Fălești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fălești
—  Oraș  —
Primăria Fălești
Primăria Fălești
Stema Fălești
Stemă
Fălești se află în Moldova
{{{alt}}}
Fălești
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°34′25″N 27°42′33″E / 47.57361°N 27.70917°E / 47.57361; 27.7091747°34′25″N 27°42′33″E / 47.57361°N 27.70917°E / 47.57361; 27.70917

Țară Republica Moldova Republica Moldova
Raion Fălești
Atestare 1429

Localități componente

Guvernare
 - Primar Victor Zalevschi

Suprafață
 - Total 14,8  km²
Altitudine 119 m.d.m.

Populație (2014)[1]
 - Total 18 200 locuitori
 - Densitate 1 229,7 loc./km² 

Fălești este oraș reședința raionului Fălești din Republica Moldova, amplasat la 127 km depărtare de Chișinău.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a fondului funciar din Fălești este de 2.642 ha, dintre care terenul intravilan ocupă 516 ha. Cea mai mare pondere o dețin terenurile cu destinație agricolă – 1.189 ha sau 44% din total. Acest indicator corespunde localităților urbane medii cu un grad de urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinație agricolă este de 67. Deținătorii de teren agricol au în medie câte 1,4 ha. Pe teritoriul orașului sunt două iazuri cu o suprafață totală de 48 ha. Se află în cursul râului Șovăț.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria orașului Fălești începe pe vremea voievodatului Moldovei. Anume, localitatea Fălești este pomenită pentru prima dată într-un document din 1429 când domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun confirmă unui vornic dreptul de a stăpâni un șir de sate printre care și Făleștii. Toponimul provine din cuvântul "Fală", însemnând în Evul Mediu "slavă". Un ostaș "fălit" pentru vitejia sa, putea întemeia o nouă moșie "fălească", urmașii săi se puteau denumi Fălescu, iar oamenii de acolo erau "Făleștii" (în limba slavonă Falevici).

A doua mențiune datează cu anii 70-80 ai sec. XVII, conținând și denumirea de Fălești. În 1797 se judecă cu mănăstirea din pricina Făleștilor Iordache Balș, al cărui urmași au stăpânit mai târziu multă vreme moșia. Există în oraș o biserică din piatră în anul 1795, ce poartă numele Sf. Nicolae. Încă în zilele noastre, hramul orașului se sărbătorește pe data de 22 mai de Sf. Nicolae.

După desprinderea Făleștilor de principatul Moldovei în anul 1812 prin anexarea Moldovei orientale (zisă Basarabia de atunci încoace) de către Rusia, orășelul deveni un punct vamal al Imperiului Rus. Pământurile urmașilor lui Balș trecură în proprietatea altor bogătași. Aici erau numeroase prăvălii mărunte, depozite de cherestea, adusă de pe debarcaderele apropiate ale Prutului și furnizată în împrejurimi. Aveau loc iarmaroace săptămânale.

Stema Făleştiului în perioada interbelică

Pe la mijlocul sec. XIX trecut în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind în 111 gospodării. Ceva mai târziu încep să funcționeze o întreprindere industrială pentru producerea lumânărilor, o cărămidărie, câteva pielării. În 1842 se deschide o școală parohială, în 1871 – un dispensar. Proprietatea pământului era inegal împărțită : astfel la sfîrșitul sec. XIX moșierul Nicopul posedă 3284 desetine, pe când restul populației – doar 580. Apar și gospodării țărănești, și argați. În perioada țaristă era centrul administrativ al volostei cu același nume. În 1902 în Fălești erau 803 case, cu o populație de 3993 persoane, inclusiv 870 evrei veniți din Galiția ; o biserică, trei sinagoge ; un dispensar ; 2 școli elementare rusești. Țăranii români împroprietăriți posedă 580 desetine de pământ.[2]

În prima jumătate a secolului XX, în vremea regatului României, Fălești e înregistrat cu o populație de 4426 de suflete, dintre care bărbați – 2180, iar femei – 2246.

