Muntenegru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Република Црна Гора
Republika Ţrna Gora


Drapel	Stemă

Deviză: nici una

Imn naţional: Oj, svijetla majska zoro

Capitală

Podgorica
42°47′ N 19°28′ E

Oraş principal Podgorica

Limba oficială

muntenegreană

Sistem politic

Republică

- Preşedinte Filip Vujanović

- Prim Ministru Željko Šturanović

Independenţă 3 iunie 2006

Suprafaţă

- Total 13 812 km² km² (Locul 157)

- Apa (%) 0 %

Populaţie

- {{{an}}} 620 145 loc. (Locul 164)

- Densitate 44,9/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})

PIB {{{PIB_PPC_an}}}

- Total $1,97 Miliarde USD (Locul 167º)

- Per capita $3 100 USD

Monedă

Euro

({{{Monedă-ISO}}})

Fus orar UTC + 1

Zi naţională {{{Zi-naţională}}}

Domeniu Internet .me (alocat, încă nefolosit), .yu

Prefix telefonic ++381

Muntenegru (din veneţiană Montenegro, "Muntele Negru", în sârbă Црна Гора, Ţrna Gora, în albaneză Mal i Zi) este un stat în sudestul Europei. Are o populaţie de 621.000 de locuitori. Capitala ţării este Podgorica (citit Podgóriţa). Limba oficială este limba sârbă iar pe lângă aceasta în administraţia locală este folosită unde este cazul şi limba albaneză. Sărbătoarea de stat este 13 iulie, ziua în care Congresul de la Berlin a confirmat în anul 1878 independenţa Principatului Muntenegru. Din 11 mai 2003 preşedinte al Republicii Muntenegru este Filip Vujanović. Şeful guvernului este din 26 noiembrie 2002 Milo Đukanović, un adept al proclamării independenţei Muntenegrului faţă de Serbia.

În urma rezultatului referendumul din 21 mai 2006, Muntenegru şi-a declarat independenţa la 3 iunie 2006, şi din săptămâna care începe cu 11 iunie se află în proces de recunoaştere internaţională generală.

Astfel, Muntenegru devine cel mai recent stat independent din lume.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi articolul istoria Muntenegruluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Geografie

Pentru detalii, vezi articolul geografia Muntenegruluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Hartă a Muntenegrului

Canionul format de râul Morača.

Muntenegru se mărgineşte cu Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi Albania.

Cele mai importante oraşe din Muntenegru sunt:

Podgorica (capitală; 211.788 locuitori)
Nikšić (104.706)
Pljevlja (44.593)
Bijelo Polje (55.628)
Herceg Novi (30.593, inclusiv Igalo)
Berane (49.953)
Kotor
Fosta capitală regală este Cetinje (20.307).

Informaţii suplimentare: Listă de oraşe din Muntenegru

Muntenegru cuprinde piscuri înalte, la graniţele cu Serbia şi Albania, o regiune carstică, şi o câmpie de coastă îngustă, de la 1 la 6 km lăţime. În nord, câmpia dispare total, iar Muntele Lovćen şi Muntele Orjen pătrund abrupt în Golful Kotor.

Întinsa regiune carstică a Muntenegrului se află la altitudini de aproximativ 1.000 m, însă în unele părţi depăşeşte 2.000 de metri, cum ar fi în zona Muntelui Orjen (1,894 m), cel mai înalt masiv din lanţurile muntoase calcaroase aflate de-a lungul coastei. Valea râului Zeta, cu o altitudine de 500 m, este cel mai jos segment.

Munţii Muntenegrului au altitudini ce depăşesc, în medie, 2.000 de metri. Lanţurile montane ale ţării au fost printre cele mai erodate de gheţari din întreaga Peninsulă Balcanică în timpul ultimei ere glaciare.

[modifică] Economie

Pentru detalii, vezi articolul economia Muntenegruluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Politică

Pentru detalii, vezi articolul politica Muntenegruluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vezi articolul demografia Muntenegruluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Muntenegru:

Ansamblul natural şi cultural-istoric de la Kotor (1989)
Parcul naţional Durmitor (1980, 2005)

[modifică] Vezi şi

v • d • m Muntenegru — Muntenegreni — Limba muntenegreană
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Fosta Iugoslavie
State suverane	Bosnia şi Herţegovina • Croaţia • Muntenegru • Republica Macedonia • Serbia • Slovenia
Regiuni autonome	Districtul federal Brčko (Bosnia şi Herţegovina) • Federaţia Bosnia şi Herţegovina (Bosnia şi Herţegovina) • Kosovo¹ (Serbia) • Republica Srpska (Bosnia şi Herţegovina) • Voivodina (Serbia)
Foste state	Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor • Regatul Iugoslaviei • Republica Socialistă Federativă Iugoslavia • Republica Federală Iugoslavia • Serbia şi Muntenegru
¹ A declarat unilateral independenţa la data de 17 februarie 2008 şi a fost parţial recunoscut.

v • d • m Ţări europene vorbitoare de limbi slave (Europa slavă)
Belarus • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Croaţia • Muntenegru • Polonia • Republica Cehă • Republica Macedonia • Rusia • Slovacia • Slovenia • Serbia • Ucraina

v • d • m Europa
State suverane	Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican
Teritorii dependente şi autonome	Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta
State nerecunoscute	Abhazia • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud • Transnistria
¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial.