.
  10. ^ Bălan, Gheorghe; Ciobanu, Vitalie; Cojocaru, Gheorghe. În memoria eroilor căzuți la Nistru (1992). Chișinău: Biroul pentru Reintegrare, 2012, pp. 58.
  11. ^ a b Silviu Andrieș-Tabac. Steme și drapelele orașelor Anenii Noi, Cimișlia, Fălești, Leova, Nisporeni. Tyragetia, s.n. vol. VI [XXI], nr. 2, 2012, p. 321-333
  12. ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
  13. ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală orășenească Fălești”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Fălești la Wikimedia Commons