Arad

Acest articol se referă la un municipiu vestic al României. Pentru un oraș din Israel, vedeți Arad, Israel. Pentru alte sensuri, vedeți Arad (dezambiguizare).

Arad
—  municipiu, reședință de județ[*]​ și oraș mare  —
Drapel Stemă
Motto: Via Veritas Vita
Arad Arad (România) Poziția geografică
Coordonate: 46°10′36″N 21°18′4″E ({{PAGENAME}})46.17667; 21.30111
Țară	România
Județ	Arad
SIRUTA	9262
Prima atestare documentară	1028
Oraș cameral	1702
Oraș liber regesc	1834
Reședință	Arad[*]​
Subdiviziuni	Arad[*]​
Guvernare
- Primar	Laurențiu Bibarț[*]​ (PNL, 2020)
Suprafață
- Total	116,5 km²
Altitudine	117 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	145.078 locuitori
- Densitate	1.461,35 loc./km²
- Conurbația Arad – Timișoara –	▲ 805.000 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	31 0xxx
Prefix telefonic	(+40) 0257 (+40) 0357
Localități înfrățite
- Pécs	Ungaria
- Atlit[*][[Atlit (coastal town located south of Haifa, Israel.)|​]]	Israel
- Fushun	Republica Populară Chineză
- Jula	Ungaria
- Hódmezővásárhely	Ungaria
- Giv'atayim	Israel
- Becicherecu Mare	Serbia
Plăcuțe de înmatriculare	AR
Prezență online
site web oficial GeoNames Facebook Places
Poziția localității Arad Poziția localității Arad
Arad în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85. (Click pentru imagine interactivă) Arad în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85. (Click pentru imagine interactivă)

Arad (în maghiară Arad, sârbă Арад/Arad, germană Arad) este municipiul de reședință al județului cu același nume, la limita între regiunile istorice Banat și Crișana, România. Se află pe ambele maluri ale râului Mureș; cea mai mare parte se află în Crișana, pe malul drept, cartierele Aradul Nou, Mureșel și Sânnicolaul Mic fiind pe malul stâng, în Banat.

La recensământul din anul 2011 Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce privește industria și este un nod important în transporturile feroviare și rutiere.

Împreună cu Timișoara formează cea mai mare aglomerare urbană din afara Bucureștiului, constituind o conurbație cu o arie teritorială de polarizare de peste 5.000 km² și o populație de 805.000 de rezidenți.

Etimologie

Numele de Arad pentru actualul oraș, reședință de județ are o origine contestată astfel e posibilă proveniența ca o formă adaptată a numelui Orod/Urod, un presupus cavaler maghiar al regelui Ștefan I al Ungariei, posibil primul ișpan al zonei.

Sub administrația regatului maghiar, încă din secolul al XI-lea când s-a format Comitatul Aradului (în maghiară Arad vármegye), s-a folosit scrierea cu A, fără întrerupere, continuând și de la trecerea sub administrație românească după 1919.

Istorie

Articol principal: Istoria Aradului

Istoria apartenenței statale

România 1989–
RS România 1965–1989
RPR 1947–1965
România 1918–1947
Republica Democrată Ungară 1918
Austro-Ungaria 1867–1918
Imperiul Austriac 1804–1867
Monarhia Habsburgică 1699–1804
Imperiul Otoman 1551–1699
Imperiul Otoman 1551–1699
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1551
Regatul Ungariei[*]​ –1526

Perioada medievală

Prima atestare documentară a zonei Aradului era făcută în secolul al XI - lea în contextul luptelor localnicilor cu armatele regatului feudal maghiar. În Gesta Hungarorum este descrisă activitatea regelui maghiar Ștefan I, de supunere a unui conducător local, recunoscut ca și Ajtony/Ahtum, care este înfrânt, astfel permițând formarea comitatului Aradului, care administra un teritoriu aflat la nord de râul Mureș. Administrarea se făcea de la un „castel” aflat pe actualul teritoriu al comunei Vladimirescu (cunoscută mai ales sub denumirea veche de Glogovăț, sau în maghiară Öthalom), menționat la 1132 și ulterior înaintea invaziei tătare și distrugerea repetată a orașului la 1241 și 1258.

Decapitarea la Arad a nobililor adversari regelui Béla al II-lea

Regele Béla al II-lea înființează în 1135 capitlul de Arad după ce decapitase 68 de nobili adversari la Arad din ordinul reginei Elena de Rascia. Regele a înzestrat capitlul cu bunurile confiscate ale celor executați. În perioada de apogeu a capitlului arădean acesta era loc de autentificare pentru trei comitate - Arad, Zărand și Cenad - iar mănăstirea deținea proprietăți în șapte comitate. În 1331 Orașul este menționat în Cronica pictată de la Viena.

Între secolele XV și sfârșitul secolului XVI, zona Aradului și orașul sunt supuse multiplelor răscoale și ocupații odată cu conflictele mai largi între Imperiul Habsburgic, căderea Regatul Maghiar și dezvoltarea Imperiul Otoman în Europa Centrală. În 1527 Răscoala condusă de Iovan Nenada, supranumit „Țarul Negru”, produce efecte inclusiv în partea Aradului, mai ales în comunitatea sârbă, acesta extinde un „țarat sârb” efemer profitând de înfrângerea de la Mohacs. Orașul este ocupat de turci la 18 septembrie 1552 și devine sediul Sangeacului de Arad, inclus în Pașalâcul de Timișoara, când sediul Sangeacului este transferat la Jula în 1566.În timpul Războiului cel Lung, în 1595, fortificația turcească a Aradului a revenit în posesia Principatului Transilvaniei. Târgul Aradului împreună cu cetatea a fost donată soldaților sârbi înobilați care au luptat la eliberarea Lipovei de către principele transilvănean Sigismund Rákóczi. În 1616 Gabriel Bethlen a cedat otomanilor cetatea Lipovei și Aradul, ca să păstreze cetatea Ineului.

Aradul a revenit pentru scurt timp în posesia Principatul Transilvaniei după confruntarea cu trupele otomane, care au invadat Transilvania în 1658, în urma campaniei militare poloneze condusă de Gheorghe Rákóczi al II-lea care eliberase cetatea Aradului, evacuată și incendiată și reușește să o păstreaze până în 1660. Otomanii au reușit să recucerească cetățile de pe valea Mureșului și au reclădit cetatea Aradului.

Perioada modernă

Pacea de la Karlowitz din 1699 a pus capăt conflictului armat, prevedea demolarea cetății Lipovei care nu face altceva decât să sporească importanța militară a Aradului și stabilește granițele Imperiului Habsburgic cu Imperiul Otoman pe cursul Mureșului. Aradul devine oraș cameral de graniță, primele trupe de grăniceri, recrutați mai ales din rândul sârbilor refugiați din Imperiul Otoman, sunt încartiruite în oraș.

Grănicer de pe Mureș (Pomorișia), prima jumătate a sec. al XVIII-lea

Fortăreața turcească este îmbunătățită sub proiectul lui Nicolas Dumont, inginer militar de origine franceză, care asigură îmbunătățiri modeste, având în vedere istoricul contestat zonei. Orașul își continuă dezvoltarea în cadrul Imperiului și astfel în 1702 se înființează prima breaslă a Aradului, Breasla Cojocarilor. Tot în această perioadă, la 15 aprilie 1706, se înființează prin decret de către Împăratul Iosif I, Episcopia Aradului, cu primul episcop ales fiind clericul sârb Isaia Diacovici.

În timpul răscoalei antihabsburgice condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, curuții au asediat cetatea timp de două săptămâni în 1707, fără succes, garnizoana cetății rămânând fidelă Habsburgilor până la finalul răscoalei în 1711.

Prima școală a orașului este înființată în 1707 de călugărul de origine bavareză, Fr. Camil Nöffrich și era plasată sub autoritate eclezială și funcționarea ordinului minorit. Odată cu avasurile Imperiului față de turci, după pacea de la Passarowitz, coroana habsburgică obține întregul Banat, prințul Eugen de Savoia, recomandă îmbunătățirea fortificațiilor prin abandonarea vechiilor fortificații turcești, considerate depășite din vechea administrație militară de graniță a Imperiului. Împărăteasa Maria Terezia consimte construirea, și astfel sub conducerea arhitectului militar austriac Ferdinand Philipp von Harsch va fi ridicată noua cetate în stil Vauban-Tenaille între 1763 și 1783. Cetatea deși construită și-a pierdut rapid importanța strategică după înfrângerea turcilor în Războiul Ruso-Turc, nefiind vreodată asediată.

Preparandia Română se înființează în 1815, ca prima școală pedagogică de stat, cu predare în limba română din Transilvania, ulterior succedată de înființarea Institutului Teologic Ortodox Român șapte ani mai târziu. În 1833 ia ființă Conservatorul Arădean și un an mai târziu orașul primește statutul de oraș liber regesc unde la festivități participă însuși mpăratul Francisc I. Ulterior acestui pas important în evoluția orașuli, se deschide prima bancă de economii și credite de pe teritoriul actual al României în 1840.

Epoca pașoptistă

Executarea celor 13 generali

În anul 1848 odată cu înmulțirea conflictelor care constituiau „Primăvara Națiunilor”, revoluțiile europene cuprind inclusiv estul Imperiului Habsburgic, unde înfrângerea revoluției maghiare (maghiară: 1848–49-es forradalom és szabadságharc) în 13 august 1849 lângă Șiria și apoi întemnițarea și execuția în 6 octombrie celor „13 generali” ai armatei revoluționare maghiare în cetatea Aradului, fac orașul să devină un loc de martiriu în memorialul colectiv maghiar. După perioada tumultoasă a revoluției maghiare, orașul cunoaște o dezvoltare marcată și începe ceea ce ulterior avea să fie cunoscută ca și „epoca de aur” a orașului. La zece ani după debutul Revoluției se construiește și inaugurează calea ferată Arad-Szolnok, la un an distanță de prima cale ferată care lega un mare oraș (Timișoara) la est de rîul Tisa. Ulterior calea ferată se va extinde către restul Transilvaniei prin Arad către Alba-Iulia în 1868 și în 1871 se deschide linia care leagă Aradul de Timișoara.

Primarul Gyula Salacz (1875-1901)

Unul din arhitecții perioadei de dezvoltare a orașului a fost primarul Salacz Gyula, care a condus orașul pe o perioadă de 26 de ani, începând cu 1875 în vremea acestuia fiind dezvoltate serviciile publice, edilitare și alimentarea cu apă a orașului și sistemul de apărare împotriva inundațiilor.

Serviciile locale se devoltă în această perioadă, astfel că în 1869 ia ființă Societatea de transport public cu tramvaie trase de cai, ulterior desființat în 1913 și înlocuit cu autobuze și doar după 1946 în sistem electrificat. Dezvoltarea culturală cunoște un avânt odată cu fondarea în 1890 a Societății Filarmonice, care își asumă promovarea muzicii și culturii muzicale după ce în sălile de spectacol ale orașului au concertat pe rând Franz Liszt, care este desemnat „Cetățean de Onoare” în 10 noiembrie 1846, Johann Strauß fiul un an mai târziu, apoi în 1877 violoniștii Pablo de Sarasate și Henryk Wieniawski. Tot în 1890 se înființează primul club de canotaj din Transilvania, „Asociația Vâslașilor Murăș Arad” și șase ani mai târziu „Asociația de Gimnastică”, care se felicită că nu a adoptat în structura sa „fotbalul”, deși meciuri demonstrative au fost jucate încă din 1888 în Arad și organizate de fani în întregul spațiu transilvănean.

Harta Aradului din anul 1897

În 1906 Calea Ferată Arad Podgoria primește dreptul de a deservi orașul și Podgoria Aradului, punctul terminus în oraș fiind localizat în actuala Piață Podgoria, linia devine mai târziu în 1913 electrificată integral legând orașul de localitățile din podgorie. Fabrica Marta, „prima fabrică de automobile din Ungaria și de pe teritoriul actual al României”, care producea inițial autobuze destinate companiei locale de transport și care apoi produce începând cu 1909 mașini sub licență Westinghouse. În 1912 Austro-Daimler preia fabrica după falimentul filialei franceze Westinghouse care a deținut fabrica și în 1915 fabrica este achiziționată de către Benz.

Continua dezvoltare a orașului facilitează migrarea și populația se dublează din 1875 ajungând la aproape 64.000 de locuitori în 1910.

Anul 1918 și Unirea cu România

Consiliul Național Român Central, organ politic constituit la Budapesta, își mută sediul la Arad la începutul lunii noiembrie 1918, în casa avocatului Ștefan Cicio Pop, care devine președintele consiliului. După negocieri eșuate cu Guvernul Maghiar, consiliul proclamă dorința de „rupere totală” afirmată de Iuliu Maniu și decide convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care să consfințească acest parcurs. Deși Imperiul Austro-Ungar nu mai exista de la sfârșitul lunii octombrie 1918, armistițiul cu Antanta este semnat la 4 noiembrie 1914, Ungaria nu se consideră reprezentată și semnează un armistițiu separat în 13 noiembrie la Belgrad. În 10 noiembrie 1918 România reintră în război după armistițiul de la Buftea și Armata Regală avansează prin Capații Orientali în Transilvania și pe parcursul anului 1919 avansează către Tisa. Aradul trece oficial sub administrație românească la 17 mai 1919, fără acțiuni militare după ce armata ocupase deja malul stâng al Tisei și avea să avanseze spre Budapesta.

Perioada postbelică

După război orașul își continuă dezvoltarea sub noua administrație românească.

• 1920 - Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile Marta
  • Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă "Lengyel"
• 1922 - Concertează George Enescu
• 1924 - Concertează Béla Bartók
• 1923 - Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv "Voința" Arad)
• 1926 – Este înființată Fabrica de zahăr
• 1929 - 1933 - Criza economică se face resimțită, multe fabrici mici închizându-se, industria concentrându-se în 22 de companii mari
• 1930 - Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele "Polyrom"
• 1936 - Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri
• 1937 - Orașul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvaniași al patrulea din România.
• 1938 - Face parte din ținutul Timiș

• 1956 - Face parte din regiunea Arad
• 1956 - Face parte din regiunea Timișoara
• 1959 - Este înființată prima fabrică de jucării din țara, "Arădeanca"
• 1960 - Face parte din regiunea Banat
• 1962 - Este înființată prima fabrică de ceasuri din țara, "Victoria"
• 1968 - Face parte din județul Arad
• 1968 - Orașul primește statutul de municipiu.
• 1989 - Aradul este primul oraș, reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în Timișoara [1]

Perioada postdecembristă

După Revoluția Română din 1989 au fost înființate în oraș două instituții de învățământ superior: Universitatea „Aurel Vlaicu”, continuatoarea Institutului de Subingineri fondat în 1972, și Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, ca universitate privată. La sfârșitul anilor 1990 se înființează în zona de nord-vest a orașului, Zona Industrială Arad, ce reunește pe platforma sa cei mai mari angajatori din oraș

Geografie

Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, la limita Crișanei cu Banatul, în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 km². Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul pan-european IV și Via Carpatia, care va lega Klaipeda de Salonic în sud.

Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localităților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Șimand și Sânmartin până în valea Mureșului între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. Ca urmare a extinderii conului de dejecție al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, în cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături.

Proximitatea față de granița româno-ungară cu multiple puncte de trecere ale frontierei, la Curtici - feroviar, la Turnu, Nădlac și Vărșand pe cale rutieră oferă multiple conexiuni de transport pentru oraș. Aeroportul Internațional Arad, situat la mai puțin de 4 km de centrul orașului nu oferă curse regulate de transport aerian în afara ocazionalelor zbouri charter sezoniere.

Climă

Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21°C și iarna o temperatura medie de -1°C.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm.

Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advecției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații. Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%.

Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).

Floră și faună

În oraș și împrejurimi se întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de cer, gârniță, gorun, ulm, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, inclusă în cadrul Parcului Natural Lunca Mureșului. Din categoria speciilor rare pentru flora României pot fi găsite: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus.

Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul.

Demografie

Componența confesională a municipiului Arad

     Ortodocși (63,17%)

     Romano-catolici (7,74%)

     Penticostali (4,98%)

     Baptiști (3,63%)

     Reformați (1,88%)

     Alte religii (4,15%)

     Necunoscută (14,46%)

Componența etnică a municipiului Arad

     Români (77,37%)

     Maghiari (6,94%)

     Alte etnii (2,53%)

     Necunoscută (13,15%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Arad se ridică la 145.078 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 159.074 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,37%), cu o minoritate de maghiari (6,94%), iar pentru 13,15% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,17%), cu minorități de romano-catolici (7,74%), penticostali (4,98%), baptiști (3,63%) și reformați (1,88%), iar pentru 14,46% nu se cunoaște apartenența confesională.

Orașul are multiple cartiere, majoritatea purtând numele localităților învecinate care au fost înglobate odate cu extinderea acestuia: Aradul Nou,Gai, Micălaca, Grădiște, Bujac, Cartierul Funcționarilor, Pârneava, Sânicolaul Mic, șamd.

Economie și transport

Tramvai Astra Imperio

Articol principal: Transportul public din Arad

Pe parcursul secolelor XIX și XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăți comerciale, orașul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România.

În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziția geografică a orașului, la intersecția unor drumuri comerciale de maximă importanță, și diversitatea etnică și religioasă a locuitorilor săi. Principalele ramuri industriale au fost construcția și reparația materialului rulant, industria de componente auto și mașini, producția de aparatură și instrumente de măsură verificare și control, industria confecțiilor, industria produselor alimentare, industria de prelucrare a lemnului.

Centrul Expozițional din cadrul Camerei de Comerț Industrie și Agricultură a județului Arad este cel de al doilea cel mai mare pavilion expozițional din România după Romexpo. Aici se organizează cu regularitate multiple târguri și expoziții de specialitate pentru industria și economia arădeană și regională.

Monumente de arhitectură

Piața Revoluției

Patrimoniul arhitectural al orașului reprezintă un ansamblu de clădiri ridicate în perioada de final de secol XIX și început de secol XX, odată cu evoluția și dezvoltarea orașului modern în perioada de final al Imperiului Austro-Ungar și ulterior încorporarea zonei Aradului în Regatul României. Majoritatea clădirilor monument din oraș se regăsesc în situl Ansamblul urban Arad, aflat în lista monementelor istorice.

• Cetatea Aradului este una din fortificațiile din Transilvania construite în stil Vauban-Tenaille, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificații stelate din Europa. Cetatea servește în prezent ca unitate militară a Armatei României, nefiind deschisă publicului.
• Palatul Administrativ, construit între anii 1872-1874 în stil neo-renascentist de către arhitectul Pekar Francisc, după un planinițial a lui Lechner Ödön;
• Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”

Podul vechi de lemn

• Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
• Palatul de Justiție, construit în anul 1892 în stil eclectic
• Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic
• Palatul Băncii Naționale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
• Palatul Administrației Financiare, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea
• Palatul Bohuș construit în anul 1910 în stil secesiune, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee beton armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad
• Palatul Kohn, construit în anul 1906 în stil secesiune
• Palatul Szantay, construit în anul 1911 în stil secesiune
• Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de stil neoclasic, gotic, renascentist și corintic;
• Casa cu Ghiulele, construită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848-1849.
• Clădirea Preparandiei, în care a funcționat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima școală în limba română din Ardeal.
• Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
• Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din țară
• Cazinoul Arădean, construit în 1872, clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasic și neobaroc. Are o frumoasă grădină de vară, spațiul din fața clădirii fiind folosit în trecut ca patinoar
• Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcționează o galerie de artă și un restaurant.
• Castelul Nopcea, construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea
• Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în piețele Aradului
• Palatul Copiilor, datează din secolul al XX-lea