Gara feroviară

La 30 iunie 1940 (pentru timp de un an), apoi din nou la 26 martie 1944, trupele sovietice au intrat în oraș. În urma ostașilor români și germani care au trecut Prutul în vara anului 1941, au apărut "domnii" ofițeri care au deportat în Transnistria majoritatea Evreilor rămași în oraș, sub motivul că ar fi susținut invazia sovietică (de fapt, cei care o susținuseră, fugiseră). În urma ostașilor ruși au apărut "tovarășii" de la Народный комиссариат внутренних дел-NKVD care atât în 1940, cât și în 1944, au "curățat" orașul de toți "nedoriții" printre care foștii slujbași ai administrației românești, negustorii, așa-zișii "chiaburi", popii, credincioșii cei mai de vază ș.a.m.d., peste 500 de persoane în total.[3] Astfel, după război, Făleștii, ca multe alte orășele și sate din Republica Moldova, își pierduseră circa un sfert din populația antebelică, multe case și prăvălii, precum și lăcașurile de cult, fiind jefuite și incendiate. Rechizițiile administrației sovietice și priogoana împotriva pretinșilor "chiaburi", adăugate secetei din anii 1946-47, goliră însă multe sate înconjurătoare de locuitorii lor, care veniră la oraș.

Cu această masă de muncitori docili, bucuroși de o masă pe zi și de cîteva copeici pentru vodcă, administrația sovietică a procedat la transformări radicale în economia și cultura orașului, construind fabrici de zahăr, de vinuri, de nutrețuri combinate, de fermentare a tutunului, combinate de pâine, de deservire socială, o secție a asociației „Lapte” din Bălți. Micul tîrg năpăstuit de război deveni un mic oraș relativ înfloritor, cel puțin după normele sovietice. În anii 1970, în Fălești activa asociația raională „Moldselhoztehnica”, asociația de colectări „Moldpolovoșiprom”, întreprindere de colectare a cerealelor, coloană mobilă mecanizată, asociația agricolă de construcții, secție de reparație și construcție. La Fălești se afla sediul colhozului „Calea lui Lenin”. În 1975 producția globală a constituit 3,7 mln ruble ; producția realizată 4,3 mln ruble, inclusiv culturi tehnice 1115 mii ruble, creșterea animalelor 1479 mii ruble, viticultura și pomicultura 431 mii ruble, culturi cerealier 823 mii ruble, culturi legumicole 153 mii ruble. Venitul net a constituit 1,0 mln ruble. Gospodăria dispunea de 91 tractoare, 34 combine, 28 autocamioane.[4]

În sfera educației funcționau 4 școli medii (inclusiv o școală-internat), 0 școală de 8 ani, o școală profesional-tehnică, o școală de muzică, o școală de arte plastice, o școală sportivă și 7 crește grădinițe. De asemena, existau 2 case de cultură, un club cu instalație pentru proiectarea filmelor și 3 biblioteci. Ocrotirea sănătății în anii 1970-'80 era asigurată de spitalul raional cu 520 de paturi, o policlinină, 2 puncte medicale și 3 faramacii. Domeniul comerțului era reprezentat de magazin universal, magazine de mărfuri gospodărești și de produse alimentare, piață locală. În Fălești se mai aflau un hotel, un restaurant, 4 ospătorii și cîteva cafenele.[4]

Din anul 1991, locuitorii orașului căpătară libertatea de a își alege locul de muncă, de a se ruga la biserica lor, da a își alege partidul politic, de a întemeia întreprinderi particulare sau de a călători inclusiv peste hotare. Din anul 1995 Făleștiul s-a înfrățit cu orașul Botoșani din România iar datorită acestor relații în oraș funcționează o filială de carte românească. De asemenea, orașul are relații de înfrățire cu localitatea Herța din Ucraina.

Unul din locurile istorice în orașul Fălești este actuala stradă "Ștefan cel Mare". Pe vremea voievodatului Moldovei trecea aici "Calea Mare", botezată pe vremea imperiului Rus "Țarska ulița". Pe vremea Regatului României ia numele de "Strada Regală", dar în 1938-1939 primpretorul Stegărescu modernizează artera în 2 ani, de acum numită "Ferdinand I", unde a fost concentrată viața comercială a tîrgului Fălești : manufacturi, galanterie, alimentare, întreprinderi de confecții, cizmării, tâmplării. Alt loc memorabil al orașului Fălești este actuala Casă de Creație a Copiilor, clădirea căreia a fost construită de asemenea sub conducerea primpretorului Stegărescu.

În orașul Fălești se află și Muzeul de istorie și etnografie, inaugurat în 1979, care conține peste 5 000 exponate etnografice și istorice. Multe din diversele exponate ale muzeului povestesc despre timpurile vechi și despre rolul comercial pe care 1-a jucat orășelul nostru în trecut.

Stemă și drapel[modificare | modificare sursă]

Stema

Prima stemă a orașului Fălești a fost aprobată prin decretul regal din 10 septembrie 1936 și publicat în Monitorul oficial având descrierea:

Pe scut de argint un rățoi negru, plutind spre dreapta de valuri verzi între două fire de papură neagră. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu trei tunuri.

