Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Cluj)
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „Cluj” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Cluj (dezambiguizare).
Cluj-Napoca
Kolozsvár
—  Municipiu  —
Panorama municipiului Cluj-Napoca noaptea, văzută de pe Cetățuie
Panorama municipiului Cluj-Napoca noaptea, văzută de pe Cetățuie
Stemă
Stemă
Poreclă: „Inima Transilvaniei”[1]
„Orașul Comoară”[2]
Coordonate: Coordonate: 46°46′0″N 23°35′0″E / 46.76667°N 23.58333°E / 46.76667; 23.5833346°46′0″N 23°35′0″E / 46.76667°N 23.58333°E / 46.76667; 23.58333

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Cluj county CoA.png Cluj

SIRUTA 54975
Atestat în 1213[3]

Reședință Cluj-Napoca[*]
Componență Cluj-Napoca[*]

Guvernare
 - Primar Emil Boc[4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 1.795 km²
Altitudine 410 m.d.m.
Altitudine maximă 405 m.d.m.

Populație (2011)
 - Municipiu 324.576 locuitori
 - Densitate 1.808 loc./km²
 - Metropolitană 428.922
 - Densitate metropolitană 226 loc,/km²

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 400001–400930
Prefix telefonic +40 x64

Localități înfrățite
 - 19 orașe înfrățite listă

Prezență online
Primăria Municipiului Cluj-Napoca
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Modificați la Wikidata

Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj
Localizarea municipiului Cluj-Napoca în județul Cluj

Cluj-Napoca, până în 1974 și în limbajul cotidian Cluj, (în maghiară Kolozsvár, în germană Klausenburg, în idiș קלויזנבורג, Cloizânburg, în poloneză, Kluż, în latină Claudiopolis) este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României ca populație.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de George Buitul

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Cuvântul latin clusa înseamnă „închis” și se referă la situarea Clujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german, Klause, este păstrat în denumirea Klausenburg. Numele orașului ar putea proveni de la un anume primar sas Klaus sau de la faptul că așezarea medievală a apărut în umbra unei mănăstiri, odată ce în germană, pe timpul primilor locuitori sași din această zonă, la mănăstire se zicea Kloster.[5]

Deși majoritatea locuitorilor orașului ar crede ca numele vechii așezări romane Napoca provine de la romani, originea numelui Napoca este mai veche, ea fiind doar preluată de către coloniștii așezați aici de Traian, la început mai ales celți romanizați, cei care au pus bazele primei așezări romane (ale cărei ruine s-au găsit lângă Piața Ion Luca Caragiale, pe Strada Victor Deleu) de pe teritoriul orașului cunoscut sub denumirea de castrul roman Napoca.[6]

Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de „Șapte Cetăți”). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918.

Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceaușescu și publicat în Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca, „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări – mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri”.[7] Nicolae Ceaușescu a acordat totodată ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I municipiului Cluj-Napoca, „dând o înaltă apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”.[8]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria apartenenței statale
Ruine romane în Piața Muzeului

Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca.[9] Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107–108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine așezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d. Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripții. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marc Aureliu sau de Commodus. Orașul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilități fiscale pentru cetățenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuității romane la Napoca. După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271 d. Hr., viața urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze.

Bastionul Croitorilor (Bethlen), parte a vechiului sistem de fortificații

Clujul este atestat documentar pentru prima dată din anul 1213, sub denumirea Castrum Clus.[10] Cetatea a fost însă distrusă în timpul marii invazii mongole din 1241. În deceniile 6-7 ale secolului al XIII-lea s-a remarcat preocuparea puterii centrale de a reîntemeia Clujul, fapt realizat prin acordarea de privilegii coloniștilor sași.[11] Mari grupuri de coloniști sași s-au așezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ștefan al V-lea al Ungariei. În data de 19 august 1316 regele Carol Robert de Anjou a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș (civitas).[12] Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele (villicum), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua Sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării.[13]

Gravură a Clujului realizată de flamandul Joris Hoefnagel în 1617

Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a extins în anul 1405 privilegiile clujenilor, drept răsplată pentru seriozitatea lor. Astfel, clujenii primesc dreptul de a-și întări și înconjura orașul cu ziduri, de a ridica turnuri și metereze, de a le înconjura cu șanțuri, de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați drept consilieri.[14] Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 ha. Cei aproximativ 5.000 de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari, împreună cu familiile și slugile lor. Pe atunci populația era formată din sași, unguri și din români. Meșteșugurile mai dezvoltate din Cluj erau cojocăritul-blănăritul și măcelăritul. Sunt pomenite, de asemenea, breslele fierarilor (fabri), morarilor (molendinatori), berarilor (braxatori), croitorilor (sartori) și șelarilor (nerges).[15] Pe parcursul secolului al XV-lea au fost înființate vechile bresle clujene, lucru de care s-a îngrijit și Matia Corvin, rege al Ungariei între 1458 și 1490, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localității sale natale, apărând-o în conflictele cu așezările din jur. În privința populației, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraș.

Cetatea Clujului și-a câștigat până în secolul al XV-lea recunoașterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar și în multe case particulare. Oamenii avuți studiau la școli renumite ale Vestului. Datorită nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianților și a meșteșugarilor a implicat îngrădirea nobilimii și a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărțile pe care le-a tipărit, dar și la modernizarea orașului, care avea să întrețină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie și una de bere.

După împărțirea Ungariei impusă de Imperiul Otoman în 1541, Transilvania a devenit un principat independent, iar Clujul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și mai ales culturală. În timpul Reformei, ale cărei valuri succesive au lăsat în urmă un peisaj religios deosebit de complex – cu patru religii „recepte” și un regim timpuriu de toleranță religioasă – în Transilvania, orașul a fost un important centru al luteranismului mai întâi, apoi al calvinismului și în cele din urmă al anti-trinitarianismului (care ulterior avea să fie numit unitarianism).[16] Dinastia Báthory a contribuit substanțial la creșterea spirituală, economică și demografică a orașului. Regele Ștefan Báthory a înființat în data de 12 mai 1581 Universitatea din Cluj, căreia i-a acordat veniturile mănăstirii de la Cluj-Mănăștur, cu șase sate. Baba Novac, un important ostaș al lui Mihai Viteazul, a fost judecat la Cluj și ars pe rug în anul 1601. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al orașului și a ajutat la desăvârșirea acestuia ca o cetate importantă.

La sfârșitul secolului al XVII-lea Clujul a intrat sub dominație austriacă. După un acord silit semnat de Mihai Apafi I, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100.000 de florini. Cu toate acestea, ostașii au și jefuit orașul și au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Piața centrală din Cluj în 1840
Uzinele de Material Rulant, monument de arhitectură industrială[17]
Vedere aeriană a Clujului în 1930

Cu o populație de 10.660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar și la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mișcări revoluționare de la 1848 cuprind și Clujul. Deși un important centru revoluționar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăți, academii și gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Orașul a găzduit tratativele dintre Nicolae Bălcescu și Cezar Bolliac, pentru unirea revoluției române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluției ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influență austriacă mai mare asupra autorităților. Mai târziu Clujul a devenit unul dintre cele șase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400.000 de locuitori.

În urma Ausgleich-ului (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă orașul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, și reședința comitatului Cluj.

În perioada Belle Époque au fost construite Universitatea „Franz Josef”, Biblioteca Centrală Universitară, clădirea Liceului Unitarian, Teatrul Național, Palatul de Justiție, Palatul Primăriei, Palatul de Finanțe etc.

În anul 1870 a fost dată în folosință calea ferată Oradea–Cluj, care asigura legătura spre Budapesta, iar în 1873 calea ferată Cluj–Cucerdea Secuiască (redenumită după 1918 în „Războieni”), care asigura legătura spre Târgu Mureș și spre Alba Iulia. Tot în acea perioadă și-au început activitatea Uzinele de Material Rulant.

După încheierea Primului Război Mondial și unirea Transilvaniei cu Regatul României primarul Clujului, Gusztáv Haller, a refuzat să depună jurământul de fidelitate față de noile autorități, iar în locul său Consiliul Dirigent l-a numit primar pe Iulian Pop. Municipiul Cluj a fost reședința județului Cluj (interbelic). În 1940, în urma Dictatului de la Viena, Clujul a revenit sub administrație maghiară. Forțele armate maghiare și germane care controlau orașul au fost respinse de trupele române și sovietice în octombrie 1944.