Biserica Roșie

Monumente

• Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, realizată în anul 1729 în stil baroc;
• Monumentul Sfânta Treime – ridicat, între anii 1738-1740, în amintirea victimelor răpuse de epidemia de ciumă, amplasat în fața Teatrului;
• Aleea personalităților arădene;
• Parcul Reconcilierii, cu cele două monumente închinate Revoluției de la 1848-1849;
  • Statuia Libertății, operă a sculptorului György Zala, ridicată în anul 1890
  • Arcul de Triumf, realizat în anul 2004 de către sculptorul Ioan Bolborea;
• Crucea Martirilor Unirii, ridicată în anul 1936, închinată preoților martiri din perioada noiembrie 1918 - primăvara 1919;
• Monumentul celor 13 generali martiri - aflată lângă cetate, la locul execuției, ridicată în 1881.

Lăcașuri de cult

Biserica Catolică din cartierul Gai

• Biserica sârbească "Sf. Petru și Pavel", edificată între anii 1698-1702 în stil baroc timpuriu
• Mănăstirea "Sf. Simion Stâlpnicul", construită în anul 1762 în stil baroc
• Catedrala ortodoxă română "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul", realizată între anii 1862-1865 după planurile arhitectului Anton Czigler, în stil neobaroc
• Biserica „Sf. Anton de Padova”, fosta biseric minorită, edificată în anul 1904 în stilul renascentist
• Biserica Roșie (evanghelic-luterană), construită în anul 1906 în stil neogotic
• Sinagoga neologă, construită în anul 1834 în stil grec, toscan
• Biserica Reformată, construită în anul 1847 în stil baroc
• Catedrala Ortodoxă Română "Sfânta Treime", construită în anul 2009 în stil neo-bizantin

Păduricea (Piața Podgoria)

Turismul de agrement

În imediata vecinătate în vestul Municipiului se află Parcul Natural Lunca Mureșului, cu pădurea Ceala ca zonă verde tradițională de agrement, împreună cu Lacul Măltăreț și Insula Mureș (Trei Insule). În oraș există mai multe terenuri de sport, baze sportive, inclusiv patinoar și bazine de înot.

Administrație și politică

Municipiul Arad este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, Laurențiu Bibarț[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Național Liberal	6
	Alianța Dreapta Unită	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	4
	Uniunea Democrată Maghiară din România	2

Conurbația Arad – Timișoara

Vezi și: Regiunea de dezvoltare Vest.

Conurbația Timișoara–Arad (Vest) este cea mai mare aglomerare urbană între capitalele București–Budapesta–Belgrad

Relativa apropiere de doar 50 km între reședințele de județ Arad și Timișoara, poate oferi în viitor o dezvoltare complementară a celor două centre urbane. Eforturi de a dezvolta apariția unei conurbații în Vestul României au fost făcute la nivel politic de către foști primari ai Aradului și respectiv ai Timișoarei în 2016, odată cu semnarea unui document de intenție pentru „dezvoltarea metropolitană comună Arad-Timișoara”.

Un studiu comandat de către Agenția Regională de Dezvoltare Vest elaborat în 2022, identifica multiple oportunități și propunea ca prim pas înființarea unei „Asociații de Dezvoltare Intercomunitară Conurbația Timișoara Arad” și apoi dezvoltarea unor activități și acțiuni de îmbunătățire a conectivității celor două orașe, a sistemelor de transport, infrastructurii educaționale, de sănătate, șamd. În Nomenclatorul Asociațiilor din cadrul Ministerului Justiției, o astfel de asociație nu a fost înregistrată până la 1 iulie 2025.

Dacă s-ar înființa Conurbația Timișoara-Arad ar avea o populație de peste 800.000 de locuitori și ar fii o zonă polarizatoare pentru investiții, servicii și dezvoltare regională, cu cel mai apropiat centru de peste 1 milion de locuitori fiind la 150 km S-V la Belgrad, iar în spațiul Uniunii Europene la 240 km distanță la Budapesta.

Câteva din investițiile prevăzute în Strategia de Dezvoltare Teritorială, cât și în studiu au fost preluate ca și direcții de dezvoltare în politici publice la nivel local, cu dezvoltarea sistemului de șosele ocolitoare, dublarea și electrificarea căii ferate Arad-Timișoara, construirea de poduri noi peste râul Mureș în Arad, șamd.