La solicitarea Consiliului orășenesc Fălești în 2010 Comisia națională de Heraldică a Republicii Moldova a aprobat stema actuală a orașului, reluând-o pe cea din 1936 cu unele ajustări cu următoarea descriere:[5]

În câmp argintiu, un rățoi negru, plutind spre dextra pe valuri verzi, flancat de două fire de papură negre. Scutul timpbrat cu o coroană murală de aur cu trei tunuri.

Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară verde (2:3), cu un brâu orizontal alb pe mijloc (1/4 h), încărcat cu trei rățoi negri plutind într-un rând spre hampă pe linia marginii de jos a brâului.[5]

Însemnele heraldice simbolizează bogăția de vânat de cândva a localității, coroana murală arată statul de oraș-reședință de raion.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Dinamica populației[modificare | modificare sursă]

Ultimul recensămînt al populației indică un numărul total de 14.848 (2004) locuitori. Populația este compusă din 7.058 bărbați și 7.790 femei. Populația este în scădere. La recensămîntul din anul 1989 orașul avea 19.200 de locuitori. Calculele populației pentru anul 2006 vorbesc de 13.898 de locuitori. Această scădere se explică prin emigrarea locuitorilor, dar și prin faptul că natalitatea s-a redus simțitor.


Componența etnică[modificare | modificare sursă]

Componența etnică (2004)
Moldoveni/români
  
74.09%
Ucraineni
  
16.32%
Ruși
  
8.54%
Alții
  
1.05%

Moldovenii constituie 10.994 din numărul total de locuitori ai orașului, la care se mai adaugă și 69 de români. Dintre alte etnii mai locuiesc 2.438 de ucraineni, 1.276 de ruși, 17 bulgari, 5 găgăuzi și 123 de persoane de alte naționalități. Deși comunitatea romilor este destul de numeroasă, datele respective nu indică și numărul acestora. Acest fapt este important, deoarece actualmente apar mai multe surse de informație, care denaturează starea reală existentă despre componența națională, dar și numerică.

Structura lingvistică[modificare | modificare sursă]

Naționalitatea Nr. total Limba maternă
limba română limba rusă limba
ucraineană
limba
bulgară
limba
găgăuză
Altă limbă
Moldoveni
Români
10.994
69
10.656
69
321
0
12
0
0
0
0
0
5
0
Ucraineni 2.438 84 779 1.574 0 0 1
Ruși 1.276 16 1.255 5 0 0 0
Bulgari 4 3 0 0 10 0 0
Găgăuzi 5 2 2 0 0 1 0
Alte naționalități 132 12 49 3 68
Total 14.931 10.843 2.409 1.594 1 10 74




Circle frame.svg
Limba vorbită (2004)

     Limba română (70.72%)

     Limba rusă (23.78%)

     Limba ucraineană (5.29%)

     Altă limbă (0.21%)

Naționalitatea Nr. total Limba vorbită
limba română limba rusă limba
ucraineană
Altă limbă
Moldoveni
Români
10.994
69
10.220
68
744
1
27
0
3
0
Ucraineni 2.438 191 1.489 757 1
Ruși 1.276 42 1.231 3 0
Bulgari 17 3 13 1
Găgăuzi 5 1 5 0 0
Alte naționalități 132 35 70 2 25
Total 14.931 10.560 3.552 790 29

Structura pe grupe de vârstă și sex[modificare | modificare sursă]

Economie[modificare | modificare sursă]

Sectorul economic este susținut de întreprinderile S.A. Avicola-Nord, Uzina de Țevi din Moldova Protos S.A., S.A. Sudzucher-Moldova, S.A. Fabrica de vin Mold-Nord (director Petru Chirmici), S.A. Prut-80 (director Victor Burciu,adjunct Bujor Ghenadie).Organizațiile de construcții este reprezentat prin SRL SOLCONAT (director Clițman Ghennadi, Savciuc Anatolii), (SRL Adirem-Com, producerea și comercializarea materialelor de construcție – SRL Atlant (director Grigore Pleșca), iar cea din domeniul transportului – SRL Plai (director Ion Popușoi).

Centru comercial în Făleşti

În anii din urmă, industria de textile este susținută de Întreprinderea Mixtă cu capital străin Marthatex. În baza fostului colhoz, în Fălești activează două gospodării agricole conduse de către Valentina Cugut și Ion Turtureanu.

În orașul Fălești sunt înregistrați 3.246 agenți economici, cu 22% mai mult decât în anul precedent. Mărirea numărului de agenți economici s-a realizat datorită creșterii masive a numărului celor care activează în patente de întreprinzător și care în 2002 a ajuns la 2.309 persoane.