Clujul avea o populație de 16.763 de evrei în 1941. La începutul anului 1944 evreii au fost concentrați în Ghetoul Iris, unde au stat în condiții inumane, lipsiți de orice facilități. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin șase deportări la Auschwitz în perioada mai–iunie 1944. Episcopul Áron Márton s-a pronunțat public la Cluj, în mai 1944, în favoarea evreilor, ceea ce a dus la expulzarea sa. În ciuda sancțiunilor dure instituite de administrația Horthy, mulți evrei au reușit să scape, trecând granița spre România, cu ajutorul țăranilor din satele învecinate și a unei rețele conduse de Raoul Șorban.[18] Atât episcopul Áron Márton, cât și scriitorul Raoul Șorban, au primit titlul de „Drept între popoare” pentru eforturile lor.

După 1945 Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. Prin Tratatul de la Paris din 1947 Clujul a intrat din nou în componența României. În 1974 autoritățile comuniste au schimbat numele orașului în Cluj-Napoca. După Revoluție, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naționalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004 Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (PD), reales în anii 2012 și 2016 din partea PNL.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Dealul Cetățuia din cartierul Gruia se află la o înălțime de 405 m și oferă o panoramă spectaculoasă orașului.

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46°46'N cu meridianul 23°36'E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 m. La sud orașul este străjuit de dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei.[19] La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca vârful Lombului (684 m), vârful Dealul Melcului (617 m), vârful Techintău (633 m).[19] Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi dealul Hoia (506 m), dealul Gârbăului (570 m) ș.a.[19] Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia, pe amplasamentul cărora sunt importante obiective istorice și turistice de interes național: fortificația de la Cluj-Mănăștur (secolul al XI-lea) și biserica romano-catolică Calvaria, respectiv garnizoana orașului (secolul al XVIII-lea) și punct de belvedere.

Malurile râului Someșul Mic

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Valea Morilor. În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.

Climă[modificare | modificare sursă]

Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe oceanice, însă fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine, temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier. Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2°C, iar media precipitațiilor este de 557 mm.[20] Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârșitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt, în general, lipsite de viscole.

Temperatura minimă absolută înregistrată a fost de –34,2°C pe data de 23 ianuarie 1963, temperaturi foarte scăzute mai înregistrându-se și pe 11 februarie 1929 (–32°C) sau 13 ianuarie 1985 (–26°C).[20] Temperatura maximă absolută a fost înregistrată pe data de 25 august 2012 (38,5°C), precedentul record fiind de 38°C (24 iulie 2007).[20] În medie, cea mai caldă lună este august, în timp ce cea mai rece este ianuarie. În ultimii ani, se observă faptul că iernile devin din ce în ce mai blânde, cu temperaturi care rareori scad sub –15°C și cu zăpadă din ce în ce mai puțină. Verile sunt din ce în ce mai calde, crescând numărul de zile tropicale (în care maxima depășește 30°C).

Media precipitațiilor anuale atinge 557 mm, cea mai ploioasă lună fiind iunie (85,9 mm), iar cea mai uscată, februarie (23,3 mm). Furtunile de vară însoțite de descărcări electrice sunt frecvente, direcția lor predominantă fiind vest-est, acestea desprinzându-se de pe Munții Gilău și având intensitatea maximă în cartierele vestice ale orașului.

Date climatice pentru Cluj-Napoca (1971–1990)
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 0.3
(32,5)
3.2
(37,8)
9.9
(49,8)
15
(59)
20.3
(68,5)
22.6
(72,7)
24.5
(76,1)
24.3
(75,7)
20.7
(69,3)
14.6
(58,3)
6.3
(43,3)
1.8
(35,2)
13,6
(56.5)
Media zilnică °C (°F) −3.4
(25,9)
−1.2
(29,8)
4.1
(39,4)
9
(48)
14.2
(57,6)
16.6
(61,9)
18.2
(64,8)
17.8
(64,0)
14.1
(57,4)
8.5
(47,3)
2.4
(36,3)
−1.5
(29,3)
8,2
(46.8)
Minima medie °C (°F) −6.5
(20,3)
−4.7
(23,5)
−0.6
(30,9)
3.9
(39,0)
8.6
(47,5)
11.3
(52,3)
12.7
(54,9)
12.2
(54,0)
8.9
(48,0)
3.8
(38,8)
−0.7
(30,7)
−4.2
(24,4)
3,7
(38.7)
Ploaie mm (inches) 24
(0.94)
20
(0.79)
22
(0.87)
48
(1.89)
69
(2.72)
95
(3.74)
81
(3.19)
60
(2.36)
36
(1.42)
31
(1.22)
30
(1.18)
32
(1.26)
548
(21,57)
Zăpadă cm (inches) 6
(2.4)
11.5
(4.53)
5.8
(2.28)
1.3
(0.51)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0.5
(0.2)
2.6
(1.02)
5.8
(2.28)
33,5
(13,19)
Umiditate [%] 87 82 74 72 74 77 76 76 78 81 86 88 79
Nr. mediu de zile ploioase 6 5 5 9 11 11 10 8 6 6 7 7 91
Ore însorite 70.9 98.8 165.2 174.7 230.8 238.6 273.8 261.6 204.8 166.2 74.9 54.7 2.015
Sursa nr. 1: Hong Kong Observatory,[21] NOAA[22]
Sursa nr. 2: Deutscher Wetterdienst (umiditate, 1973–1993)[23]

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Emil Boc, primarul Clujului din 2012

Municipiul Cluj-Napoca este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, Emil Boc, de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[24]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 17                                  
Alianța Electorală PSD + ALDE 5                                  
Uniunea Democrată Maghiară din România 5                                  

Viceprimarii municipiului sunt Emese Oláh (UDMR) și Dan Tarcea (PNL).[25]

Împărțire administrativă[modificare | modificare sursă]

Dispunerea cartierelor clujene în 2006

Clujul este împărțit în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Orașul a beneficiat de o extindere majoră în ultimii ani, mai ales până în 2009, când pe baza construcțiilor masive care au avut loc s-au format noi cartiere sau zone de locuit la case sau blocuri – ansambluri rezidențiale.

Cartierele orașului sunt:

Zona metropolitană[modificare | modificare sursă]

Harta zonei metropolitane Cluj

     Inel A

     Inel B

Populație Suprafață
(km²)
Densitate
(loc./km²)
2011[27] 2016[28] ↑ 2016/2011
Cluj-Napoca 324.576 321.687 0,9% 179,5 1.792
Florești 22.813 28.144 23,4% 60,8 462
Apahida 10.685 11.921 11,6% 107 111
Baciu 10.317 10.810 4,8% 87,5 123
Gilău 8.300 8.701 4,8% 116,8 74
Aghireșu 7.116 6.785 4,7% 105,7 64
Bonțida 4.856 4.878 0,5% 80,3 60
Jucu 4.270 4.319 1,1% 85,1 50
Cojocna 4.194 4.187 0,2% 129,3 32
Săvădisla 4.392 4.174 5% 110 37
Feleacu 3.923 3.765 4% 48,4 77
Chinteni 3.065 3.143 2,5% 96,5 32
Căpușu Mare 3.295 3.109 5,6% 58,4 53
Căianu 2.355 2.384 1,2% 55,1 43
Gârbău 2.440 2.315 5,1% 72,1 32
Sânpaul 2.382 2.272 4,6% 93,2 24
Tureni 2.278 2.235 1,9% 74 30
Băișoara 1.940 2.059 6,1% 111 18
Râșca 1.446 1.494 3,3% 65,6 22
Ciurila 1.594 1.460 8,4% 72,2 20
Borșa 1.600 1.380 13,7% 61,6 22
Aiton 1.085 1.042 4% 40,9 25
Total 428.922 410.766 0,8% 1.911 226

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a municipiului Cluj-Napoca

     Români (75.71%)

     Maghiari (15.27%)

     Romi (1.0%)

     Necunoscută (7.13%)

     Altă etnie (0.87%)

Circle frame.svg

Componența confesională a municipiului Cluj-Napoca

     Ortodocși (65.61%)

     Romano-catolici (4.6%)

     Reformați (9.73%)

     Penticostali (2.49%)

     Greco-catolici (4.36%)

     Baptiști (1.11%)

     Necunoscută (7.9%)

     Altă religie (4.17%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori.[29] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[30]

Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[31]

Cu o populație stabilă înregistrată în 2011 la 324.576 de persoane, orașul este pe locul doi în țară după București.[32] Populația activă economic a orașului a fost în 2016 de 330.923 de persoane.[33]

Structura populației pe grupe mari de vârstă[34]
0–14 ani 15–29 ani 30–59 ani 60+
Masculin 18.323 44.561 65.230 24.383
Feminin 17.949 49.053 71.421 33.656
Total
36.272 / 324.576 (11%)
93.614 / 324.576 (29%)
136.651 / 324.576 (42%)
58.039 / 324.576 (18%)