Alianța Vestului

O altă inițiativă de dezvoltare regională apărut la Timișoara, unde în 2018 s-a semnat documentul oficial de înființare al Alianței Vestului (AVE), un parteneriat între municipiile Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca, prima asociere intercomunitară de acest tip din România.

Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea dezvoltării economice și sociale a orașelor membre (Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea) și a zonei de vest prin colaborare regională, dezvoltarea infrastructurii, absorbția de fonduri europene, atragerea investițiilor private și îmbunătățirea calității vieții, urmând principiile socio-economice ale megalopolisului de urbanizare Banana Albastră, din Europa de Vest.

Educație și sănătate

Prima școală elementară modernă din Arad, înființată în 1707 a devenit în 1745 școală latină, apoi în 1762 gimnaziu. În 1844-1845 se aplică o nouă reformă școlară în Austria, introdusă un an mai târziu și în Ungaria, în urma căreia gimnaziul din Arad se completează inițial cu 7 clase, apoi cu 8 clase, devenind în 1851-1852 gimnaziu superior complet, iar în 1868 ia denumirea de gimnaziu superior regal. Școala latină și gimnaziul din Arad, patronate de călugării minoriți au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873).

În perioada secolelor XVIII - XIX au existat multiple eforturi de înființare a unei instituții de învățământ superior la Arad, câteva proiecte în diferite stadii de maturitate fiind aduse în discuție în multiple ocazii, de la intelectuali, clerici și alții. Astfel că în 1948 se înființează Institutul de Zootehnie și Medicină Veterinară, cu două facultăți: Zootehnie și Medicină Veterinară, care în 1955 se transferă la Timișoara.

Inspectoratul Școlar Județean Arad s-a înființat in 1 martie 1968. Rețeaua școlară din municipiul Arad are unități școlare la toate nivele inclusiv unitți școlare de învătământ special, profesional, vocațional (artistic, teologic, sportiv, pedagogic), cu predare în limba minorităților, cât și 2 școli ajutătoare.

Colegiul Național "Moise Nicoară"

Licee și universități

În Municipiu sunt active peste 20 de licee dintre de profiluri și specializări diferite, cum ar fii Colegiul Național „Moise Nicoară”, Colegiul Național "Elena Ghiba Birta", Liceul Pedagogic "Dimitrie Țichindeal", Colegiul Economic, Liceul Teoretic "Adam Müller Guttenbrunn", Colegiul "Csiky Gergely", Colegiul de Arte "Sabin Drăgoi", Liceul Tehnologic de Construcții și Protecția Mediului, șamd. Ulterior anului 1989, învățământul superior a fost reînființat în Arad prin 2 universități: Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" (1990) și Universitatea "Aurel Vlaicu" (1991).

Sănătate

În oraș funcționează Spitalul Clinic Județean de Urgență ce reunește fostul Spital Municipal și fosta Maternitate a orașului, cât și câteva de spitale private și o rețea puternică de clinici și centre medicale de specialitate.

Cultură

Palatul Cultural din Arad

La nivelul municipiului funcționează Centrul Muncipal de Cultură Arad, ca institutie de management cultural specizalizat în cadrul Primăriei Municipiului Arad. Aceasta organizează și finanțează activități și acțiuni culturale desfășurate cu fonduri publice la nivel local.

Complexul Muzeal Arad, funcționează cu secții de istorie, științele naturii și artă și este singurul muzeu public din oraș. Pinacoteca Palatului Cultural găzduiește tripticul pictat de către Feszty „Înmormântarea lui Christos”.

Teatru

În oraș funcționează Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Inițial clădirea avea o funcționalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spații comerciale și locuințe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraș regesc. Teatrul are trupă permanentă și organizează stagiunea regulată în două spații teatrale, abordând atât repertoriu clasic cât și teatru nou, improvizație și teatru experimental. În oraș mai există și o companie teatru în limba maghiară „Aradi Kamaraszínház” înființată în 2007. Înființat în 1951 Teatrul de Marionete Arad este astăzi parte a Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, cu o trupă de teatru de marionete.

La nivel local există multiple evenimente culturale și festivaluri care au ajuns la mai multe ediții, dintre care, cele mai reprezentative fiind: FITCA - Festivalul Internațional de Teatru Clasic, Festivalul Internațional Euromarionete, Festivalul Internațional de Teatru în limba franceză „Amifran”, Festivalul Internațional de Teatru Nou,, Festivalul de film documentar fARAD, Festivalul Național de Literatură „Discuția Secretă”, festival itinerant inițiat și cu multiple ediții la Arad, dar și Timișoara, București, Cluj-Napoca, Botoșani, Zilele Aradului, Festivalul Vinului.

Muzică clasică

Filarmonica Arad, fondată în 1948 ca Filarmonica de Stat din Arad, odată cu venirea lui Nicolae Brânzeu la Arad, își continuă tradiția muzicală arădeană marcată în anul 1833 de înființarea celui de-al șaselea Conservator din Europa, după cele de la Paris, Praga, Bruxelles, Viena și Londra.