Ramurile de bază ale economiei locale sunt: industria ușoară, producătoare de mașini și prelucrarea producției agricole. Principalii agenți economici sunt: Fabrica de zahăr care intră în concernul „Sudzuker-Moldova” S.A., la întreprindere sunt angajați 390 lucrători. Domeniile de activitate ale fabricii sunt: cultivarea sfeclei de zahăr, prestarea serviciilor pentru agricultori, fabricarea zahărului, melasei, etc. Un alt agent economic este MUS S.A., care activează în industria constructoare de mașini. În prezent, la întreprindere activează 110 lucrători și cifra anu-ală de afaceri în anul 2002 a fost de 2,5 mln. lei, de 10 ori mai mare decât în anul 2000. Producția întreprinde-rii este livrată agenți-lor economici din țară și de peste hotare, în special în România și Italia. Alte întreprin-deri importante din oraș sunt:fabrica de vinuri, fabrica avicolă, filiala întreprinderii „Incomlac”, ș.a.m.d. De asemenea funcționează 2 piețe, 2 unități de deservire socială, 6 filiale ale băncilor comerciale, 5 filiale a companiilor de asigurare și 3 centre de consultanță juridică.

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Bloc locativ în stilul „funcțional-modern”

Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 26,9 km, dintre care 22,9 km au acoperire rigidă. În orașul Fălești sunt 3.115 case și 6.435 apartamente. Din numărul total de case și apartamente peste 95% sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Sistemul de alimentare cu apă este aprovizionat de 21 fântâni arteziene, din care în prezent funcționează 12, inclusiv 8 au fost reactivate în ultimii 2 ani. Orașul Fălești în prezent este gazificat.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Rețeaua instituțiilor culturale din oraș este formată din 2 biblioteci publice, un muzeu, o casă de cultură și alte 5 instituții culturale. Cele mai importante evenimente culturale din orașul Falesti sunt: Festivalul etniilor, Festivalul-concurs al dansului popular „La vatra horelor”, ambele au loc în luna septembrie, și festivalul obiceiurilor și datinilor de iarnă.

Locurile importante ale orașului, care pot fi vizitate ar fi Muzeul de studiere a ținutului natal, care dispune de peste 4000 exponate etnografice și anticariate bisericești. Muzeul, inaugurat în 1979, are la bază 13 sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi, originar din satul Albinețul Vechi. Loc de atracție pentru manifestările prilejuite de sărbătorile naționale sunt Monumentul lui Mihai Eminescu.

Creația artistică este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca” (conducator Elena Calmuțchi) Orchestra de muzică populară Păunaș de la Casa raională de cultură Fălești (conducător Valeriu Negrii), colectivul etnofolcloric pentru copii Auraș-Păcuraș de la Liceul Teoretic Ion Creangă (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director Furdui Damian) și Școala de muzică (director Anatol Ragulschi) educă calități estetice la copii, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș” și ansamblul de dans popular „Mugurel” de la casa de creație pentru copii, laureați ai celor 8 ediții ale festivalului pentru copii din Moldova.

Activitatea informațională este susținută de Publicația Periodică Independentă Duminica, dar și de TV prin cablu Interservicii (director Igor Rotaru). Biblioteca publică Mihai Eminescu (directoare – Nina Onciu), precum și Biblioteca de carte românească (administrator Ina Dodon) prestează servicii pentru cititorii din oraș, aici fiind deschisă și o mediatecă.

Educație[modificare | modificare sursă]

Centrul de Creație pentru Copii și Tineret din Fălești

Pe teritoriul orașului funcționează 6 instituții preșcolare, 2 gimnazii, 3 licee teoretice și o școală de meserii în care învață 145 elevi.

În oraș activează 3 licee – Liceul Teoretic Mihai Eminescu (director Eugenia Trocin), Liceul Teoretic Ion Creangă (director-Aliona Lungu), Liceul Teoretic A.S. Pușkin (director Petru Lungu), Școala medie nr. 3, Gimnaziul nr. 4 (director - Maria Chiriac), Gimnaziul-internat (director Vasile Arpentin), Școala de meserii nr. 9 (director Mihail Vacariuc). Activitățile extrașcolare sunt parte componentă a educației tinerei generații. Ele pot fi realizate la Casa de creație a copiilor (director Eleonora Găină), unde mai funcționează și Centrul de Resurse pentru Tineri (director Viorica Harea).

