Lacul Știucilor

Lacul Știucilor
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Lacul Știucilor în dreptul localității Săcălaia
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Județul Cluj România
Cel mai apropiat oraș	Gherla
Coordonate	46°58′12″N 23°53′36″E () / 46.97000°N 23.89333°E^[1]
Suprafață	26 ha
Înființare	1966, declarat în 2000
Modifică date / text

Lacul Știucilor este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip avifaunistic), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Fizeșu Gherlii.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală aflată în partea nord-estică a județului Cluj (în Câmpia Fizeșului) și cea vestică a satului Săcălaia (în locul numit Valea Bontului), lângă drumul județean (DJ109D) care leagă satul Sic de Bonț^[2].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală (înființată în anul 1966^[3]) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)^[4] și se întinde pe o suprafață de 26 hectare^[5].

Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu știucă, o specie de pește teleostean^[6]) și vegetație lacustră ce include și insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Rezervația găzduiește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări acvatice clocitoare protejate la nivel european (prin directivele 147/CE din 30 noiembrie 2009 ^[7] și 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 - privind conservarea păsărilor sălbatice^[8]) sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Specii de păsări semnalate în arealul rezervației naturale: buhai de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic (Tachybaptus rificollis), lișiță (Fulica atra), presură (o specie din familia Emberizidae); precum și pentru păsări de pasaj cu specii de: stârc cenușiu (Ardea cinerea)^[9], nagâț (Vanellus vanellus) sau cufundar polar (Gavia arctica)^[10], ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), rață mare (Anas platyrhynchos), pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de pădure (Anthus trivialis) sau acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina).

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea rezervației naturală se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice), astfel:

Biserica Reformată-Calvină din secolul al XVII-lea, cu tavan casetat, pictat în 1752
Biserica de lemn din secolul al XVII-lea (1701), din satul Nicula. A fost adusă din satul Fânațe, județul Bistrița-Năsăud.
Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1829), din satul Bonț

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Aria protejată e folosită pe post de „bază de agrement”
Urme de „civilizație”

Note[modificare | modificare sursă]

^ Eunis,eea.europa.eu - Lacul Știucilor (general information); accesat la 19 august 2013
^ ProtectedPlanet.net - Lacul Știucilor - delimitarea ariei protejate, accesat la 19 ianuarie 2012
^ Eunis.eea.europa.eu - Lacul Știucilor - Rezervație naturală; accesat la 28 mai 2013
^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 19 ianuarie 2012
^ Apmcj.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Cluj; accesat la 19 ianuarie 2012
^ Teleosteenii (somnul, știuca, crapul) aparțin unei subspecii de pești cu coloana vertebrală și craniul complet osoase și corpul acoperit cu solzi osoși și coadă împărțită în două părti egale
^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor; accesat la 10 august 2014
^ Directiva CE 79/409/CEE din 2 aprilie 1979; accesat la 10 august 2014
^ - The IUCN Red List of Threatened Species - Ardea cinerea; accesat la 10 august 2014
^ - The IUCN Red List of Threatened Species - Gavia arctica; accesat la 10 august 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]

VIDEO Colț de rai: Delta Ardealului- ochii dulci ai muntelui de sare, 10 octombrie 2010, Adrian M. Popa, Adevărul

[1] Eunis,eea.europa.eu - Lacul Știucilor (general information); accesat la 19 august 2013

[2] ProtectedPlanet.net - Lacul Știucilor - delimitarea ariei protejate, accesat la 19 ianuarie 2012

[3] Eunis.eea.europa.eu - Lacul Știucilor - Rezervație naturală; accesat la 28 mai 2013

[4] Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în 24 aprilie 2020, la Wayback Machine.; accesat la 19 ianuarie 2012

[5] Apmcj.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Cluj; accesat la 19 ianuarie 2012

[6] Teleosteenii (somnul, știuca, crapul) aparțin unei subspecii de pești cu coloana vertebrală și craniul complet osoase și corpul acoperit cu solzi osoși și coadă împărțită în două părti egale

[7] Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor; accesat la 10 august 2014

[8] Directiva CE 79/409/CEE din 2 aprilie 1979; accesat la 10 august 2014

[9] - The IUCN Red List of Threatened Species - Ardea cinerea; accesat la 10 august 2014

[10] - The IUCN Red List of Threatened Species - Gavia arctica; accesat la 10 august 2014

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

v d m Lacuri din România
Lacuri de acumulare	Aroneanu Arpașu Belci Bezid Bolboci Brădișor Breazova Bucecea Budeasa Buhui Călimănești Cândești Chirița Cinciș Ciric I Ciric II Ciric III Ciurbești Colibița Dorobanț Drăgan Dridu Ezăreni Fântânele Frumoasa Gălățui Geaca Golești Gura Apelor Gura Râului Hălceni Izbiceni Izvorul Muntelui Leșu Lugaș Măneciu Mesteacănul Mihăileni Mihoești Motru Movileni Mozacu Oașa Obrejii de Căpâlna Paltinu Pecineagu Poiana Uzului Răcăciuni Râușor Rediu Rogojești Rusănești Salcia Săcele Sărulești Scropoasa Secu Silagiu Siriu Solești Someșul Cald Stânca-Costești Strâmtori Surduc Șuta Tarnița Tău Târgu Jiu Valea lui Iovan Valea de Pești Vădeni Văliug Văsălatu Vâlsan Vârșolț Vida Vidra Vidraru Voila Zetea
Lacuri carstice	Albastru Dracului, CS Iezerul Ighielului Învârtita Ochiul Beului Ursu
Lacuri glaciare	Ana Avrig Bâlea Bucura Buda Buhăescu I Buhăescu II Buhăescu III Buhăescu IV Capra Călțun Ciumfu Mare Ciumfu Mic Florica Galbena IV Galeșul Gâlcescu Hârtop I Hârtop II Hârtop V Iezer, Făgăraș Iezer, Rodna Iezeru Mare Izvorul-Mușeteică Jgheburoasa Judele Lala Mare Lala Mic Latorița Lia Mănăstirii Peleaga Pietrele Podragu Podrăgel Roșiile Scărișoara Galbenă Stânișoara Ștevia Șureanu Tăul Agățat Tăul Păpușii Tăul Porții Tăul Țapului Tăurile Custurii Urlea Valea Rea Viorica Vulturilor Zănoaga Mare Zârna
Lacuri și limanuri naturale	Babadag Bălătău Balta Albă Balta Lată Balta Neagră Bascov Bârcă Becicherecu Mic Belciug Berești Bistreț Brateș Bugeac Căldărușani Cătușa Cernica Cetățele Chitila Cicoș Cilieni-Băilești Cotu Morii Cuejdel Curiacul Dracului, HG Dunăreni Fărăgău Fundata Galbeni Izbiceni Jirlău Jijila Lilieci Mangalia Moftinu Mic Mogoșoaia Mujdeni Nebunu Pângărați Pețea Potcoava Preajba-Făcăi Rat Razim Râtu Crișului Râtu Mare Roșu Rotundu Rovina Satchinez Siutghiol Snagov Strachina Strejești Suhaia Șoimoș Știucilor Șurianul Tatlageac Tătarilor Tăul Băgău Tăul Zânelor Tetila Traian Trei Iezere Țigănești Vaduri Verbunci Zagra Zăton, BR
Lacuri și limanuri sărate	Amara, BR Amara, IL Durgău Ocna Sibiului Rodeanu Sinoe Tașaul Tătaru Techirghiol Ursu
Lacuri vulcanice	Sfânta Ana
Lacuri din București	Băneasa Cișmigiu Colentina Dâmbovița Dobroești Filaret Floreasca Fundeni Grivița Herăstrău Morii Pantelimon Plumbuita Străulești Tei Tineretului Titan Văcărești
Lacuri dispărute	Belci Boian Crapina Greaca Hergheșceu
Articole conexe	Limanurile dobrogene
Lista este în curs de completare. Va rugăm să contribuiți la întregirea ei.