Evoluție istorică[modificare | modificare sursă]

Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul al XX-lea, în decurs de 100 de ani crescând de peste cinci ori ca număr de locuitori. Creșterea demografică din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea se datorează în mare parte așezării în localitate a populației din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populația localității a evoluat astfel:

Recensământ[35][36] Structura etnică
An Populație Români Maghiari Germani Evrei Romi Ucraineni Sârbi Slovaci Alte etnii
1850 19.612 4.116 12.317 1.587 535 585 472
1880 32.831 5.821 24.446 1.484 4 24 129 923
1890 37.184 5.637 29.396 1.357 8 21 115 650
1900 50.908 7.185 41.311 1.785 9 22 83 513
1910 62.733 8.886 51.192 1.678 6 41 107 823
1920 85.509 29.644 42.168 2.075 10.638 984
1930 103.840 37.029 48.271 2.526 13.094 1.168 267 57 266 1.162
1941 114.984 11.255 98.502 1.618 2.669 618 36 11 46 229
1956 154.723 74.033 74.155 990 4.530 444 32 31 34 474
1966 185.663 104.914 76.934 1.333 1.689 178 42 50 34 489
1977 262.858 173.003 86.215 1.480 1.009 628 50 28 32 413
1992 328.602 248.572 74.871 1.149 344 3.201 84 23 27 331
2002[37] 317.953 252.433 60.287 734 217 3.029 146 12 25 1.070
2011[38] 324.576 245.737 49.565 544 155 3.273 127 20 33 25.122

Grupuri etnice[modificare | modificare sursă]

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, distribuția pe baza criteriului etnic a populației din Cluj-Napoca este următoarea:[39]

Restul etniilor declarate din Cluj-Napoca numără sub 100 de locuitori.

În ultimii ani, Clujul înregistrează o creștere a numărului de azilanți, refugiați, imigranți, dar și a numărului de angajați ai unor firme internaționale.[40] Peste 6.400 de cetățeni străini, proveniți din 113 țări ale lumii, locuiesc în prezent în Cluj.[41] Cei mai mulți provin din Franța (1.009), Italia (723), Germania (516), Republica Moldova (447) și Tunisia (297).[41]

Comunitatea maghiară[modificare | modificare sursă]

Teatrul și Opera Maghiară de Stat

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 50.000 de maghiari. După Târgu Mureș, în orașul Cluj se regăsește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viață culturală și academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunității maghiare din România. În oraș funcționează Opera Maghiară și Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici învață și studiază peste 10.000 de studenți de etnie maghiară, precum și câteva mii de elevi, unii proveniți din județele învecinate (diaspora internă), în care instituțiile școlare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj. Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituții maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean, Societatea Maghiară Tehnico-Științifică din Transilvania, Societatea Bolyai etc. În Cluj își au sediul Eparhia Reformată, Episcopia Unitariană și Episcopia Evanghelică Luterană.

Religie[modificare | modificare sursă]

Biserica Sf. Mihail (romano-catolică)

Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent.

Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că din totalul populației stabile a municipiului Cluj-Napoca distribuția în funcție de religii și confesiuni este următoarea:[42]

  • ortodocși: 212.975, adică 65,6% din totalul populației stabile;
  • romano-catolici: 14.940, adică 4,6%;
  • reformați: 31.597, adică 9,7%;
  • penticostali: 8.083, adică 2,4%;
  • greco-catolici: 14.152, adică 4,3%;
  • baptiști: 3.603, adică 1,1%;
  • adventiști de ziua a șaptea: 1.028, adică 0,3%;
  • musulmani: 879, adică 0,2%;
  • unitarieni: 2.946, adică 0,9%;
  • martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%.

Restul confesiunilor au mult mai puțini adepți declarați în Cluj-Napoca. Despre 7,7% din populația stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deține informații în ceea ce privește religia.

Cluj-Napoca, orașul cu cele mai multe biserici și confesiuni,[43] se află pe locul doi pe țară în ceea ce privește numărul ateilor, după București. Numărul ateilor la recensământul din 2011 se ridica la aproape 1.900 de persoane, adică 0,27% din totalul locuitorilor.[44] Alți 2.011 locuitori s-au declarat fără nicio religie. Potrivit sociologului Vasile Dîncu, spiritul cosmopolit al Clujului, dar și numărul mare de locuitori cu studii superioare „sunt factori care fac ca presiunea religiilor să fie mai mică decât în cazul altor orașe cu aceleași caracteristici culturale”.[43]

Economie[modificare | modificare sursă]

City Business Center, cunoscută de clujeni drept „clădirea biscuite”, este o clădire de birouri în zona centrală a Clujului.

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le deține Clujul, sunt forța de muncă specializată, infrastructura de transport dezvoltată (aeroportul a cărui pistă și ofertă de servicii sunt în extindere), vocația multiculturală a orașului, potențialul turistic, mediul de afaceri dinamic și rata scăzută a șomajului, care se situează sub 3%.[45]

Structura economică diversificată are la bază investitori privați, industria prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară, extractivă, metalurgică, constructoare de mașini, farmaceutică și cosmetică.[46] Forța de muncă relativ ieftină și înalt calificată face din Cluj-Napoca o țintă pentru investitorii străini. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia și Statele Unite. Cluj-Napoca dispune de trei parcuri industriale – Tetarom I, II și III – în cadrul cărora își desfășoară activitatea peste 50 de firme, iar suprafața totală administrată este de peste 2,8 milioane m².[47]

Sediile BCR (stânga) și BT (dreapta)

În ceea ce privește serviciile financiare, Cluj-Napoca este cel de-al doilea centru ca importanță din România. Nu mai puțin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 și-au dezvoltat și o rețea de agenții.[46] De asemenea, în Cluj sunt reprezentate majoritatea societăților de asigurare-reasigurare din țară, precum și fonduri de investiții și firme de brokeraj. Tradiția orașului în aceste servicii a început în anii '90, aici apărând inițiativa unor oameni de afaceri locali de a dezvolta un sistem bancar privat, Banca Dacia Felix și Banca Transilvania fiind arhicunoscute la nivel național. Tot în Cluj-Napoca s-a înființat și și-a avut sediul societatea de asigurări Ardaf, liderul pieței de asigurări din România în anii '90. În Cluj-Napoca își are sediul Grupul Financiar „Banca Transilvania”, construit în jurul băncii cu același nume, care este singura bancă cu capital autohton din topul primelor bănci din țară. Din Grup fac parte Banca Transilvania, BT Asset Management, BT Direct, BT Leasing, BT Capital Partners, Compania de Factoring, BT Operational Leasing și BT Medical Leasing. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naștere și altor companii românești importante precum Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Remarul 16 Februarie (trenuri și material rulant), Ursus (bere), EuroGSM (telefoane mobile și accesorii) și altele.

Central Park Residence, unul dintre cele mai scumpe imobile din Cluj-Napoca

Susținută de creșterile economice puternice înregistrate pe plan local precum și de cererea solidă de locuințe, piața rezidențială clujeană a cunoscut o adevărată explozie în 2016. Tot mai multe persoane tinere – majoritatea absolvenți ai unei instituții de învățământ superior – aleg să se stabilească în Cluj-Napoca, atrași de piața înfloritoare a muncii, inclusiv de multinaționalele care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani. Nu mai puțin de 2.300 de locuințe au fost livrate pieței în orașul Cluj-Napoca în 2016, în creștere cu aproape 50% față de 2015.[48] Cele mai multe dintre proiectele rezidențiale noi se adresează segmentelor mass și middle market, fiind amplasate în proiecte precum Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia.[48]

Comerț[modificare | modificare sursă]

Centrul comercial Central, situat pe Strada Regele Ferdinand

În Cluj-Napoca sectorul comerțului este cel mai dezvoltat, având înregistrate 6.389 firme. Dintre acestea 3.266 practică tipul de comerț cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.[47]

Comerțul auto are o pondere importantă în sectorul comercial clujean, aici activând firme recunoscute la nivel regional precum Autoworld, RMB Inter Auto, EVW Holding, UNIX Auto.

În ceea ce privește sectorul de retail, municipiul beneficiază de prezența unor importante magazine de tip cash and carry (Metro, Selgros), hipermarketuri și supermaketuri (Cora, Kaufland, Auchan, Carrefour, Lidl, Billa). Pe piața de bricolaj sunt prezente magazinele companiilor bauMax, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Leroy Merlin și Ambient, parte a unor rețele autohtone și internaționale.

Cele mai importante centrele comerciale din municipiu sunt:

  • Iulius Mall – inaugurat în 2007, în partea estică a orașului, cu o suprafață totală de 147.000 m², cuprinde 210 magazine, restaurante, hipermarketul Auchan, cafeneaua Starbucks, cinematograful multiplex Cinema City cu 10 săli, food court cu 15 fast food-uri, patinoar în aer liber sezonier, o parcare subterană și una terană cu un total de 2.200 de locuri. Mall-ul are peste 11 milioane de vizitatori/clienți anual.[47]
  • VIVO! Cluj-Napoca (până în 2016 Polus Center)[49] – inaugurat tot în 2007, în partea vestică a orașului, la limita cu comuna Florești, se întinde pe aproape 28 ha, are o suprafață închiriabilă de 61.000 m², 200 de magazine și 2.500 de locuri de parcare. VIVO! Cluj-Napoca atrage anual peste 9 milioane de vizitatori.[47]
  • Central – complex situat în centrul municipiului Cluj-Napoca, care a fost extins și modernizat în 2008–2010, găzduind actualmente magazine de mici dimensiuni, majoritatea ale unor companii autohtone. Cu o suprafață comercială de 20.000 m², el este vizitat de peste 5 milioane de clienți anual.[50]
  • Sora Shopping Center – este situat în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca din perioada interbelică și a fost, pentru mult timp, unul dintre cele mai populare centre comerciale ale Clujului. Complexul are 5.000 m², iar gradul de ocupare actual este redus.
  • Winmarkt Someș – este situat în cartierul Mănăștur, construit în perioada comunistă și modernizat în ultimii ani. Are o suprafață de 7.800 m² și găzduiește un supermarket, magazine de haine și încălțăminte, farmacii etc.

IT&C[modificare | modificare sursă]

Potențialul IT a fost valorificat prin înființarea clusterului „Cluj IT Innovation Cluster”[51] care include peste 26 de companii din domeniul IT, cu peste 3.500 de angajați, o cifră de afaceri totală de peste 82 de milioane de euro (aproape 80% provenind din export) precum și importante organizații publice și universități.[47]

Agricultură[modificare | modificare sursă]

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale populației. Suprafața agricolă disponibilă a orașului era în 2004 de 9.931 ha, reprezentând 4.925 ha de terenuri arabile, 2.725 ha de pășuni, 964 ha de fânețe și 1.317 ha de livezi.[46] Prin tradiția universitară și cea de centru economic al județului, Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură, precum Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă, Stațiunea Didactică și Experimentală a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație, sucursala Institutului Național de Medicină Veterinară „Pasteur”. Cele cinci piețe agricole ale Clujului, „Hermes”, „Zorilor”, „Flora”, „Grigorescu” și cea din Piața Mihai Viteazul, intră într-un amplu proces de modernizare.[46]

Turism[modificare | modificare sursă]

Așezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, municipiul Cluj-Napoca a constituit în permanență un centru de atracție turistică, atât datorită monumentelor aparținând trecutului istoric, cât și bogatei activități cultural-științifice favorizată de inestimabile valori găzduite în muzee și biblioteci de rezonanță națională, de existența teatrelor dramatice și lirice, cu largă audiență și pe plan internațional și nu în ultimul rând de existența Grădinii Botanice – așezământ de notorietate europeană, în incinta căreia se află și un valoros muzeu botanic.

În anul 2011, pe raza municipiului existau 79 de unități de cazare care ofereau un număr total de 4.327 de locuri de cazare în: 39 de hoteluri, 12 vile turistice, 6 hosteluri, 1 camping, 20 de pensiuni urbane și o pensiune agro-turistică.[47]

Transport[modificare | modificare sursă]

Rutier[modificare | modificare sursă]

Tramvai Pesa Swing în apropiere de Cluj Arena

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Clujul este traversat de drumul european E60 (BucureștiOradeaBudapestaViena). Transportul în comun se realizează pe 342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, troleibuz și tramvai. Sistemul privat de taximetrie se dovedește a fi foarte util. De asemenea, în oraș sunt și firme de închirieri auto.

În 2011 au început lucrările de modernizare a liniei de tramvai din Cluj-Napoca și achiziția de tramvaie, precum și extinderea traseelor de autobuz în comunele din zona metropolitană Cluj. Regia Autonomă de Transport Urban Călători (RATUC) transportă circa 150 de milioane de pasageri anual.[47]

Din 2015, orașul dispune de 42 de stații self-service de închiriere de biciclete.[52] Proiectul, numit Cluj Bike, a fost finanțat cu fonduri europene. Accesul la biciclete se face cu ajutorul unui card eliberat de primăria orașului.

Feroviar[modificare | modificare sursă]

Clujul a fost racordat la rețeaua feroviară în anul 1870, odată cu darea în folosință a căii ferate Oradea–Cluj. Această linie a rămas de la inaugurarea ei în secolul al XIX-lea nedublată și neelectrificată. În prezent circulă două trenuri internaționale pe ruta Cluj–Budapesta („Corona” și „Ady Endre”). Gara Centrală asigură de asemenea transportul feroviar spre București, via Teiuș. În această direcție linia este dublă și electrificată.

Construită în 1976 pentru a servi stațiile de scurt parcurs, Gara Mică a fost închisă de CFR pentru că nu mai era rentabilă. Artiștii clujeni au transformat-o în galerie neconvențională de artă.[53]

Aerian[modificare | modificare sursă]

Terminalul de pasageri al Aeroportului Internațional Cluj

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” este situat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). Aeroportul Cluj este ca trafic de pasageri al doilea aeroport din România, după Aeroportul Internațional București-Otopeni. În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar în 2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime și 45 m lățime, cu un sistem de balizaj luminos de categoria a II-a. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel. Aeroportul a avut în ultimii ani o evoluție spectaculoasă a traficului, ajungând în 2016 la un trafic de 1,8 milioane de pasageri,[54] după ce în 2006 avea un trafic de doar 244.366 de pasageri.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Teatrul Național și Piața Avram Iancu
Muzeul de Artă, găzduit în clădirea Palatului Bánffy
Bulevardul Eroilor, loc de promenadă și de relaxare, este împânzit de cafenele și buticuri.

Funcționează la Cluj 19 instituții publice de cultură – muzee, teatre, filarmonica, între acestea fiind și patru instituții naționale: Teatrul Național „Lucian Blaga”, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară și Opera Națională Română. Teatrul Național, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piața Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituție teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecților austrieci Helmer și Fellner, găzduiește totodată și Opera Națională Română, cea mai veche instituție lirico-dramatică din România, prima operă națională a țării, pe a cărei scenă a debutat în 1990 renumita soprană Angela Gheorghiu.

Numeroase expoziții permanente sau temporare pot fi vizitate la Muzeul Național de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Zoologic, Muzeul Apei (unic în România), Muzeul de Mineralogie, Muzeele Universității Babeș-Bolyai și Muzeul Mitropoliei Clujului. Aici activează cele mai mari filiale din țară ale Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Artiștilor Plastici, Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. De asemenea, Clujul are un număr semnificativ de centre culturale, precum Institutul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Italian, British Council, Centrul Cultural Brazilian „Casa do Brasil”, Centrul Cultural Polonez, Institutul Confucius și multe altele.

Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de Pensule, un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel internațional în special pentru artele vizuale. Mai mulți artiști ai Fabricii de Pensule expun periodic în câteva dintre cele mai mari muzee de artă contemporană ale lumii.

Cinematografie[modificare | modificare sursă]

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului al XX-lea. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei și director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé și a turnat în oraș mai multe filme printre care Murgul șarg (în orig. Sárga csikó) și Din grozăviile lumii. La studiourile din Cluj ale lui Janovics și-a început cariera cunoscutul regizor Michael Curtiz (Mihály Kertész), câștigător al premiului Oscar pentru filmul Casablanca.

Clujenii sunt mari consumatori de filme și dezvoltă adevărate evenimente create în jurul proiecțiilor de cinema. Prima proiecție de film din Cluj a fost difuzată în anul 1906 și a constat în câteva cadre ce înfățișau un tren care venea spre spectatori.[55] Favorit este cel mai vechi cinematograf din Cluj, are peste un secol și a suferit multe transformări de-a lungul existenței sale, inclusiv două rebotezări. Dat în funcțiune odată cu Palatul Urania în 1910, în cinematograf au rulat primele filme mute din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.[55] Acum, pe lângă proiecții de film rulate ocazional, se organizează și concerte de muzică, piese de teatru sau diverse expoziții, fiind mai degrabă un spațiu cultural. Pe lângă acesta, Clujul dispune de alte șapte cinematografe: Odeon Cineplex (VIVO!), Cinema City (Iulius Mall), Florin Piersic, Victoria, Arta, Dacia și Mărăști.