Organizații[modificare | modificare sursă]

Organizațiile non-guvernamentale cu un impact tot mai mare în localitate și raion sunt: Asociația Obștească "Alianța între generații" (președinte Gheorghe Șova) cu Filialele sale: Asociația Obștească "Smaranda" din Mărăndeni (președinte Silvia Ignat), Centrul de Tineret Chetriș (director Mariana Cumpanici), Asociația Obștească Cutezătorul (președinte Vitalie Cimpoieș), ONG Eco-Tur (președinte Sergiu Scobioală), Societatea de ecologie și vestigii strămoșești Movila Măgura (președinte Mihail Vacariuc)

Religie[modificare | modificare sursă]

Comunitatea ortodoxă este reprezentată de cele patru biserici creștin-ortodoxe, amplasate în orașul Fălești, microraionul fabricii de zahăr și gara Fălești. Părintele Gheorghe Eșanu reprezintă Biserica Sf. Niculai ce aparține de Mitropolia Basarabiei, preotul Petru - Soborul Arhanghelul Gavriil și Mihail, ce aparține Mitropoliei Moldovei. În oraș mai activează comunități ale diferitelor grupuri baptiste.

Monument

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Sistemul de ocrotire a sănătății este format din 12 instituții, inclusiv: un spital, un centru al medicilor de familie, un punct de felcer și moașe, o stație de salvare și 8 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății lucrează 122 de medici și 465 personal mediu medical.

Sport[modificare | modificare sursă]

Actualmente în Fălești își desfășoară activitatea Școala Sportivă pentru Copii și Juniori (director Eugen Vița). În cadrul Școlii Sportive activează secții sportive de - handbal (băieți, fete; profesor-antrenor Valerii Neușev, Vladimir Glavațchii, grad didactic II), fotbal (profesor-antrenor Ion Zabolotnîi, Vladimir Ghena,Anatol Corotaș,Victor Pascari,Timofei Corloteanu, grad didactic II), judo, sambo (profesor-antrenor Vasile Danilescu, antrenor emerit al RM), orientare sportivă (profesor-antrenor Rostislav Gâdei,grad didactic II), box-Victor Apostol.

Finanțele publice locale[modificare | modificare sursă]

Veniturile publice locale au crescut continuu în ultimii ani, paralel s-a modificat esențial și structura lor. Tendințele pozitive din anul 2001, când baza veniturilor locale a fost pusă de veniturile proprii și mai puțin de defalcări, nu a continuat și în 2002, când veniturile proprii și defalcările au scăzut, crescând în paralel cota transferurilor. Structura cheltuielilor orașului Fălești este tipică pentru localitățile urbane medii, putem doar menționa câteva tendințe pozitive: creșterea substanțială a cheltuielilor pentru gospodăria comunală de la 471 mii lei în 2001 la 886,5 mii lei în 2002 și alocarea în anul 2002 a 120 mii lei pentru construcția și întreținerea drumurilor. În rest, pentru învățământ în anul 2002 au fost alocate 2.087,1 mii lei, pentru aparatul primăriei 626,8 mii lei, asistența socială 28,8 mii lei, cultură, artă, sport 403,8 mii lei, restul au fost utilizați pentru alte cheltuieli de interes local.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2014, în profil teritorial statistica.md. Accesat la 17 martie 2014
  2. ^ Anthony Babel, La Bessarabie, ed. Felix Alcan, Geneva, 1932 și Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabiei, reeditare după ediția: București 1904, editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
  3. ^ Н.Ф. Бугай «Выселение произвести по распоряжению Берии…» О депортации населения из Молдавской ССР в 40-50- е годы – Исторические науки в Молдавии. № 1. Кишинев, 1991. 1.0 (Nikolai Feodorovici Bugai: Informații culese din corespondența lui Lavrenti Beria cu Stalin, ed. Acad. de Științe a Moldovei nr. 1, Chișinău, 1991) și Депортация народов из Украины, Белоруссии и Молдавии : Лагеря, принудительный труд и депортация. Германия. Эссен. 1999. 1.3 (Deportarea popoarelor din Bielorusia, Ucraina și R. Moldova, Ed. Dittmar Dahlmann et Gerhard Hirschfeld, Essen, Germania, 1999, p. 567-581).
  4. ^ a b Cocieru, V. „Fălești”. Enciclopedia Sovietică Moldovenească, V. ,pp. 195.
  5. ^ a b Silviu-Andrieș Tabac. Steme și drapelele orașelor Anenii Noi, Cimișlia, Fălești, Leova, Nisporeni. Tyragetia, s.n. vol. VI [XXI], nr. 2, 2012, p. 321-333

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Fălești

Vezi și[modificare | modificare sursă]