Instituții de cultură

În oraș mai funcționează Biblioteca Județeană „A.D. Xenopol” Arad, Centrul Cultural Județean Arad, multiple galerii de artă (Delta, Alfa, Clio, Turnul de Apă, Takács, Carola's) și alte colecții muzeale private (Muzeul Cofetăriei), Muzeul Memorial "Vasile Goldiș"cu Colecția de artă Doina și Baruțu Arghezi.

Media

Presa scrisă

Primul ziar tipărit la Arad a fost săptămânalul de limbă germană Arader Kundschaftsblatt în anul 1837, sub redacția lui Franz Schwester, care în 1840 începe tipărirea și variantei în limba maghiară, Aradi Hirdeto. La 1 iulie 1848 apare săptămânalul Der Patriot, publicat de Joseph Schmidt.

Primul periodic arădean tipărit în limba română, a fost gazeta Speranța, apărută între 1 februarie - 15 decembrie 1869 și ulterior între 10 ianuarie - 13 iunie 1872, periodic considerat „unica și prima foaie bisericească a românilor ortodocși din Ungaria și Ardeal”. Mai târziu, în anul 1877, apare revista, Biserica și școala, cu existență neîntreruptă până în 1948.

În 1897 apare ziarul Tribuna Poporului, sub redacția lui Ioan Russu-Șirianu, care în 1904 își schimbă numele în Tribuna, iar în 1905 redactorul devine Sever Bocu. Tribuna fuzionează în 1912 cu ziarul Românul, înființat în 1911 ca organ de presă al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania.

În perioada 1916 - 1940, în Arad mai apar următoarele publicații literare: Pagini literare (1916), Genius (1924-1925), Salonul literar (1925-1926), Laboremus (1926), România literară (1930), Hotarul (1933-1940), Înnoirea (1937-1940) și Litera (1938-1939). În anul 1944 apare principalul ziar local Patriotul, ulterior Flacăra roșie și cu numele de Adevărul imediat după Revoluție, nume forțat să îl abandoneze după o dispută juridică cu grupul Adevărul din București, astăzi „Jurnal Arădean”.

După revoluție, apar noi surse de informare, “Tribuna Aradului” (1990-1991), "Curierul Aradului" și "Libertatea Aradului" (1991-1997), mai apar și Arad Expres, ulterior rămâne doar ca sit web Aradon, Observator Arădean (până în 2011), Glasul Aradului, Oglinda de Vest, Buletinul de Arad, Piața Aradului și Informația Aradului, acestora adăugându-se cotidianul de limba maghiară, Nyugati Jelen.

Reviste de cultură editate la nivel local sunt: ARCA - editată de Uniunea Scriitorilor (filiala Arad), Avancronica - lunar arădean de cultură și civilizație - editat de Casa de Cultură a Municipiului Arad, Relief - editată de Fundația Culturală Ioan Slavici.

Radio-televiziune

Presa radiofonică națională retransmite pe frecvențe locale programele naționale și locale de știri, divertisment și publicitate. Prima televiziune privată din Arad s-a înființat în ianuarie 1990, numită Televiziunea Liberă Arad, ulterior Televiziunea Arad (TVA), care funcționează și cu un post de radio. Info TV, televiziune cu conținut propriu a fost cunoscută inițial sub denumirea "Intersat" (1994) și ulterior RCS ulterior integrată DIGI România. West TV Regional (2008-2017), a fost o televiziune cu acoperire în 11 județe. Totodată au apărut și televiziunile on-line Newsarad TV, Baricada TV și Goldiș TV, aceasta din urmă fiind prima televiziune universitară online din Vestul României. Studioul local Pro TV Arad transmite doar știri locale, reluând în rest programul național.

Sport

• Fotbal
  • FC UTA Arad - Bătrâna Doamnă a fotbalului românesc, cea mai titrată echipă din provincie după numărul de campionate naționale câștigate (6).
  • CS Gloria CTP Arad - fondat în 1913, este unul dintre cele mai vechi cluburi de fotbal din România. În prezent evoluează în liga a IV-a.
  • Banatul Sînnicolau Mic - liga a IV-a
  • Atletico Arad - liga a V-a
  • Olimpia Bujac - liga a V-a
• Baschet
  • BC Univ. Goldiș ICIM Arad - campioana României de 9 ori, este una dintre cele mai titrate echipe de baschet din țară
  • BC West Olympia Phoenix Arad
• Polo
  • AMEFA Arad
• Rugby
  • CS UAV Arad
• Tenis de câmp
  • Competiții
    • BRD Arad Challenger
• Volei
  • UVVG Pro Volei
• Kaiac
  • CSM Arad

• Escalada
  • CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
• Scufundări - SCUBA
  • CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
• Speologie
  • CZEA - Centrul Zonal Ecologic Arad
• Lupte Greco-Romane
  • C.S.S. Gloria Arad
  • C.S."Astra" Arad
  • Fundația Lupte Club Gloria Arad
• Judo
  • CSM Gloria Arad
  • Rapid Arad