Festivaluri[modificare | modificare sursă]

Joc de lumini și pirotehnice la ediția din 2014 a Electric Castle. Festivalul este organizat anual pe domeniul Bánffy din Bonțida.

În 2012 au avut loc la Cluj cca. 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune.[56]

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) a devenit în cei 16 ani de existență unul dintre festivalurile majore ale filmului european și un reper în ceea ce privește mobilizarea și participarea comunității locale la activități culturale.

Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalului Internațional de Teatru „Interferențe”, Festivalul „Temps d'Images”, Festivalul internațional de film Transilvania, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, Festivalul Mozart, Jazz in the Park, Primăvara Cafenelelor, Festivalul de Muzică de Cameră „SonoRo”, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internațional Sigismund Toduță, Festivalul Internațional A Tribute to György Ligeti in his Native Transylvania, Festivalul Internațional de Poezie „Lucian Blaga” sau Transilvania Jazz Festival completează imaginea de oraș al festivalurilor pe care și-a creat-o deja Clujul.[56]

Din 2013 cel mai mare festival open-air de muzică din țară, Peninsula/Félsziget, s-a mutat la Cluj. Festivalul delaHoya și mai noi inițiative precum 18+, Electric Castle contribuie la crearea la Cluj a unei oferte generoase pentru iubitorii muzicii electronice. Din 2015, Clujul găzduiește Untold Festival.[57] Prima ediție a festivalului a atras peste 240.000 de spectatori din toate colțurile lumii și nu mai puțin de 170 de artiști autohtoni și internaționali.[58] Primul concert de mare anvergură din Cluj-Napoca a fost cel al cântăreței americane Beyoncé și a avut loc pe 22 octombrie 2007, pe vechiul stadion Ion Moina.[59]

Gastronomie[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche rețetă tipărită într-o carte de bucate în România, ce datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea (anul 1695), este cea a verzei à la Cluj.[60] Bucătăria clujeană se remarcă prin gustul dulce și sațiozitatea preparatelor.[60] Inspirația austro-ungară în materie de gastronomie se face resimțită în bucătăria clujeană, un exemplu de preparat fiind gulașul.

Străzile Clujului sunt împânzite cu standuri la care se vinde kürtőskalács, desert cu specific secuiesc. Alt desert faimos al Transilvaniei, vargabelesul (budincă de tăieței cu brânză de vaci) s-a născut în secolul al XVIII-lea, în Cluj, la inițiativa unui hangiu.[60]

Viața de noapte[modificare | modificare sursă]

Viața de noapte în Cluj este vibrantă, cu o mulțime de cluburi și petreceri studențești, inedite sau sofisticate. Cele mai populare cluburi de noapte sunt NOA (Nest of Angels), Midi (singurul club din România cotat de revista britanică DJ Mag ca fiind unul dintre cele mai bune din lume),[61] Janis, Diesel, After Eight, Phi 18 (destinat în principal studenților), Bamboo și Euphoria Music Hall. Cluj-Napoca este printre puținele orașe din România care are un club destinat comunității LGBT.[62] Deținut de activistul Lucian Dunăreanu, clubul Delirio a luat ființă în 2011.[63]

Cele mai multe baruri și puburi se găsesc în centrul orașului, multe dintre ele surprinzând prin originalitatea designului, atmosfera prietenoasă și evenimentele inedite organizate. Printre acestea se remarcă Samsara Chill-out & Tea House, singura ceainărie din oraș în care clienții se descalță la intrare, iar servirea se face la podea. În ultimii ani, campania de promovare a cititului a luat amploare în localurile clujene și, ca rezultat, au început să apară mini-biblioteci în multe baruri din oraș.[64]

Strada Piezișa e cunoscută pentru atmosfera de vacanță, pentru puburile în care tinerii se adună după cursuri, la o cafea sau seara la o poveste sau la dans.[65]

Presă[modificare | modificare sursă]

Câteva ziare și reviste publicate la Cluj

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Gazeta de Cluj, Ziua de Cluj și Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista și un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007.

La Cluj-Napoca apar și alte ediții de Transilvania ale cotidienelor naționale, precum România liberă, Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediția regională care avea sediul la Cluj.

Chioșc de ziare în Piața Unirii

Principalele reviste de cultură și literatură sunt: Apostrof, Idea, Steaua, Tribuna și Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naționale și retransmite pe frecvențe locale programele de la București și parțial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla, Magic FM și Mix FM. Situația este asemănătoare în ceea ce privește televiziunea. În 2003, Consiliul Național al Audiovizualului a acordat o licență audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, care acum emite pe o frecvență proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV și Jurnalul TV. În decembrie 2011, a fost lansat postul regional de televiziune Transilvania L!VE, proprietar fiind Transilvania Media Group.

O importantă agenție de știri din România, Mediafax, are un flux local de știri, Transilvania. Din 2013, Digi24 a început să difuzeze jurnale de știri și emisiuni sociale și politice sub numele Digi24 Cluj-Napoca.[66]

În iulie 2015 a apărut Cluju.ro – un nou site de știri care se adresează, în special, tinerilor (elevi, studenți, masteranzi, doctoranzi). În ziarul online sunt publicate informații privind evenimentele adresate publicului tânăr clujean (conferințe, seminarii, workshop-uri, festivaluri, acțiuni, proiecte, petreceri etc.), precum și interviuri și reportaje cu și despre tinerii de succes ai orașului Cluj-Napoca.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság și Krónika. În oraș se află și redacția săptămânalului Erdélyi Napló, precum și redacțiile revistelor culturale Korunk și Helikon. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, Jurnalul TV emite o oră pe săptămână în limba maghiară și 90 de minute în limba rusă, iar TVR Cluj transmite patru ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există și posturi de radio private dedicate comunității maghiare.

Educație[modificare | modificare sursă]

Stimulat de investițiile IT din ultimii ani, care au atras prosperitate și profesioniști de elită, orașul se afirmă mai nou și ca centru educațional în învățământul preuniversitar, unde oferta s-a diversificat puternic în ultimii ani, cu investiții solide în școli private cu programe educaționale performante, atât în limba română, cât și în limba engleză.[67]

Biblioteca Centrală Universitară
Circle frame.svg

Nivelul de educație al populației Clujului (2011)[68]

     Liceal (28.46%)

     Superior (25.2%)

     Superior cu licență (20.37%)

     Gimnazial (9.55%)

     Școală profesională (8.56%)

     Primar (3.78%)

     Postliceal (3.1%)

     Fără școală (0.8%)

     Analfabeți (0.19%)

Numărul mare al universităților și diversitatea studenților a transformat Clujul într-un oraș multicultural și multietnic și, în același timp, a dus și la apariția a numeroase biblioteci. Unul dintre locurile de unde se pot împrumuta cărți este Biblioteca Județeană „Octavian Goga”. Aceasta este probabil cea mai mare instituție de acest gen din județul Cluj, ea având filiale atât în câteva cartiere din Cluj-Napoca, cât și în majoritatea localităților din județ.[69] În afară de biblioteca județeană clujeană, în oraș există și câteva centre culturale care au amenajate mici biblioteci și săli de lectură unde pot fi citite cărți pe domenii diversificate. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” este cea mai mare bibliotecă universitară din Transilvania. Ea aparține Universității Babeș-Bolyai și cuprinde peste 3.700.000 de volume, din care aproape 500.000 sunt periodice.[70] Cluj-Napoca dispune de un serviciu de bibliotecă mobilă. Finanțat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, serviciul de bibliotecă mobilă are ca scop reducerea inegalității dintre locuitorii municipiului Cluj-Napoca și cei din spațiul rural, prin facilitarea accesului la carte, lectură și informare.[71] Serviciul se desfășoară cu ajutorul unui bibliobus special amenajat pentru activități de bibliotecă.[72]

Învățământ superior[modificare | modificare sursă]

Rectoratul Universității Babeș-Bolyai

La Cluj-Napoca învață aproximativ 70.000 de studenți, masteranzi și doctoranzi în cele 11 universități care funcționează aici, dintre care șase sunt de stat.[73] Cea mai mare universitate este Babeș-Bolyai, însă universitatea cea mai cosmopolită datorită diversității provenienței studenților este cea de medicină și farmacie. Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) este cea mai mare universitate din țară, cu peste 40.000 de studenți[74] în 248 de specializări (din care 150 în română, 72 în maghiară, 9 în germană, 15 în engleză și 2 în franceză).[75] Numele instituției provine de la două personalități marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Polaris Medical, cel mai mare spital privat de recuperare din România,[76] este situat pe raza localității Suceagu, la doar 8 km de Cluj-Napoca.