Personalități

Articol principal: Lista personalităților din Arad

Profesori: Dimitrie Țichindeal Alexandru Gavra Anastasie Șandor Constantin Diaconovici Loga Caius Iacob Cantemir Rișcuția Nicolae Ștefu Cornelia Bodea Iosif Moldovan Laureați ai premiului Nobel: Stefan Hell Oameni politici: Emil-Livius-Nicolae Putin Ștefan Cicio Pop Sever Bocu Vasile Goldiș Ioan Suciu Ion Flueraș Ioan Russu-Șirianu Generali: Piotr Tekeli Franz Rohr Lideri comunitari : Aron Chorin

Scriitori Árpád Tóth Ioan Slavici Moise Nicoară Mircea V. Stănescu Vintilă Russu-Șirianu Ștefan Augustin Doinaș Mihai Beniuc Adam Müller-Guttenbrunn Mircea Micu Ioan Alexandru Mircea Mihăieș Gheorghe Schwartz Florin Bănescu Romulus Bucur Emil Șimăndan Viorel Gheorghiță Eginald Schlattner Horia Medeleanu Regizori Géza von Cziffra (1900-1989)

Ștefan Augustin Doinaș, Cetățean de Onoare al Aradului

Actori Mariana Buruiană Zoltan Lovas Pictori : Ivan Tabakovič Mihai Păcurar Cornelia Kocsis Josan Ioan Emil Kett-Groza Dacian Andoni Ladislau Babocsik Francisc Baranyai Onisim Colta Adriana Chirița Iolanda Rosa Mihály Takács

Arhitecți : Lajos Szántay Milan Tabacovici Silvestru Răfiroiu Miloș Cristea Sculptori : Delia Brândușescu Ioan Tolan Ferdinand Rosa Compozitori: Ion Vidu Nicolae Brânzeu Sabin Drăgoi Emil Monția

Sportivi : Sorin Babii - tir, campion olimpic Emilia Eberle - gimnastă, medaliată olimpică Daniela Dodean - tenis de masă Monica Brosovszky - baschetbalistă Iosif Petschovschi - fotbalist Ladislau Bonyhádi - fotbalist Zoltan Farmati - fotbalist Gheorghe Vaczi - fotbalist Ladislau Brosovszky - fotbalist Flavius Domide - fotbalist Mircea Axente - fotbalist Mircea Petescu - fotbalist Helmuth Duckadam - fotbalist, portar Marcel Coraș - fotbalist Emeric Jenei - fotbalist și antrenor

Relații externe

Orașe înfrățite

• Zrenjanin, din Serbia
• Atlit (עַתְלִית), Giv'atayim (גִּבְעָתַיִם‎), din Israel
• Fushun, din China
• Gyula, Hódmezővásárhely, Pecs, cu sectorul XII (Hegyvidék) din Budapesta, din Ungaria

Orașe partenere

• Kirklees, din Anglia (Regatul Unit)
• Ditzingen, Würzburg, din Germania
• Trenčín, din Slovacia
• Tatabánya, din Ungaria

Imagini

• 
  Școala în limba română pentru fete, mai târziu Internatul diecezan de fete, de la inceputul sec. XX - Spital TBC, in prezent una din cladirile Episcopiei Arad
• 
  Parcul Reconcilierii din Arad
• 
  Biserica catolică „Sfântul Anton de Padova”
• 
  Catedrala ortodoxă „Sfânta Treime”
• 
  Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”
• 
  Palatul Administrativ din Arad, în nocturnă
• 
  Capela Demian-Bocu

Vezi și

• Lista primarilor Aradului
• Listă de clădiri din Arad
• Listă de episcopi ai Aradului
• Listă de personalități din orașul Arad

Bibliografie

• Horia Medeleanu - Aradul între mit și adevăr istoric, Editura Concordia, Editura Flacăra Roșie, 2010, ISBN 978-973-1745-70-1
• Gheorghe Lanevschi, Aradul vremurilor de mult apuse 1843-1914, Editura Polis, Cluj, 2005, ISBN 973 834156 6
• Ujj Janos, Lanevschi Gheorghe, „ARAD - patrimoniul cultural construit”, Editura Brumar Timișoara
• Lanevschi Gheorghe, Újj János, Arad - patrimoniul cultural construit - the heritage, Editura Brumar, ediția I, 2007, ISBN 978-973-602-261-6; ediția a II-a, 2008, ISBN 978-973-602. Foto: Bodo Gavril, Bodo Iudita
• ARAD, monografia orașului de la începuturi până la 1989, Editura NIGREDO, 1999, ISBN 973-99246-4-6

Lectură suplimentară

• Arad, mic îndreptar turistic, I. Voledi, Editura Meridiane, 1966

Legături externe

• Primăria Arad
• Harta interactivă Arad

Imagini

• Imagini vechi din Arad

Etnografie

• Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (zona etnografică Arad)

‎