Cluj-Napoca este un centru de excelență în medicină, deținând unități medicale cu un nivel ridicat al calității serviciilor. Turismul medical este dezvoltat în domeniile medicinei dentare, chirurgiei plastice, recuperării medicale, asistenței medicale a vârstnicilor etc. Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare în domeniul medical și al sănătății publice.

Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al unităților sanitare din România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-Napoca au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de competențe.[77]

Un spital regional de urgență, care ar urma să deservească toată Transilvania, va fi construit în Florești, devenit astăzi o suburbie a orașului.[78]

Structura rețelei medicale din Cluj-Napoca cuprinde:[79]

  • spitale, în număr de 10 în 2010, cuprinzând la rândul lor 62 de secții/clinici;
  • trei institute medicale: Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” și Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”;
  • opt spitale particulare;
  • 20 de centre medicale particulare;
  • șapte laboratoare medicale particulare;
  • 362 de cabinete stomatologice;
  • 96 de laboratoare de tehnică dentară;
  • 112 farmacii particulare și 27 de depozite farmaceutice;
  • 164 de cabinete pentru medicină de familie;
  • 33 de cabinete școlare.

Calitatea vieții[modificare | modificare sursă]

Potrivit unui studiu efectuat în perioada noiembrie 2016–ianuarie 2017, Cluj-Napoca este unul din orașele cu cel mai ridicat grad de siguranță din România.[80] Cartierele Grigorescu, Gheorgheni și Zorilor sunt cele mai sigure zone, urmate îndeaproape de Iris, Calea Turzii și Baciu.[81]

Într-un clasament al orașelor europene privind calitatea vieții, Cluj-Napoca ocupă locul 21, cea mai înaltă poziție atinsă de vreun oraș românesc.[82] Cluj-Napoca se află deasupra unor metropole precum Barcelona (locul 27), Paris (locul 38), Londra (locul 42), Roma (locul 46) sau Moscova (locul 51). Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare puterea de cumpărare, gradul de siguranță al populației, sistemul de sănătate, nivelul de poluare.

Sport[modificare | modificare sursă]

Mașină participantă la Raliul Clujului, în parcarea Polus Center

Cele mai importante cluburi de fotbal din oraș sunt CFR Cluj și „U” Cluj. Clubul feroviar, cel mai vechi club de fotbal încă existent din România (înființat în 1907), găzduit pe Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, este cunoscut la nivel european datorită ascensiunii acestuia în perioada 2003–2013. Printre rezultatele importante ale acestui club se află câștigarea Ligii I în 2008, 2010 și 2012 și a Cupei României în 2008, 2009, 2010 și 2016 și trei participări în Liga Campionilor UEFA în sezoanele 2008, 2010 și 2012. Clubul universitar, înființat în 1919, este găzduit pe Cluj Arena și are în palmaresul său mai multe succese, precum clasarea pe locul al doilea în campionatul de fotbal al României în sezonul 1932–1933, câștigarea Cupei României în 1964–1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965–1966) și turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei „U” Cluj a fost Ștefan Kovács. Pe fondul ascensiunii CFR Cluj din anii recenți și promovării ambelor echipe în Liga I, rivalitatea dintre cele două echipe a crescut, meciurile dintre cele două echipe fiind adevărate derby-uri care nu de puține ori au generat tensiuni în tribune, în afara stadionului sau pe teren. Fanii „U” Cluj sunt mândri de rezultatele istorice ale echipei și o consideră echipa „fanion” a orașului, în timp ce fanii CFR Cluj scot în evidență performanțele recente. Ambele echipe au însă o medie relativ scăzută de spectatori raportat la capacitatea stadioanelor (dar peste medie pentru Liga I), în jur de 4.000 de spectatori pe meci (în sezonul 2013–2014).

Între celelalte echipe cu tradiție se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul al treilea în Campionatul României la polo în anul 1980) și Viitorul Cluj, echipele de rugby (Universitatea Cluj), baschet (Universitatea Cluj), handbal („U” Alexandrion Cluj), volei și fotbal feminin (CFF Clujana) și echipele de raliu Napoca Rally Team și Hiparion Invest Rally Team. Echipa masculină de baschet U-BT Cluj-Napoca a câștigat titlul de campioană a Ligii Naționale de Baschet în sezonul 2010–2011. Echipa feminină de handbal „U” Alexandrion Cluj a fost finalistă în EHF Challenge Cup în 2007 și vicecampioană națională în sezonul 2012–2013, în același sezon reușind să se califice în premieră și în grupele Ligii Campionilor EHF. Napoca Rally Academy a câștigat Campionatul Național de Raliuri al României în sezonul 2011 și a fost vicecampioană în sezonul 2012. Echipa feminină de fotbal Olimpia Cluj este campioana en-titre, câștigând ultimele șase campionate ale României (2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016) și participând în grupele Ligii Campionilor UEFA. Cluj Crusaders este campioana națională din sezoanele 2012 și 2013 la fotbal american.

Orașul a găzduit Campionatele europene de gimnastică individuală din 2017. La Cluj urmează să se desfășoare Campionatul European de tenis de masă din 2018.[83]

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Cluj-Napoca este înfrățit cu 18 localități din întreaga lume:[84]

Reprezentanțe diplomatice[modificare | modificare sursă]

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcționat la Cluj consulate generale ale Franței, Cehoslovaciei, Canadei ș.a. Ultima reprezentanță diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Populare Ungare, desființat în anul 1988 în contextul răcirii relațiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timișoara.

În prezent, funcționează la Cluj:

Personalități[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Cluj Napoca - Ghid de călătorie”. infoturism.ro. http://www.infoturism.ro/download-pdf/ghid-cluj-napoca.pdf. 
  2. ^ Tia Sîrca (12 octombrie 2013). „De ce Clujul era numit “orașul comoară”?”. Transilvania Reporter. http://transilvaniareporter.ro/cultura/de-ce-clujul-era-numit-orasul-comoara/. 
  3. ^ Ștefan Pascu, Istoria Clujului, Cluj, 1974, pag. 68.
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Originea necunoscută a numelui orașului Cluj-Napoca (II)”. BunaDimineata.ro. 6 octombrie 2015. http://bunadimineata.ro/cluj/originea-necunoscuta-numelui-orasului-cluj-napoca-ii/. 
  6. ^ Originea necunoscută a numelui orașului Cluj-Napoca (I)”. BunaDimineata.ro. 29 septembrie 2015. http://bunadimineata.ro/cluj/originea-necunoscuta-numelui-orasului-cluj-napoca/. 
  7. ^ Mihai Prodan (10 august 2013). „Cluj sau Cluj-Napoca? Cum s-a schimbat numele orașului peste noapte, din pixul lui Ceaușescu”. Ziua de Cluj. http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/cluj-sau-cluj-napoca-cum-s-a-schimbat-numele-orasului-peste-noapte-din-pixul-lui-ceausescu--115569.html. 
  8. ^ Partea I”. Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România X (125). 18 octombrie 1974. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Napocirea_Clujului.jpg. 
  9. ^ Ioana Bugheanu. „Cluj-Napoca: istorie și cultură în inima Transilvaniei”. Historia. https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/cluj-napoca-istorie-si-cultura-in-inima-transilvaniei. 
  10. ^ Ștefan Pascu, Istoria Clujului, Cluj, 1974, pag. 68.
  11. ^ Pascu, Op. cit., pag. 79.
  12. ^ Tudor Sălăgean (15 august 2016). „Cluj 1316-2016: 700 de ani de libertate!”. Adevărul. http://adevarul.ro/cultura/istorie/cluj-1316-2016-700-ani-libertate-1_57b0ddb15ab6550cb8c2fea2/index.html. 
  13. ^ de Franz Zimmermann, Carl Werner (1892). Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen. I. Sibiu. p. 319 
  14. ^ de Franz Michaelis, ed (1892). Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbuürgen. III. Sibiu. p. 346 
  15. ^ Ștefan Pascu (1954). Meșteșugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea. Editura Academiei Republicii Socialiste România. p. 58 
  16. ^ Rogers Brubaker, Margit Feischmidt, Jon Fox, Liana Grancea (2010). „De la Kolozsvár la Cluj-Napoca”. Politică naționalistă și etnicitate cotidiană într-un oraș transilvănean. Cluj-Napoca: Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Kriterion. p. 98. ISBN 978-606-92512-5-6. https://books.google.ro/books?id=6U9N5Xy1SrwC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false 
  17. ^ Clădirile-valori ale vechii industrii a Clujului, ziuadecj.ro, 12 decembrie 2010. Accesat la 26 aprilie 2017.
  18. ^ Raoul Șorban (2003). Invazie de stafii. Însemnări și mărturisiri despre o altă parte a vieții. București: Editura Meridiane 
  19. ^ a b c Cadrul geografic”. orasulcluj.ro. http://orasulcluj.ro/descopera/date-generale/cadrul-geografic/. 
  20. ^ a b c Caracteristici climatologice ale municipiului Cluj-Napoca”. Vremea.ro. http://www.vremea.ro/gt/clima-cluj-napoca/. 
  21. ^ en Climatological Information for Cluj, Romania”. Hong Kong Observatory. http://www.hko.gov.hk/wxinfo/climat/world/eng/europe/ukr_lith/cluj_e.htm. 
  22. ^ en Cluj”. National Oceanic and Atmospheric Administration. ftp://ftp.atdd.noaa.gov/pub/GCOS/WMO-Normals/RA-VI/RO/15120.TXT. 
  23. ^ de Klimatafel von Klausenburg (Cluj-Napoca), Siebenbürgen / Rumänien”. Deutscher Wetterdienst. http://www.dwd.de/DWD/klima/beratung/ak/ak_151200_kt.pdf. 
  24. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  25. ^ Noul viceprimar al Clujului”. adevarul.ro. http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/olah-emese-noul-viceprimar-clujului-1_58e391d05ab6550cb8f4322b/index.html. 
  26. ^ Ioan Ciorca, Leonard Horvath (15 mai 2012). „Cartierul „Hidelve””. România liberă. http://www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/cartierul-%E2%80%9Ehidelve--264134. 
  27. ^ Populația stabilă pe județe, municipii, orașe și localități”. Recensământul populației și al locuințelor. Institutul Național de Statistică. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2014/01/rpl_2011_populatia-pe-categorii-de-localitati.xls&usg=AFQjCNF-mfQju_VmpDlno2BOrNDJyECHeA&sig2=44sswEQ9997lCqFzYS5FAg. 
  28. ^ Laura Ichim, Manuela Vlaicu, Andreea Drăxineanu, Ciprian Alexandru. Populația României pe localități la 1 ianuarie 2016. Institutul Național de Statistică. pp. 77–78. ISSN 2066-2181. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf. 
  29. ^ Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  30. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  31. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  32. ^ Oana Crăciun (10 iulie 2014). „Top 10 cele mai populate orașe din țară”. Adevărul. http://adevarul.ro/news/societate/top-10-cele-mai-populate-orase-tara-1_53be77a50d133766a84cff35/index.html. 
  33. ^ Populația activă a municipiului Cluj-Napoca a depășit 400.000 de locuitori”. Vocea.biz. 9 septembrie 2016. https://vocea.biz/social/2016/sep/09/populatia-activa-municipiului-cluj-napoca-depasit-400-000-de-locuitori/. 
  34. ^ Traian Rotariu. „Populația municipiului Cluj-Napoca”. Centrul de studiere a populației, UBB Cluj. http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2013/11/Demografie-analiza.pdf. 
  35. ^ hu Árpád Varga E. „Erdély etnikai és felekezeti statisztikája (1850-1992). http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id=5290. 
  36. ^ Sorina Paula Bolovan, Ioan Bolovan. „Populația orașului Cluj în secolul al XX-lea. http://dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/47863/3/Bolovan%2BIoan-Populatia%2Borasului%2BCluj-2005.pdf. 
  37. ^ Structura etno-demografică pe arii geografice”. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. http://www.edrc.ro/recensamant.jsp?regiune_id=2140&judet_id=2295&localitate_id=2296. 
  38. ^ 8. Populația stabilă după etnie - județe, municipii, orașe, comune. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. 
  39. ^ Titus Crăciun (5 iulie 2013). „Populația și etniile din municipiul Cluj-Napoca”. Ziua de Cluj. http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/populatia-si-etniile-din-municipiul-cluj-napoca--114037.html. 
  40. ^ Anexa 13 – Clujul MULTICULTURAL. http://www.edrc.ro/docs/docs/Anexa%2013%20-%20Clujul%20MULTICULTURAL.pdf. 
  41. ^ a b S-au înmulțit străinii din Cluj. Din ce țări provin cei mai mulți”. Ziua de Cluj. 13 octombrie 2015. http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/s-au-inmultit-strainii-din-cluj-din-ce-tari-provin-cei-mai-multi--141826.html. 
  42. ^ Titus Crăciun (7 iulie 2013). „Orașele Clujului: cei mai mulți și cei mai puțini. Etnic și religios (I)”. Ziua de Cluj. http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/orasele-clujului-cei-mai-multi-si-cei-mai-putini-etnic-si-religios-i--114119.html. 
  43. ^ a b Florentina Tătar (9 octombrie 2013). „Clujul necredincioșilor. De ce suntem fruntași pe lista ateilor?”. Ziar de Cluj. http://www.ziardecluj.ro/clujul-necredinciosilor-de-ce-suntem-fruntasi-pe-lista-ateilor. 
  44. ^ Religiile României. Orașul cu cel mai mare procent de atei din țară”. InCont.ro. http://incont.stirileprotv.ro/infografice/religiile-romaniei-bucurestiul-cel-mai-mare-procent-de-atei-din-tara-judetul-unde-se-regasesc-cei-mai.html. 
  45. ^ Principalii indicatori statistici la nivelul lunii IANUARIE 2017”. ANOFM. http://www.anofm.ro/files/Tabele_2.pdf. 
  46. ^ a b c d Economie și dezvoltare”. ClujOnLine.com. http://www.clujonline.com/ro/economie_dezvoltare.htm. 
  47. ^ a b c d e f g Planul strategic de dezvoltare economică al municipiului Cluj-Napoca”. pp. 4–39. http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2014/02/strategie-dezvoltare-economica.pdf. 
  48. ^ a b Boomul imobiliar continuă la Cluj-Napoca. Cererea de apartamente susținută de creșterea demografică și economică”. Cât costă Clujul. 13 decembrie 2016. http://catcostaclujul.ro/boomul-imobiliar-continua-la-cluj-napoca-cererea-de-apartamente-sustinuta-de-cresterea-demografica-si-economica/. 
  49. ^ Polus Center Cluj își schimbă numele. Cum se va numi centrul comercial din Florești”. Ziar de Cluj. 20 octombrie 2016. http://ziuadecj.realitatea.net/economie/polus-center-cluj-isi-schimba-numele-cum-se-va-numi-centrul-comercial-din-floresti--151942.html. 
  50. ^ Centrul Comercial Central”. Visit Cluj-Napoca. http://www.visitclujnapoca.ro/ce-poti-face/cumparaturi/centrul-comercial-central.html. 
  51. ^ Ambiții regionale pentru clusterul IT de 100 de milioane de euro de la Cluj: "Va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune"”. ZF. 6 februarie 2013. http://www.zf.ro/zf-24/ambitii-regionale-pentru-clusterul-it-de-100-de-milioane-de-euro-de-la-cluj-va-concentra-cea-mai-mare-parte-a-companiilor-de-it-din-regiune-10546493. 
  52. ^ Cătiușa Ivanov (17 noiembrie 2015). „La Cluj s-a dat în folosință un sistem de bike sharing. Cetățenii au la dispoziție 42 de stații de unde pot închiria o bicicletă”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20600428-cluj-dat-folosinta-sistem-bike-sharing-cetatenii-dispozitie-42-statii-unde-pot-inchiria-bicicleta.htm. 
  53. ^ Luminița Silea (30 octombrie 2016). „Cum arată gara mică transformată temporar de artiști clujeni în galerie neconvențională de artă”. Actual de Cluj. http://actualdecluj.ro/cum-arata-gara-mica-transformata-temporar-de-artisti-clujeni-in-galerie-neconventionala-de-arta/. 
  54. ^ en European Airport Traffic Trends 2017: Passenger numbers”. anna.aero. http://www.anna.aero/wp-content/uploads/european-airports.xls. 
  55. ^ a b Viața ca un film – Cinematografe Clujene”. Cluj.com. 6 martie 2017. https://cluj.com/articole/viata-ca-un-film-cinematografe-clujene/. 
  56. ^ a b Strategia Culturală 2014-2020. http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2013/12/Stategie-Cultura.pdf. 
  57. ^ en Largest music festival in Romania brings 300,000 spectators to the heart of Transylvania”. Romania Insider. 28 iulie 2015. http://www.romania-insider.com/untold-festival-kicks-on/153440/. 
  58. ^ Elena Stanciu (5 august 2015). „Cluj: 240.000 de spectatori în cele patru zile ale UNTOLD Festival”. Agerpres. https://www.agerpres.ro/cultura/2015/08/05/cluj-240-000-de-spectatori-in-cele-patru-zile-ale-untold-festival-13-03-03. 
  59. ^ A. Biro (23 octombrie 2007). „Beyoncé a experimentat ploaia la Cluj”. HotNews.ro. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1012484-beyonce-experimentat-ploaia-cluj.htm. 
  60. ^ a b c RAPORT DE ȚARĂ. Vedete în bucătăria clujeană: Varza à la Cluj și vargabeles”. Digi24. 26 iulie 2013. http://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/raport-de-tara-2013/raport-de-tara-vedete-in-bucataria-clujeana-varza-a-la-cluj-si-vargabeles-97891. 
  61. ^ en Club Midi”. DJ Mag. https://djmag.com/content/club-midi-0. 
  62. ^ În Cluj există un singur club gay! Clienții se simt ca în familie! Află-i povestea!”. Libertatea. 23 ianuarie 2015. http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/in-cluj-exista-un-singur-club-gay-clientii-se-simt-ca-in-familie-afla-i-povestea-1111971. 
  63. ^ Adnana Mocian (22 ianuarie 2015). „Succes în lumea prejudecăților. Povestea singurului club de gay din Cluj”. Ziua de Cluj. http://ziuadecj.realitatea.net/life--and--style/succes-in-lumea-prejudecatilor-povestea-singurului-club-de-gay-din-cluj-foto--134543.html. 
  64. ^ Stimulanta viață de noapte a orașului Cluj-Napoca”. ImperialTransilvania. 19 martie 2017. http://www.imperialtransilvania.com/ro/citeste-stirea/argomenti/places-of-interest-1/articolo/stimulanta-viata-de-noapte-a-orasului-cluj-napoca.html. 
  65. ^ Localuri noi și vechi. Ce update-uri mai face strada Piezișa?”. Ziar de Cluj. 18 decembrie 2015. http://www.ziardecluj.ro/localuri-noi-si-vechi-ce-update-uri-mai-face-strada-piezisa. 
  66. ^ Un an de Digi24 Cluj-Napoca. Ce spun personalitățile locale”. Digi24. 18 noiembrie 2014. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/un-an-de-digi24-cluj-napoca-ce-spun-personalitatile-locale-323514. 
  67. ^ Roxana Garaiman (27 august 2015). „Educația înflorește în Cluj-Napoca. Școlile private de elită care fac concurență Capitalei”. Adevărul. http://adevarul.ro/educatie/scoala/educatia-infloreste-cluj-napoca-Scolile-private-elita-fac-concurenta-capitalei-1_55df1e73f5eaafab2cf947df/index.html. 
  68. ^ Populația stabilă de peste 10 ani pe sexe după nivelul de educație”. ecoduri. http://www.ecoduri.com/recensamantul-populatiei/Cluj/Cluj-Napoca.php#educatie. 
  69. ^ Bibliotecile cultural-educative din Cluj-Napoca”. BunaDimineata.ro. 22 septembrie 2015. http://bunadimineata.ro/cluj/bibliotecile-cultural-educative-din-cluj-napoca/. 
  70. ^ Bibliotecile universitare din Cluj-Napoca”. BunaDimineata.ro. 30 septembrie 2015. http://bunadimineata.ro/cluj/bibliotecile-universitare-din-cluj-napoca/. 
  71. ^ Serviciul de bibliotecă mobilă în județul Cluj”. Biblioteca Județeană Octavian Goga Cluj. http://www.bjc.ro/new/index.php?serviciul-de-biblioteca-mobila/. 
  72. ^ Serviciul de Bibliotecă Mobilă în Județul Cluj (I). http://www.bjc.ro/new/files/serviciul-de-biblioteca-mobila/serviciul_de_biblioteca_mobila_1.pdf. 
  73. ^ Bianca Pădurean (4 octombrie 2016). „Cluj, orașul cu 100.000 de studenți”. RFI România. http://www.rfi.ro/reportaj-rfi-90071-cluj-orasul-studenti. 
  74. ^ Raportul Rectorului privind starea Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în anul 2015”. Universitatea Babeș-Bolyai. 12 februarie 2016. http://www.ubbcluj.ro/ro/infoubb/documente_publice/files/raport-rector/Raport_Rector_2015.pdf. 
  75. ^ Lista specializărilor pentru studii universitare de licență cu frecvență, învățământ la distanță și cu frecvență redusă pentru anul universitar 2016-2017”. Universitatea Babeș-Bolyai. http://www.ubbcluj.ro/ro/programe_academice/licenta/. 
  76. ^ FOTO-VIDEO. La Cluj s-a inaugurat POLARIS, cel mai mare spital privat de recuperare din România”. NapocaNews. 10 septembrie 2015. http://www.napocanews.ro/2015/09/foto-video-la-cluj-s-a-inaugurat-polaris-cel-mai-mare-spital-privat-de-recuperare-din-romania.html. 
  77. ^ Clasificarea spitalelor. http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1688/8344224/2/clasificarea-spitalelor.pdf. 
  78. ^ Firuța Flutur (26 octombrie 2016). „Ministerul Sănătății a primit terenul pe care va fi construit spitalul regional de la Cluj”. Mediafax. http://www.mediafax.ro/social/ministerul-sanatatii-a-primit-terenul-pe-care-va-fi-construit-spitalul-regional-de-la-cluj-15864551. 
  79. ^ Bogdan-Nicolae Păcurar (2011). „Funcția medicală a municipiului Cluj-Napoca”. Funcțiile „terțiare“ ale Municipiului Cluj-Napoca. Presa Universitară Clujeană. p. 86. ISBN 978-973-595-321-8. https://books.google.ro/books?id=HlxbVIGUOHIC&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false 
  80. ^ Cele mai sigure orașe din România”. Digi24. 30 ianuarie 2017. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/cle-mai-sigure-orase-din-romania-659417. 
  81. ^ Roxana Roșu (30 ianuarie 2017). „Topul celor mai sigure orașe din România. Pe ce loc se află Bucureștiul. INFOGRAFIC”. ZF. http://www.zf.ro/zf-24/topul-celor-mai-sigure-orase-din-romania-pe-ce-loc-se-afla-bucurestiul-infografic-16142573. 
  82. ^ en Europe: Quality of Life Index by City”. Numbeo. https://www.numbeo.com/quality-of-life/region_rankings_current.jsp?region=150. 
  83. ^ Adrian Rus (19 octombrie 2016). „Niciun an fără un European la Cluj. În 2018 tenisul de masă își face casă în Sala Polivalentă”. CjSport.ro. http://www.cjsport.ro/alte-sporturi/tenis-de-masa/niciun-an-fara-un-european-la-cluj-in-2018-tenisul-de-masa-isi-face-casa-in-sala-polivalenta/. 
  84. ^ Orașe înfrățite”. Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca. http://www.primariaclujnapoca.ro/orase-infratite.html. 
  85. ^ Consulat al Olandei la Cluj, în clădirea ISDC”. Citynews. 16 noiembrie 2010. http://citynews.ro/international-20/consulat-al-olandei-la-cluj-cladirea-isdc-99516. 
  86. ^ Remus Florescu (5 aprilie 2016). „Ambasada Republicii Slovenia a inaugurat Consulatul de la Cluj-Napoca”. Adevărul. http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/ambasada-republicii-slovenia-inaugurat-consulatul-cluj-napoca-1_57038db25ab6550cb89ccbaf/index.html. 
  87. ^ Republica Macedonia și-a deschis consulat onorific la Cluj-Napoca”. Ziarul Făclia. 20 iulie 2016. http://ziarulfaclia.ro/republica-macedonia-si-a-deschis-consulat-onorific-la-cluj-napoca/. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Victor Lazăr (1923). Clujul. București: Cultura Națională 
  • Ștefan Pascu, Viorica Marica (1969). Clujul medieval. București: Editura Meridiane 
  • Ștefan Pascu (1974). Istoria Clujului. Cluj-Napoca 
  • Stelian Neagoe (1980). Viața universitară clujeană interbelică. I–II. Cluj-Napoca: Editura Dacia 
  • Mircea Țoca (1983). Clujul baroc. Cluj-Napoca: Editura Dacia
  • Dorin Alicu (1995). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Editura Clusium 
  • Gheorghe Bodea (2002). Clujul vechi și nou. Cluj-Napoca 
  • Lukacs Jozsef (2005). Povestea „orașului-comoară”. Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof 
Ghiduri
  • Ștefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa (1957). Clujul (ghid istoric). Cluj-Napoca 
  • Aurel Anton (1973). Cluj. Ghid turistic al județului. București: Editura pentru Turism 
  • Cluj-Napoca. Ghid. Editura Sedona. 2002 
  • en Gabriela Popa, Liviu Stoica (2007). Cluj-Napoca Illustrated Guide. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-04521-5 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cluj-Napoca